Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară: Discursul privind Starea Uniunii al Ursulei von der Leyen și planul de redresare a UE, principalele subiecte de pe agendă

Published

on

© European Union, 2019

Parlamentul European se reunește, de luni până în joi, în prima sesiune plenară după perioada verii, aceasta fiind marcată de discursul privind Starea Uniunii Europene (SOTEU) al președintelui Comisiei Europene, primul astfel de discurs pentru șefa executivului european Ursula von der Leyen.

Pe agenda sesiunii se mai află o serie de dezbateri și voturi importante, eurodeputații urmând să decidă privind calea implementării planului de redresare de 750 de miliarde de euro, îmbunătățirea capacității UE de protecție civilă post-2020, sprijinul pentrul regiunile cele mai afectate de tranziția energetică sau armonizarea procedurilor de testare și de clasificare a riscurilor în statele UE în ce privește COVID-19, informează un comunicat al Parlamentului European.

Aceasta va fi, de asemenea, prima sesiune plenară a Parlamentului European desfășurată în regim normal, de luni până joi, de la debutul pandemiei, însă lucrările se vor desfășura la Bruxelles, și nu la Strasbourg așa cum este obișnuit.

#SOTEU2020: Ursula von der Leyen susține miercuri primul său discurs privind Starea Uniunii Europene în timpul celei mai grave crize din istoria UE

În contextul pandemiei de COVID-19 și a crizei economice, eurodeputații vor trece în revistă realizările obținute până în prezent de Comisia condusă de von der Leyen.

În prima sa dezbatere privind Starea Uniunii Europene, cu începere de la ora locală 9:15 în dimineața zilei de miercuri (10:15 ora României), Ursula van der Leyen va prezenta activitatea Comisiei pentru a atenua criza economică și sanitară provocată de COVID-19 și va prezenta viziunea sa privind redresarea economică, lupta împotriva schimbărilor climatice și situația din vecinătatea Europei.

Liderii grupurilor politice vor evalua activitatea Comisiei și își vor exprima opiniile cu privire la prioritățile Comisiei pentru 2021.

Dezbaterea privind Starea Uniunii Europene reprezintă un moment-cheie pentru a demonstra responsabilitatea Comisiei Europene față de reprezentanții UE aleși în mod democratic. Discuțiile se concentrează asupra unor aspecte importante precum redresarea socială și economică, schimbările climatice, șomajul în rândul tinerilor și migrația.

Acest eveniment anual este semnificativ pentru a promova o Uniune mai transparentă și mai democratică. Reprezintă o oportunitate de a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi, evidențiind principalele puncte de acțiune și provocările din anul respectiv. Drepturile cetățenilor și procesul democratic stau la baza acestei dezbateri plenare unice.

Prima dezbatere privind starea Uniunii a avut loc la Strasbourg la 7 septembrie 2010, alături de președintele Comisiei în acel moment, José Manuel Barroso.

Vot asupra resurselor proprii: PE va deschide calea implementării planului de redresare

Eurodeputații urmează să accelereze procedura care va permite UE să împrumute 750 miliarde EUR pentru planul de redresare „Next Generation EU”, o dezbatere fiind programată pentru luni, iar votul pentru ziua de miercuri.

Eurodeputații au lansat o procedură accelerată și vor vota deja în timpul sesiunii plenare din septembrie avizul legislativ referitor la decizia privind resursele proprii. Acest vot va elimina o barieră importantă și va accelera procedura de punere în aplicare a acestei legi esențiale a UE, permițând Comisiei să obțină 750 miliarde EUR de pe piețele financiare pentru fondul de redresare.

Votul de miercuri va permite Consiliului UE să adopte rapid decizia privind resursele proprii și să înceapă procesul de ratificare în cele 27 de țări din UE, astfel încât planul de redresare să poată fi lansat cât mai curând posibil.

Votul Parlamentului cu privire la avizul legislativ reprezintă o etapă esențială care va permite adoptarea de către Consiliu a deciziei privind resursele proprii și care va fi transmisă spre ratificare parlamentelor celor 27 de state membre. Decizia privind resursele proprii este temeiul juridic care asigură sursele de venituri din bugetul UE.

