Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară în perioada 4-7 aprilie. Războiul din Ucraina și bugetul UE pentru 2023, printre principalele teme

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Deputații europeni se reunesc într-o nouă sesiune plenară a Parlamentului European, care se va desfășura la Strasbourg în perioada 4-7 aprilie.  Războiul din Ucraina, rezultatele summitului din martie cu președinții Charles Michel și Ursula von der Leyen și bugetul UE pentru 2023, se regăsesc ca principale subiecte de dezbatere pe agenda Legislativului European. 

Războiul din Ucraina: protecția copiilor și a tinerilor care fug din calea violenței

Parlamentul European va discuta marți cu Consiliul și Comisia despre ce poate face UE pentru a proteja copiii care fug din calea războiului din Ucraina, în special împotriva traficului și exploatării.

În urma activării, la 3 martie, a statutului de protecție temporară pentru refugiații din Ucraina, care le acordă drepturi de ședere temporară și acces la educație și la piața forței de muncă, Comisia și președinția franceză a Consiliului lucrează la un plan de 10 puncte pentru a consolida răspunsul comun la nivel european. Acesta va include o platformă de înregistrare la nivelul UE și coordonarea în domeniul transportului, precum și orientări specifice pentru primirea și sprijinirea copiilor, în cooperare cu Agenția pentru Azil a Uniunii Europene.

În timpul dezbaterii în plen și în rezoluția care urmează să fie adoptată joi, eurodeputații vor sublinia importanța protejării copiilor și tinerilor care sosesc din Ucraina împotriva traficului și exploatării și a sprijinirii accesului acestora la educație în statele membre.

Parlamentul European va dezbate rezultatele summitului din martie cu președinții Michel și von der Leyen

Miercuri dimineața, Parlamentul European va evalua rezultatele Consiliul European de primăvară împreună cu președinții Charles Michel și Ursula von der Leyen și cu șeful diplomației UE, Josep Borrell.

Liderii UE au purtat o discuție amplă în cadrul reuniunii lor din 24-25 martie cu privire la invazia Ucrainei de către Rusia, la sancțiunile internaționale împotriva regimului lui Vladimir Putin și la consecințele generale pentru economia UE – cu un accent deosebit pe prețurile la energie. Președintele SUA, Joe Biden, a participat la summitul șefilor de stat sau de guvern din UE, iar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, li s-a alăturat de la distanță.

Dezbaterea despre summit va fi urmată de o rezoluție.

Într-o dezbatere separată care va avea loc marți seara, eurodeputații vor discuta rezultatele summitului UE-China programat pentru vineri, 1 aprilie, care se va concentra asupra poziției Chinei în ceea ce privește invazia Rusiei și viitorul relațiilor bilaterale, în special în ceea ce privește comerțul și securitatea.

Timp afectat întrebărilor cu Ursula von der Leyen: doi ani de mandat

Marți, eurodeputații vor adresa întrebări Comisiei cu privire la rezultatele obținute în ultimii doi ani și la punerea în aplicare a priorităților sale politice.

Dezbaterea va avea loc la ora locală 15.00 (16.00 ora României).

Actuala Comisie și-a preluat mandatul la 1 decembrie 2019, în urma aprobării Parlamentului European. Săptămâna viitoare, eurodeputații vor evalua activitatea Comisiei în primii doi ani.

Discuțiile vor lua forma unei sesiuni de întrebări și răspunsuri, pentru a anima dezbaterea. Acest format, precum și alte funcționalități noi vor fi testate în timpul sesiunilor plenare din aprilie, mai și iunie 2022 și vor fi apoi evaluate de Conferința președinților a Parlamentului.

Acest „timp afectat întrebărilor” le oferă deputaților posibilitatea de a adresa întrebări Comisiei cu privire la chestiuni specifice de actualitate decise de Conferința președinților și comunicate Înaltului Reprezentant și Comisiei. Fiecare deputat are la dispoziție un minut pentru a-și adresa întrebarea, urmat de un răspuns de până la două minute. Este posibilă o întrebare suplimentară, care să nu depășească 30 secunde, urmată de un al doilea răspuns din partea comisarului, de până la două minute.

Timp afectat întrebărilor cu Josep Borrell privind Busola strategică

Marți, eurodeputații îl vor interpela pe șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, cu privire la strategia de securitate și apărare a UE pentru următorul deceniu.

