Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară: Discursul privind Starea Uniunii al Ursulei von der Leyen și planul de redresare a UE, principalele subiecte de pe agendă

Published

on

© European Union, 2019

Parlamentul European se reunește, de luni până în joi, în prima sesiune plenară după perioada verii, aceasta fiind marcată de discursul privind Starea Uniunii Europene (SOTEU) al președintelui Comisiei Europene, primul astfel de discurs pentru șefa executivului european Ursula von der Leyen.

Pe agenda sesiunii se mai află o serie de dezbateri și voturi importante, eurodeputații urmând să decidă privind calea implementării planului de redresare de 750 de miliarde de euro, îmbunătățirea capacității UE de protecție civilă post-2020, sprijinul pentrul regiunile cele mai afectate de tranziția energetică sau armonizarea procedurilor de testare și de clasificare a riscurilor în statele UE în ce privește COVID-19, informează un comunicat al Parlamentului European.

Aceasta va fi, de asemenea, prima sesiune plenară a Parlamentului European desfășurată în regim normal, de luni până joi, de la debutul pandemiei, însă lucrările se vor desfășura la Bruxelles, și nu la Strasbourg așa cum este obișnuit.

#SOTEU2020: Ursula von der Leyen susține miercuri primul său discurs privind Starea Uniunii Europene în timpul celei mai grave crize din istoria UE

În contextul pandemiei de COVID-19 și a crizei economice, eurodeputații vor trece în revistă realizările obținute până în prezent de Comisia condusă de von der Leyen.

În prima sa dezbatere privind Starea Uniunii Europene, cu începere de la ora locală 9:15 în dimineața zilei de miercuri (10:15 ora României), Ursula van der Leyen va prezenta activitatea Comisiei pentru a atenua criza economică și sanitară provocată de COVID-19 și va prezenta viziunea sa privind redresarea economică, lupta împotriva schimbărilor climatice și situația din vecinătatea Europei.

Liderii grupurilor politice vor evalua activitatea Comisiei și își vor exprima opiniile cu privire la prioritățile Comisiei pentru 2021.

Dezbaterea privind Starea Uniunii Europene reprezintă un moment-cheie pentru a demonstra responsabilitatea Comisiei Europene față de reprezentanții UE aleși în mod democratic. Discuțiile se concentrează asupra unor aspecte importante precum redresarea socială și economică, schimbările climatice, șomajul în rândul tinerilor și migrația.

Acest eveniment anual este semnificativ pentru a promova o Uniune mai transparentă și mai democratică. Reprezintă o oportunitate de a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi, evidențiind principalele puncte de acțiune și provocările din anul respectiv. Drepturile cetățenilor și procesul democratic stau la baza acestei dezbateri plenare unice.

Prima dezbatere privind starea Uniunii a avut loc la Strasbourg la 7 septembrie 2010, alături de președintele Comisiei în acel moment, José Manuel Barroso.

Vot asupra resurselor proprii: PE va deschide calea implementării planului de redresare

Eurodeputații urmează să accelereze procedura care va permite UE să împrumute 750 miliarde EUR pentru planul de redresare „Next Generation EU”, o dezbatere fiind programată pentru luni, iar votul pentru ziua de miercuri.

Eurodeputații au lansat o procedură accelerată și vor vota deja în timpul sesiunii plenare din septembrie avizul legislativ referitor la decizia privind resursele proprii. Acest vot va elimina o barieră importantă și va accelera procedura de punere în aplicare a acestei legi esențiale a UE, permițând Comisiei să obțină 750 miliarde EUR de pe piețele financiare pentru fondul de redresare.

Votul de miercuri va permite Consiliului UE să adopte rapid decizia privind resursele proprii și să înceapă procesul de ratificare în cele 27 de țări din UE, astfel încât planul de redresare să poată fi lansat cât mai curând posibil.

Votul Parlamentului cu privire la avizul legislativ reprezintă o etapă esențială care va permite adoptarea de către Consiliu a deciziei privind resursele proprii și care va fi transmisă spre ratificare parlamentelor celor 27 de state membre. Decizia privind resursele proprii este temeiul juridic care asigură sursele de venituri din bugetul UE.