În plus, noua decizie va constitui temeiul juridic care va permite ca fondurile să fie împrumutate de pe piețele financiare pentru a finanța instrumentul de redresare a UE din cadrul Next Generation EU. Consiliul adoptă decizia în unanimitate, după consultarea Parlamentului European. Înainte de intrarea în vigoare, prevăzută pentru ianuarie 2021, împreună cu noul cadru financiar multianual, decizia privind resursele proprii trebuie să fie ratificată de parlamentele tuturor statelor membre.

Eurodeputații vor vota asupra îmbunătățirii capacității UE de protecție civilă post-2020

PE va solicita consolidarea mecanismului de protecție civilă al UE, astfel încât Uniunea să poată răspunde mai bine situațiilor de urgență de mari dimensiuni, precum COVID-19.

Mecanismul de protecție civilă al UE a sprijinit cu succes statele membre pentru a salva vieți, inclusiv în timpul crizei COVID-19. Cu toate acestea, pandemia a arătat, de asemenea, că, atunci când mai multe state membre sunt afectate simultan de aceeași situație de urgență, modul actual de gestionare a crizei este limitat. Prin urmare, eurodeputații vor vota în favoarea consolidării rolului UE prin intermediul rescEU, pentru a se asigura că statele membre nu sunt lăsate să se bazeze doar pe propriile resurse și pe sprijinul voluntar atunci când se confruntă cu astfel de situații de urgență. În cadrul negocierilor în curs privind bugetul UE și fondul de redresare, Parlamentul a sprijinit creșterea semnificativă a bugetului alocat propus de Comisie.

În urma dezbaterii de luni, propunerea va fi supusă la vot miercuri.

Fonduri UE: sprijin pentru regiunile cele mai afectate de tranziția energetică

Eurodeputații vor adopta poziția Parlamentului în negocierile cu Consiliul asupra instituirii Fondului pentru o tranziție justă pentru a atenua impactul social al economiei verzi

Principalele aspecte subliniate în proiectul de raport includ crearea unui „mecanism de recompensare ecologică”, propunerea privind o rată de cofinanțare de până la 85% din costurile pentru proiectele eligibile în întreaga UE, transferul voluntar al resurselor de la alte fonduri de coeziune, precum și extinderea domeniului de aplicare a fondului.

Pentru a se asigura că negocierile cu Consiliul pot începe cât mai curând posibil, Comisia pentru dezvoltare regională a solicitat ca atât proiectul de raport, cât și mandatul de negociere să fie supuse direct votului în plen al PE. În conformitate cu articolul 71 din Regulamentul de procedură, în cazul în care Parlamentul, în ansamblul său, ar respinge decizia unei comisii de a iniția negocieri, raportul ar putea fi votat doar în cursul următoarei sesiuni plenare, amânând astfel negocierile dintre Parlament, Consiliu și Comisie.

La 14 ianuarie 2020, Comisia a publicat o propunere legislativă privind Fondul pentru o tranziție justă, cu scopul de a ajuta regiunile cele mai afectate să atenueze impactul socioeconomic al tranziției – o primă propunere legislativă de punere în aplicare a priorităților stabilite în Pactul verde european. La sfârșitul lunii mai 2020, Comisia a propus o creștere substanțială a resurselor fondului, într-o propunere modificată.

COVID-19: Armonizarea procedurilor de testare și de clasificare a riscurilor în statele UE

PE va dezbate lipsa de coordonare în contextul COVID-19 în ceea ce privește evaluările medicale, clasificarea riscurilor și consecințele sale asupra spațiului Schengen.

Eurodeputații vor evidenția faptul că tendința actuală din multe state membre de a desemna alte țări ale UE ca „zone roșii” și de a închide frontierele trebuie să fie înlocuită cu o abordare comună la nivelul UE.

Eurodeputații vor aborda, de asemenea, lipsa unor standarde comune de contabilizare a cazurilor de COVID-19 și vor solicita proceduri de testare armonizate. Frecvențele de testare din statele membre ale UE variază în prezent de la 173 la 6.000 raportate la 100.000 de persoane pe săptămână.