Busola strategică, adoptată de miniștrii UE și aprobată de Consiliul European săptămâna trecută, prezintă planul de acțiune al UE pentru „a proteja cetățenii, valorile și interesele sale și a contribui la pacea și securitatea internațională”. Acest plan solicită UE să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria sa securitate și să își îmbunătățească capabilitățile colective de autoapărare.

Discuțiile vor lua forma unei sesiuni de întrebări și răspunsuri, pentru a anima dezbaterea. Acest format, precum și alte funcționalități noi vor fi testate în timpul sesiunilor plenare din aprilie, mai și iunie 2022 și vor fi apoi evaluate de Conferința președinților a Parlamentului.

Bugetul UE pentru 2023: „finanțare semnificativă” necesară pentru impactul războiului din Ucraina

Parlamentul European a identificat printre prioritățile pentru bugetul anului viitor redresarea, sănătatea, tineretul și politicile climatice, precum și abordarea consecințelor invaziei Ucrainei.

În proiectul de rezoluție prezentat în plen, eurodeputații doresc ca bugetul UE pentru 2023 să fie un „buget orientat spre viitor, care să corespundă priorităților politice ale Uniunii de a asigura o uniune a sănătății mai puternică, de a realiza cu succes tranziția verde și cea digitală și de a promova o redresare echitabilă, favorabilă incluziunii, durabilă și rezilientă, inclusiv un sprijin sporit pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).”

Bugetul pentru anul următor ar trebui, de asemenea, să investească în promovarea statului de drept, a valorilor UE și a drepturilor fundamentale, inclusiv aplicarea acestora, precum și să contribuie la creșterea oportunităților pentru toți, în special pentru tineri, și să asigure o Uniune mai puternică în politica externă.

Eurodeputații îndeamnă UE să „garanteze o finanțare semnificativă pentru a aborda consecințele geopolitice ale crizei actuale, inclusiv sprijin pentru desfășurarea de măsuri umanitare și de pregătire pentru primirea refugiaților în statele membre și în vecinătatea estică”. De asemenea, aceștia solicită Comisiei și statelor membre să „mobilizeze toate mijloacele financiare disponibile pentru a sprijini Ucraina”.

Parlamentul European va dezbate si va vota marți o rezoluție privind orientările bugetare pentru anul 2023.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

Eugen Tomac

Eugen Tomac a depus petiția prin care cere Parlamentului European să intervină în procesul deschis la CJUE pentru acceptarea României în Schengen

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a depus la Bruxelles petiția prin care solicită Parlamentului European să intervină, din calitate de reclamant privilegiat, în procesul intentat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Consiliului Uniunii Europene, ca urmare a opoziției Austriei și Olandei față de aderarea României la spațiul Schengen.

”Pentru că doar determinarea noastră, a românilor, ne poate face dreptate, am mai făcut un pas în demersul pe care l-am inițiat la Curtea de Justiție a UE în chestiunea Schengen. Ieri am depus, la Bruxelles, petiția prin care cerem Parlamentului European să intervină, în calitate de reclamant privilegiat, în procesul pe care l-am deschis la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, a precizat Tomac într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a depus împreună cu documentele necesare și dovada celor peste 50.000 de semnături adunate în favoarea acestei inițiative.

”Parlamentul European, în calitate de reclamant privilegiat, are forța necesară pentru a ne ajuta să câștigăm acest proces atât de important pentru noi. Nu am fost singur. I-am avut alături, în mod simbolic, pe toți cei peste 50.000 de români care au semnat petiția. Le mulțumesc tuturor și fiecăruia în parte”, a completat eurodeputatul.

El le-a mulțumit colegilor din Partidul Mișcarea Populară pentru ”efortul și mobilizarea din ultimele luni. Îi mulțumesc și colegului meu, europarlamentarului Vlad Botoș pentru că a fost ieri alături de noi”.

”România merită în Schengen și sunt convins că vom reuși să ne câștigăm acest drept ce ne-a fost refuzat timp de aproape 12 ani!”, a conchis Eugen Tomac.

Întrucât consideră că României și românilor li s-a făcut o nedreptate în cadrul Consiliului JAI din 8 decembrie, când Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație, Eugen Tomac a lansat o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care nu anulează însă demersurile diplomatice.

Pentru ca demersul său să capete forță este nevoie ca Parlamentul European să intervină din calitatea de reclamant privilegiat în procesul intentat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Consiliului UE, astfel că eurodeputatul a lansat o companie de strângere de semnături în acest sens.