În plus, noua decizie va constitui temeiul juridic care va permite ca fondurile să fie împrumutate de pe piețele financiare pentru a finanța instrumentul de redresare a UE din cadrul Next Generation EU. Consiliul adoptă decizia în unanimitate, după consultarea Parlamentului European. Înainte de intrarea în vigoare, prevăzută pentru ianuarie 2021, împreună cu noul cadru financiar multianual, decizia privind resursele proprii trebuie să fie ratificată de parlamentele tuturor statelor membre.

Eurodeputații vor vota asupra îmbunătățirii capacității UE de protecție civilă post-2020

PE va solicita consolidarea mecanismului de protecție civilă al UE, astfel încât Uniunea să poată răspunde mai bine situațiilor de urgență de mari dimensiuni, precum COVID-19.

Mecanismul de protecție civilă al UE a sprijinit cu succes statele membre pentru a salva vieți, inclusiv în timpul crizei COVID-19. Cu toate acestea, pandemia a arătat, de asemenea, că, atunci când mai multe state membre sunt afectate simultan de aceeași situație de urgență, modul actual de gestionare a crizei este limitat. Prin urmare, eurodeputații vor vota în favoarea consolidării rolului UE prin intermediul rescEU, pentru a se asigura că statele membre nu sunt lăsate să se bazeze doar pe propriile resurse și pe sprijinul voluntar atunci când se confruntă cu astfel de situații de urgență. În cadrul negocierilor în curs privind bugetul UE și fondul de redresare, Parlamentul a sprijinit creșterea semnificativă a bugetului alocat propus de Comisie.

În urma dezbaterii de luni, propunerea va fi supusă la vot miercuri.

Fonduri UE: sprijin pentru regiunile cele mai afectate de tranziția energetică

Eurodeputații vor adopta poziția Parlamentului în negocierile cu Consiliul asupra instituirii Fondului pentru o tranziție justă pentru a atenua impactul social al economiei verzi

Principalele aspecte subliniate în proiectul de raport includ crearea unui „mecanism de recompensare ecologică”, propunerea privind o rată de cofinanțare de până la 85% din costurile pentru proiectele eligibile în întreaga UE, transferul voluntar al resurselor de la alte fonduri de coeziune, precum și extinderea domeniului de aplicare a fondului.

Pentru a se asigura că negocierile cu Consiliul pot începe cât mai curând posibil, Comisia pentru dezvoltare regională a solicitat ca atât proiectul de raport, cât și mandatul de negociere să fie supuse direct votului în plen al PE. În conformitate cu articolul 71 din Regulamentul de procedură, în cazul în care Parlamentul, în ansamblul său, ar respinge decizia unei comisii de a iniția negocieri, raportul ar putea fi votat doar în cursul următoarei sesiuni plenare, amânând astfel negocierile dintre Parlament, Consiliu și Comisie.

La 14 ianuarie 2020, Comisia a publicat o propunere legislativă privind Fondul pentru o tranziție justă, cu scopul de a ajuta regiunile cele mai afectate să atenueze impactul socioeconomic al tranziției – o primă propunere legislativă de punere în aplicare a priorităților stabilite în Pactul verde european. La sfârșitul lunii mai 2020, Comisia a propus o creștere substanțială a resurselor fondului, într-o propunere modificată.

COVID-19: Armonizarea procedurilor de testare și de clasificare a riscurilor în statele UE

PE va dezbate lipsa de coordonare în contextul COVID-19 în ceea ce privește evaluările medicale, clasificarea riscurilor și consecințele sale asupra spațiului Schengen.

Eurodeputații vor evidenția faptul că tendința actuală din multe state membre de a desemna alte țări ale UE ca „zone roșii” și de a închide frontierele trebuie să fie înlocuită cu o abordare comună la nivelul UE.

Eurodeputații vor aborda, de asemenea, lipsa unor standarde comune de contabilizare a cazurilor de COVID-19 și vor solicita proceduri de testare armonizate. Frecvențele de testare din statele membre ale UE variază în prezent de la 173 la 6.000 raportate la 100.000 de persoane pe săptămână.

Dezbaterea va avea loc marți, între 14.30 și 15.30 ora locală (15.30-16.30 ora României). O rezoluție va fi supusă la vot joi.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Summitul NATO confirmă că securitatea României și a românilor este mai bine asigurată

Published

on

© Gheorghe Falcă - arhivă personală

Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) subliniază, cu ocazia Summitului NATO de la Bruxelles, că se confirmă o mai bună asigurare a securității României.