Dezbaterea va avea loc marți, între 14.30 și 15.30 ora locală (15.30-16.30 ora României). O rezoluție va fi supusă la vot joi.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE: Tranziția către economia verde trebuie să fie echilibrată, adaptată nevoilor fiecărui stat membru

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European consideră că lupta împotriva schimbărilor climatice și garantarea securității energetice a UE au la bază două condiții esențiale: folosirea instrumentelor financiare fără precedent, pe care le avem astăzi în Uniune, și un parteneriat solid între sectorul public și cel privat.

”Avem nevoie de investiții pentru transformarea infrastructurii de energie existente, pentru dezvoltarea de tehnologii noi, pentru noi capacități de stocare și transport și, nu în ultimul rând, pentru calificarea și perfecționarea specialiștilor în domeniul energiei regenerabile”, a transmis eurodeputatul român în cadrul evenimentului intitulat ”Îndeplinirea obiectivelor de mediu pentru 2030. Suntem pe drumul cel bun”, la care a participat și Diederik Samsom, șeful de cabinet al vicepreședintelui Comisiei Europene, Lisa Fischer, consilier principal pentru politici al E3G, unul dintre cele mai influente think – thank-uri care susțin schimbările climatice și Simone Mori, Director Enel în Europa.

Cristian Bușoi a punctat în acest context că ”România și UE trebuie să fie ambițioase și să țină aproape de angajamentele pe care ni le-am asumat pentru 2030 și 2050. Este important fără doar și poate să reducem cantitatea de energie de care au nevoie industriile, să scădem costurile de producție și, în același timp, să creștem consumul de energie regerebailă”, a mai menționat eurodeputatul român.

”Ambițiile noastre nu trebuie să contravină însă cu garantarea independeței energetice a UE și a prețurilor pe care să și le permită toți consumatorii. Tocmai de aceea, ca președintre al Comisie pentru Industrie și Energie din Parlamentul European, am susținut și voi continua să suțin o tranziție echilibrată, adaptată nevoilor fiecărui stat membru”, a conchis Bușoi.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat la mijlocul lunii septembrie în cadrul primului său discurs privind Starea Uniunii, susținut în plenul reunit al Parlamentului European, o propunere de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană până în 2030 în raport cu nivelul din 1990, faţă de un obiectiv fixat în prezent la o diminuare cu 40%, cu scopul de a ajunge la o neutralitate în privinţa emisiilor de carbon până în 2050.

Europarlamentarii au fost mai ambițioși și au solicitat la 8 octombrie o reducere de 60% până în 2030, adăugând necesitatea ca obiectivele naționale să fie adaptate într-un mod eficient și corect.

Aceste noi ținte anunțate de Ursula von der Leyen se înscriu în ambițioasa inițiativă anunțată la 11 decembrie 2019, și anume Pactul Ecologic European, prin care Comisia Europeană dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea. Acest pact prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile și explică modul în care se va asigura o tranziție justă și favorabilă incluziunii.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Vasile Blaga: Coeziunea europeană în privința achiziționării centralizate a vaccinurilor anti-COVID-19 ne arată avantajul apartenenței României la UE

Published

on

©Vasile Blaga/ Facebook

Coeziunea europeană în privința achiziționării centralizate a vaccinurilor anti-COVID-19 ne arată avantajul apartenenței României la Uniunea Europeană, a precizat eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE) într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro.

Acesta a evidențiat că apartenența la Uniunea Europeană ”ne ajută pe toți să ne revenim cât mai curând la o viață normală, prin vaccinare, dar și să depășim criza economică generată de pandemie”.

”Am criticat de multe ori micile derapaje din interiorul Uniunii Europene care, din când în când, au umbrit ideea de unitate și coeziune pe care Uniunea trebuie să le apere cu putere. Problema nerezolvată a includerii României și Bulgariei în spațiul Schengen este unul dintre punctele nevralgice care trebuie de urgență eliminate. Cu toate astea, nu pot să nu remarc faptul că în problema crizei generate de pandemia de COVID-19, Uniunea Europeană s-a calibrat perfect pe necesitățile fiecărui stat membru. Nu mă refer aici numai la planul de finanțare pentru următorii ani, ci mai ales la centralizarea achizițiilor de vaccin anti-COVID-19. Comisia Europeană a semnat un contract pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze de vaccin Pfizer-BioNTech, iar săptămâna trecută, șefa Comisiei Europene a anunțat încheierea unui acord și cu compania Moderna pentru achiziționarea a încă 160 de milioane de doze. Este un semnal clar că Uniunea este determinată să gestioneze ferm ultima etapă a pandemiei de Covid 19, unitar și hotărât”, a explicat eurodeputatul Vasile Blaga.

Vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de societatea BioNTech-Pfizer a început să fie adus din Statele Unite în Europa, avioanele companiei aeriene United Airlines începând să opereze încă de vineri primele astfel de zboruri din istorie, cu destinația Bruxelles.

Dozele de vaccin au fost transportate în lăzi frigorifice şi sunt gata pentru a fi rapid distribuite în cazul în care sunt aprobate şi omologate.

Aceste zboruri reprezintă doar una dintre verigile lanţului global de aprovizionare pus la punct pentru a face faţă provocărilor logistice pe care le presupune distribuirea vaccinului anti-COVID-19.

Planul de distribuţie include stocarea dozelor de vaccin în depozitele frigorifice deja existente în centrele companiei Pfizer din Kalamazoo, Michigan şi Puurs, Belgia, precum şi dezvoltarea facilităţilor similare din Pleasant Prairie, Wisconsin, respectiv Karlsruhe, Germania.

Lanţul logistic presupune, de asemenea, zeci de zboruri cargo şi sute de transporturi rutiere în fiecare zi.

Pfizer plănuieşte să distribuie până la 1,3 miliarde de doze de vaccin anul viitor. Acestea vor necesita volume mari de gheaţă carbonică (dioxid carbon în formă solidă la -78 de grade celsius) şi lăzi izotermice. Lăzile au o capacitate de aproximativ 975 de flacoane de vaccin (4.875 doze).

Amintim că vaccinul împotriva COVID-19 produs de compania americană Pfizer în colaborare cu compania germană BioNTech relevă o eficacitate de 95%.

Zilele trecute, Ageția Europeană pentru Medicamente (EMA) s-a arătat foarte încrezătoare că va putea da o opinie științifică pozitivă asupra unor vaccinuri împotriva COVID-19 înante de Crăciun.

”Dacă totul merge bine, putem fi foarte încrezători că am putea avea o opinie pozitivă înainte de Crăciun”, a menționat directorul executiv al acestei instituții, Emer Cooke.

EMA, instituţia însărcinată cu autorizarea şi controlul medicamentelor în Uniunea Europeană, a demarat o procedură accelerată de autorizare, care permite examinarea datelor privind siguranţa şi eficacitatea vaccinurilor pe măsura sosirii acestora, chiar înainte ca producătorul să depună o cerere formală de autorizare.

Comisia Europeană, care negociază în numele celor 27 de state membre UE, a încheiat șase contracte pentru livrarea de vaccinuri împotriva coronavirusului, cel mai recent dintre acestea fiind stabilit cu compania farmaceutică Moderna, de unde Executivul european va achiziționa 160 de milioane de doze.

Acestuia i se adaugă contractele încheiate cu grupul suedezo-britanic AstraZeneca şi cel american Johnson&Johnson (până la 400 de milioane de doze fiecare), cu asocierea franco-britanică Sanofi-GSK (până la 300 de milioane de doze), cu cea americano-germană Pfizer-BioNTech (până la 300 de milioane de doze) şi cu laboratorul german CureVac (până la 405 milioane de doze).

Potrivit preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cantităţi semnificative din vaccinurile împotriva COVID-19 sunt aşteptate din luna aprilie 2021, ea estimând că, în cel mai fericit scenariu, companiile farmaceutice ar putea livra lunar Uniunii Europene până la 50 de milioane de doze, care vor fi repartizate proporţional în funcţie de populaţia fiecărei ţări membre.

România a plătit deja un avans de peste 12 milioane de euro pentru vaccinul împotriva COVID-19.