România trebuie să intre în spațiul Schengen cât mai curând posibil, anul acesta, a fost răspunsul oferit recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrisorii înaintate de Eugen Tomac.

Tot recent, Comisia Europeană a prezentat cel de-al doilea raport privind starea Schengen în care a solicitat din nou Consiliului Uniunii Europene să ”consolideze în continuare unitatea europeană” prin acceptarea aderării depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Raportul va servi drept bază pentru discuțiile politice și pentru orientarea în cadrul Consiliului Schengen din 8 iunie 2023.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputații propun reforme pentru protejarea instituțiilor democratice și a integrității Parlamentului European

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Presupusele încercări de influențare a eurodeputaților au scos la iveală, pe lângă alte aspecte, și lacune în regulamentul intern al Parlamentului European, susține Comisia specială pentru ingerințe străine.

Încercările de ingerință sunt un „fenomen larg răspândit care trebuie combătut cât mai energic posibil”, avertizează deputații europeni, exprimându-și „profundul șoc și condamnarea pentru acuzațiile de corupție, spălare de bani și participare la o organizație criminală” formulate împotriva a trei eurodeputați, a unui fost europarlamentar și a unui asistent parlamentar.

Comisia a identificat „numeroase lacune în normele de integritate și transparență ale Parlamentului” și solicită ca propunerea în 14 puncte a președintei Metsola de reformare a normelor Parlamentului să fie transpusă în acțiuni concrete cât mai curând posibil.

Consolidarea sistemului de denunțare a neregulilor și clarificarea normelor privind conflictele de interese

Într-un raport adoptat joi de Comisia specială pentru ingerințe străine cu 25 de voturi pentru, unul împotrivă și cinci abțineri, deputații solicită o revizuire rapidă a codului de conduită al deputaților, inclusiv în ceea ce privește sancțiunile. Acesta ar trebui să protejeze mai eficient avertizorii și să clarifice normele privind conflictele de interese. De asemenea, ei cer introducerea declarațiilor de avere.

Este necesară îmbunătățirea regulilor actuale de divulgare a valorii veniturilor secundare obținute, a descrierii funcției pe care o deține un eurodeputat și a clienților în numele cărora deputații lucrează contra cost. Deputații europeni propun, de asemenea, introducerea unei interdicții pentru deputații care dețin locuri de muncă secundare plătite de state terțe cu risc ridicat sau entități dependente.

Deși dialogul dintre reprezentanții grupurilor de interese și factorii de decizie rămâne o „parte vitală a democrației europene”, mijloacele inadecvate de influențare, mita și alte infracțiuni penale sunt inacceptabile, subliniază aceștia.

Îngreunarea recrutării de către actorii străini cu risc ridicat a foștilor europarlamentari

Deputații europeni cer ca respectarea perioadei de retragere de șase luni pentru foștii deputați europeni să fie monitorizată de noul organism de etică al UE. Parlamentul ar trebui să introducă un sistem de monitorizare și norme pentru revocarea accesului foștilor eurodeputați care fac lobby în numele țărilor cu risc ridicat dincolo de perioada de retragere.

Consolidarea culturii de securitate ca protecție împotriva ingerințelor străine

Deputații europeni remarcă faptul că țări precum „Qatar, Maroc, dar și China, Rusia, Emiratele Arabe Unite (EAU), Serbia și Turcia au investit masiv în eforturile de lobby la Bruxelles și spun că interferența străină „nu trebuie să rămână fără consecințe pentru țara în cauză”. Orice propunere legislativă sau nelegislativă privind cooperarea cu aceste autorități de stat, inclusiv finanțarea UE, ar trebui suspendată, păstrând în același timp fondurile pentru organizațiile societății civile și mass-media independente, precum și asistența umanitară.

În cele din urmă, domeniul de aplicare și monitorizarea Registrului de transparență ar trebui să se extindă, în timp ce toți deputații europeni ar trebui să fie obligați să declare întâlnirile programate cu reprezentanți de interese, inclusiv cele cu reprezentanți diplomatici din țări din afara UE. Rapoartele Parlamentului ar trebui să enumere întâlnirile relevante, excluzându-le pe cele cu persoane a căror securitate poate fi pusă în pericol.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi: Adoptarea Legii privind refacerea stocului de muniție este o prioritate pentru UE

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), salută adoptarea, ieri, într-o proporție covârșitoare, a poziției Parlamentului European față de propunerea legislativă a Comisiei Europene privind creșterea producției de muniție în UE.

„Parlamentul European a votat adoptarea poziției sale față de propunerea legislativă a Comisiei Europene privind creșterea producției de muniție. Este o legislație cu o importanță deosebită pentru țările membre UE, dar și pentru Ucraina. Odată adoptată forma finală, ne va permite urgentarea ajutorului logistic pentru armata ucrainiană, cât și refacerea stocului armatelor statelor membre UE. Salut această decizie luată astazi de Parlamentul European, într-o proporție covârșitoare, cu 446 voturi”, scrie eurodeputatul Cristian Bușoi, într-un comunicat publicat pe Facebook.

Ca președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European și conducător al negocierilor cu Consilul UE, Cristian Bușoi transmite că va începe discuțiile „cât mai repede pentru a ne armoniza și a ajunge la un punct comun, astfel încât, în cel mai scurt timp să avem această legislatie funcțională”. „Consider că este o prioritate a noastră, a tuturor țărilor membre UE!”, adaugă eurodeputatul.

Acesta mai spune că „este vital să avem mecanismele necesare pentru a asigura disponibilitatea acestor produse din domeniul Apărării țărilor membre UE, cum la fel de important este să ne consolidăm industria de apărare europeană”. „Un lucru de bază în conceptul de descurajare este să ai instrumentele și pregătirea necesară pentru a face față în orice situație”.

De aceea, votul dat ieri în Parlamentul European este „extrem de important, iar în perioada următoare vom accelera la maximum negocierile cu Consiliul UE, pentru adoptarea acestui act, care ne va face mai puternici și ne va oferi un grad de siguranță și mai mare!”, explică președintele ITRE.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA12 hours ago

Klaus Iohannis, laureat cu Premiul Civic German la Düsseldorf: Românii sunt pro-europeni convinși. Aderarea la Schengen ar fi un semnal important pe fondul creșterii euroscepticismului în Europa

INTERNAȚIONAL17 hours ago

România, reprezentată de Bogdan Aurescu la ceremonia de învestire a lui Erdogan: Suntem parteneri strategici și aliați apropiați în NATO

MAREA BRITANIE17 hours ago

Regele Charles al III-lea a mărturisit ce-l leagă de România: Am fost mișcat profund de suferințele românilor după al Doilea Război Mondial. Am vrut să amintesc lumii că România este o țară specială

MAREA BRITANIE17 hours ago

AFP: Transilvania este “onorată” să îl primească regele “său” Charles al III-lea, care a ales România pentru prima sa călătorie în străinătate după încoronare

MAREA BRITANIE1 day ago

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

MAREA BRITANIE1 day ago

Klaus Iohannis l-a primit pe regele Charles al III-lea, “un mare prieten al României”, la Palatul Cotroceni: Datorită interesului Majestății Voastre, frumusețea satelor și tradițiilor românești a trecut granițele

U.E.2 days ago

Annalena Baerbock consideră că războiul rus din Ucraina a reprezentat un punct de cotitură pentru securitatea din regiunea Mării Baltice: Securitatea fiecăruia dintre noi este securitatea noastră, a tuturor

NATO2 days ago

Secretarul general al NATO va participa la ceremonia de învestire a lui Erdoǧan, la Ankara. Aderarea Suediei la Alianță, principalul scop al vizitei în Turcia

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE a sprijinit România cu 3 miliarde de euro prin instrumentul SURE pentru a proteja locurile de muncă și lucrătorii de impactul pandemiei de COVID-19

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Bruxelles-ul propune modernizarea normelor UE privind siguranța și durabilitatea maritimă și prevenirea poluării apelor de către nave

MAREA BRITANIE1 day ago

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

INTERNAȚIONAL2 days ago

Antony Blinken avertizează, într-un discurs la Helsinki, că o încetare a focului în Ucraina ar reprezenta o “pace Potemkin” favorabilă Rusiei. SUA vor discuții ample despre securitatea europeană

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

NATO2 days ago

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

ROMÂNIA3 days ago

“Nu sunteți singuri!”: Klaus Iohannis face apel ca sprijinul UE pentru R. Moldova să aibă mai multă mai multă vizibilitate în rândul cetățenilor

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

ROMÂNIA4 days ago

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO1 week ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

Team2Share

Trending