„Summitul NATO, desfășurat la Bruxelles, confirmă că securitatea României și a românilor este mai bine asigurată. Unitatea, solidaritatea și coeziunea Alianței Nord Atlantice a fost reafirmată. Apărarea colectivă este și va fi piatra de temelie a NATO. Nu în ultimul rând, Regiunea Mării Negre are o importanță strategică pentru securitatea euroatlantică”, a scris deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

De asemenea, eurodeputatul PNL reamintește că NATO susține reformele democratice: „România a dovedit că este un aliat responsabil și activ, un partener implicat în toate eforturile securității euroatlantice”, a mai adăugat acesta.


 Citiți și: Klaus Iohannis: Declarația Finală a Summitului NATO reconfirmă importanța strategică a Mării Negre și afirmă susținerea NATO pentru Republica Moldova

Urmăriți corespondența de la Bruxelles aici.

 

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș solicită Comisiei Europene să includă propunerile Renew Europe privind atingerea neutralității climatice în pachetul de măsuri ”Fit for 2030”

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, a solicitat Comisiei Europene să includă propunerile formațiunii privind atingerea neutralității climatice în pachetul de măsuri ”Fit for 2030”, care urmează să fie prezentat la jumătatea lunii iulie, pentru a asigura un pachet echilibrat și de succes care să îndeplinească obiectivele europene în materie de climă, asigurând în același timp o tranziție echitabilă, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

În acest sens, Renew Europe a transmis propunerile sale într-o scrisoare adresată președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și vicepreședintelui executiv al Comisiei, Frans Timmermans. 

Dacian Cioloș, președinte al Renew Europe și coautor al scrisorii, a declarat:

„Aceasta este o oportunitate istorică, iar Renew Europe este hotarât să facă din tranziția către neutralitatea climatică o poveste de succes europeană, pentru a asigura o creștere economică durabilă, cercetare și inovare industrială ecologică și oportunități de locuri de muncă pentru cetățenii noștri. Oamenii, familiile și întreprinderile se află în centrul Pactului verde european. Pachetul “Fit for 2030″ ar trebui să stabilească cadrul acestei transformări și ar trebui să se bazeze pe legile existente în materie de climă și energie, pentru a transforma nevoile în oportunități de investiții, pentru a-și asuma responsabilitatea pentru generațiile viitoare. Renew Europe își va susține cu fermitate ambițiile.”

La rândul său, Pascal Canfin, președintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și coautor al scrisorii, a declarat:

„Renew Europe solicită un pachet ambițios “Fit-for-2030″, care va stabili ambiția noastră sectorială și calea de urmat pentru a atinge scopul Legii privind clima și pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până cel târziu în 2050. Trebuie să ne asigurăm că, pentru fiecare sector, avem o ambiție climatică și o modalitate de a realiza tranziția într-un mod echitabil. Renew, grupul central din PE, a identificat astfel cinci priorități emblematice înainte de publicarea pachetului la jumătatea lunii iulie”.

Cele cinci mesaje cheie ale Renew Europe pentru viitorul pachet climatic “Fit for 2030” sunt următoarele:

  • asigurarea unui preț pentru poluare prin intermediul unui mecanism de ajustare la frontiera de carbon compatibil cu OMC, ca parte a unui sistem consolidat de comercializare a emisiilor;
  • încurajarea tranziției către mobilitatea cu emisii zero prin standarde ambițioase privind emisiile de CO2 pentru mașinile noi, aducând UE pe traiectoria de atingere a obiectivului nostru de neutralitate climatică până cel târziu în 2050, însoțită de infrastructura necesară pentru atingerea obiectivelor;
  • impulsionarea utilizării energiei din surse regenerabile printr-un obiectiv ambițios de cel puțin 40 % din totalul energiei produse prin utilizarea surselor regenerabile în 2030, cu scopul de a atinge un obiectiv de cel puțin 45 % în condiții de durabilitate, alături de un cadru de sprijinire a pieței și de un accent pe cercetare și inovare;
  • introducerea unui cadru UE pentru recompensarea eliminării carbonului și a refacerii biodiversității, care să promoveze cultivarea carbonului ca venit suplimentar pentru agricultori;
  • asigurarea unei tranziții echilibrate și echitabile, prin însoțirea noilor propuneri cu impact social direct de un pachet de măsuri de contrabalansare a acestor efecte, începând cu un fond de tranziție echitabilă pentru sectorul automobilelor, care să se concentreze pe furnizorii mici și mijlocii.

Nils Torvalds, coordonatorul Renew Europe în cadrul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, este cel de-al treilea coautor al scrisorii.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, raportor al Comisiei CONT din PE privind simplificarea accesării fondurilor europene: Trebuie să fie însoțită de un control riguros pentru a ne asigura că proiectele sunt în beneficiul cetățenilor

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene în paralel cu un control riguros al folosirii acestora rămân printre obiectivele mele principale ca membră a Comisiei pentru Control Bugetar (CONT) din Parlamentul European, a transmis eurodeputatul Corina Crețu.

În cadrul unei audieri ce va avea loc în comisia mai sus amintită, al cărei raportor este, aceasta va dezbate marți alături de participanții la eveniment, printre care, reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Curții de Conturi Europene, ai Comitetului Regiunilor și ai Consiliului European al Municipalităților și Regiunilor, modul în care măsurile de simplificare propuse în politica de coeziune reușesc să asigure echilibrul între cheltuirea corectă și cheltuirea eficientă a fondurilor europene pentru Cadrul Financiar Multianual 2021 – 2027.

”Simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene în paralel cu un control riguros al folosirii acestora rămân printre obiectivele mele principale ca Membră a Comisiei pentru Control Bugetar. Doar astfel, fondurile europene vor putea să ajungă acolo unde e cel mai mare nevoie de ele și, în același timp, ne vom putea asigura că proiectele sunt într-adevăr în beneficiul cetățenilor”, a explicat fostul comisar european pentru politică regională în perioada 2014-2019.

Uniunea Europeană dispune în perioada 2021-2027 de un buget multianual de 1 074,3 miliarde de euro la prețurile din 2018. Împreună cu instrumentul de redresare Next Generation EU în valoare de 750 de miliarde de euro, acest buget va permite UE să asigure în anii următori o finanțare fără precedent, în valoare de 1 800 de miliarde de euro, pentru a sprijini redresarea în urma pandemiei de COVID-19 și prioritățile pe termen lung ale UE în diferite domenii de politică.

Viitorul buget pe termen lung va acoperi șapte domenii de cheltuieli și va oferi cadrul pentru finanțarea a aproape 40 de programe de cheltuieli ale UE în următoarea perioadă de șapte ani.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO7 mins ago

Angela Merkel a pledat pentru coordonare politică transatlantică la ultimul său summit NATO: Vedem o cooperare foarte bună între Rusia și China

Gheorghe Falcă15 mins ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Summitul NATO confirmă că securitatea României și a românilor este mai bine asigurată

NATO29 mins ago

Joe Biden și Recep Tayyip Erdogan, încrezători că relațiile SUA-Turcia vor progresa, după prima lor întâlnire bilaterală la summitul NATO

NATO50 mins ago

Ambasada SUA la București: La summitul NATO, președinții Joe Biden și Klaus Iohannis au marcat parteneriatul solid dintre SUA și România

CONSILIUL UE52 mins ago

Miniștrii sănătății din UE, reuniți în Consiliul EPSCO, discută azi despre accesul la medicamente și consolidarea EMA

NATO1 hour ago

Joe Biden, la finalul summitului NATO: Angajamentul SUA față de articolul V este sacru. Rusia reprezintă o amenințare la adresa NATO și de aceea m-am întâlnit cu liderii formatului București 9

NATO11 hours ago

Declarația finală care trasează calea NATO către 2030: În fața concurenței sistemice din partea Rusiei și Chinei, liderii Alianței reafirmă angajamentul față de Articolul V și decid elaborarea următorului Concept Strategic

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis consideră binevenită o discuție între Joe Biden și Vladimir Putin privind scutul de la Deveselu pentru a clarifica rolul defensiv al sistemului antirachetă

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis l-a invitat pe Joe Biden în România: Președintele SUA a fost perfect de acord să organizăm o întâlnire prin care să întărim Parteneriatul Strategic

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis: Declarația Finală a Summitului NATO reconfirmă importanța strategică a Mării Negre și afirmă susținerea NATO pentru Republica Moldova

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO1 day ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE5 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

Advertisement
Advertisement

Trending