Potrivit declarațiilor președintelui Klaus Iohannis de la începutul acestei luni, România ar urma să primească peste 10 milioane de doze de vaccin în prima tranșă, iar primii care vor fi vaccinați vor fi cei care lucrează în domeniul sănătății și persoanele aflate în categoriile de risc, urmând ca întreaga populație să fie imunizată în primăvara anului viitor.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Parlamentul European a aprobat proiectul-pilot ”Dezvoltarea durabilă a porturilor din bazinul Rin-Dunăre” pe care eurodeputatul Marian-Jean Marinescu l-a propus pentru bugetul UE 2021

Published

on

© European Parliament

Parlamentul European a aprobat proiectul-pilot ”Dezvoltarea durabilă a porturilor din bazinul Rin-Dunăre” pe care europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) l-a propus pentru bugetul 2021.

”În perioada următoare, transportul pe apă trebuie sa devina un important mod de transport, în noua paradigmă economică impusă de Pactul Ecologic. Transformările ce vor decurge din Pactul ecologic vor însemna nu doar trecerea autovehiculelor de la combustibilii fosili la combustibili alternativi, ci și transferul transportului (mai ales cel de marfă) de pe rutier pe cale ferată și căile navigabile”, a transmis eurodeputatul român într-un mesaj pe Facebook.

Marinescu a completat astfel că ”România primește o oportunitate expecțională să capitalizeze tot ce poate oferi Dunărea”.

Proiectul-pilot pe care europarlamentarul Marian-Jean Marinescu l-a propus vizează finanțarea unor studii privind dezvoltarea unui sistem de operare ecoeficient în portul Giurgiu. Alte studii finanțate tor prin acest proiect vor contribui la realizarea axei căilor navigabile Rin / Meuse-Main-Dunăre.

În total, Parlamentul European a propus un pachet de 59 de proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare care urmează să fie incluse în bugetul 2021 în valoare de 71,75 milioane de euro în credite de angajament și 43,33 milioane de euro în credite de plată.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu și-a manifestat și în trecut interesul față de fructificarea potențialului de transport al Dunării.

În luna septembrie, acesta puncta că România trebuie să dezvolte rapid o strategie națională privind Dunărea, pentru a profita de imensa oportunitate oferită de Pactul ecologic și Fondul de redresare al Uniunii Europene.

Zilele trecute, Marinescu anunța că Grupul PPE din Parlamentul European va propune armonizarea regulamentelor de navigație, a standardelor tehnice și de personal, precum și coordonarea investițiilor.

”Ne preocupă în special cum se va face perioada de tranziție de la combustibili fosili la combustibili alternativi”, a completat eurodeputatul român, semnalând că ”pe căile fluviale, este evident că cel mai important coridor este Dunăre-Rhin, un coridor care ar rezolva foarte multe probleme de transport în Europa, fiind practic legătura dintre Marea Neagră și Marea Nordului trecând prin Europa Centrală”.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Cristian Bușoi1 hour ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE: Tranziția către economia verde trebuie să fie echilibrată, adaptată nevoilor fiecărui stat membru

ENGLISH2 hours ago

MEP Vasile Blaga: Commission’s centralised approach on procuring COVID-19 vaccines shows us the advantage of Romania’s membership of the European Union

NATO3 hours ago

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe din NATO: Aliații vor avea o discuție strategică despre ascensiunea Chinei cu partenerii din Asia-Pacific și UE

U.E.3 hours ago

Oficial european: Statele membre salută planul UE privind nevoia de a revigora parteneriatul transatlantic pe cinci direcții de acțiune

NATO3 hours ago

Jens Stoltenberg l-a invitat pe Joe Biden la summitul NATO de la Bruxelles din 2021, unde va prezenta propunerile sale privind viitorul Alianței: A venit timpul să reînnoim Conceptul Strategic

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Coeziunea europeană în privința achiziționării centralizate a vaccinurilor anti-COVID-19 ne arată avantajul apartenenței României la UE

NATO4 hours ago

Secretarul general al NATO: Trebuie să ne consolidăm prezența în regiunea Mării Negre, care este de importanță strategică pentru Alianță și pentru toți aliații

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Dezvoltarea spațiului Schengen trebuie realizată pe trei direcții de lucru, susține președinta Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Bloomberg: SUA şi Taiwanul pregătesc o alternativă la proiectul de infrastructură chinez ”O centură, un drum”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Raport: Emisiile de gaze cu efect de seră din UE au înregistrat în 2019 cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA2 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE5 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș5 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.1 week ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending