Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară la Strasbourg. Negocierea unui nou parteneriat cu Regatul Unit, bugetul pe termen lung al UE pentru 2021-2027, dar și reformarea procesului de extindere a Uniunii, printre principalele subiecte

Published

on

Mandatul de negociere pentru un nou acord cu Regatul Unit, evaluarea propunerii Comisiei Europene de revizuire a metodologiei privind extinderea Uniunii Europene și summitul european extraordinar din 20 februarie consacrat Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 sunt principalele puncte care se vor regăsi pe agenda Parlamentului European ce se reunește în sesiune plenară la Strasbourg în perioada 10-13 februarie, potrivit unei informări a Legislativului european. 

Îmbunătățirea procesului de extindere a Uniunii Europene

Europarlamentarii vor dezbate luni după-amiază, în prima zi a sesiunii, propunerea Comisiei Europene de impulsionare a procesului de aderare la UE, astfel încât acesta să fie mai credibil, cu o orientare politică mai puternică, mai dinamic şi mai previzibil.

Comisia Europeană, care a îmbrăcat haina unei ”Comisii geopolitice”, a propus la 5 februarie un proiect de reformare a procesului de extindere a Uniunii Europene către Balcanii de Vest care se concentrează pe patru principii: o mai mare credibilitate, o mai mare predictibilitate, un dinamism crescut şi un mai puternic ”ghidaj” politic. Propunerile Comisiei nu modifică regulile de aderare, însă elementul central al propunerii intitulate ”Consolidarea procesului de aderare: o perspectivă europeană credibilă pentru Balcanii de Vest” îl reprezintă o aderare bazată pe merit şi supusă anumitor condiţii.

Executivul european a propus, de asemenea, noi modalități mai ferme de sancționare a țărilor candidate la aderarea Uniunii Europene dacă acestea deviază de la eforturile lor de a se alinia standardelor europene.

Într-un astfel de caz, negocierile ar putea fi suspendate cu totul sau parţial, sau monitorizarea UE ar putea fi reluată în domenii în care blocul comunitar şi-a dat deja acceptul, ajungând până la reducerea finanțărilor și a altor beneficii asigurate de UE.

Membrii Parlamentatului European vor vota în cadrul sesiunii plenare o rezoluție privind Macedonia de Nord și Albania, state care au întâmpinat opoziția Franței privind deschiderea negocierilor de aderare la UE, aderare la care cancelarul german Angela Merkel se raporta cu termenul de nevoie ”geopolitică”.

”Oricine privește harta și cunoaște contextul geopolitic, știe că este bine pentru toată lumea dacă țările din Balcanii de Vest vor adera la Uniunea Europeană într-o bună zi”, a declarat cancelarul german la 28 ianuarie, într-o conferință de presă comună cu premierul Albaniei, exprimându-și în același timp dorința că statele membre vor ajunge la un consens privind demararea negocierilor la următorul summit al Consiliului European, din 26-27 martie, înaintea summitului Balcanilor de Vest din 6-7 mai, găzduit de Zagreb, capitala Croației, țară care deține președinția rotatitvă a Consiliului Uniunii Europene.

Parlamentul European își va stabili poziția privind negocierile referitoare la relațiile UE-Regatul Unit

Europaramentarii vor discuta marți dimineața mandatul propus pentru negocierea noii relații între Bruxelles și Londra, urmând ca a doua zi să aibă loc supunerea la vot a unei rezoluții în acest dosar.

La 3 februarie, după 48 de ore de la ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, negociatorul-șef al UE privind viitoarea relație post-Brexit, Michel Barnier, a prezentat principiile după care Bruxelles-ul se va ghida în negocierile pe care le va purta cu Londra în cele 11 luni ale perioadei de tranziție care durează până la 31 decembrie 2020.

Astfel, Uniunea Europeană poate oferi Regatului Unit un acord comercial ”extrem de ambițios”, care să includă tarife și cote zero, dar și multe servicii, cu condiția ca Londra să respecte acum și în viitor standardele UE, a anunțat negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier.

Aceste directive acoperă toate domeniile de interes pentru negocieri, inclusiv cooperarea comercială și economică, aplicarea legii și cooperarea judiciară în materie penală, politica externă, securitatea și apărarea, participarea la programele Uniunii și alte domenii tematice de cooperare.

Recomandarea se bazează pe orientările și concluziile deja existente ale Consiliului European, precum și pe declarația politică din octombrie 2019 ce vizează UE și Regatul Unit

Barnier a a atenționat totuși că există anumite condiții pe care Regatul Unit trebuie să le respecte.

”Suntem pregătiți să oferim toate acestea chiar dacă știm că va exista o competiție puternică între Regatul Unit, vecinul nostru aflat în proximitate, și Uniunea Europeană. Competiția este normală. Dar, pentru că există această proximitatea geografică și interdependență economică, mandatul nostru specifică clar că această ofertă excepțională este condiționată de cel puțin două lucruri”, a subliniat negociatorul-șef al Uniunii Europene.

Primul aspect implică ”garanţii specifice şi eficiente pentru a asigura un teren de joc neted pe termen lung”, Barnier subliniind importanţa menţinerii concurenţei ”loiale şi deschise”.

Cel de-al doilea presupune că acordul de liber schimb trebuie să includă și un acord privind pescuitul. Cu alte cuvinte, Londra va trebui să fie de acord cu a permite Uniunii Europene să aibă acces la apele sale pentru pescuit şi vice versa.

În ceea ce privește politica externă și de securitate europeană post-Brexit, Barnier a subliniat necesitatea unui parteneriat în domeniul securității bazat pe o ”cooperare sustenabilă” în domeniul politicii externe, securității și apărării.

”Intenția este să ne protejăm țările împotriva amenințărilor externe și de aceea trebuie să creăm rapid un cadru care să ne permită să lucrăm și cooperăm prin schimburi de informații pentru gestionarea conflictelor și pentru promovarea păcii și securității. Avem nevoie de un mecanism de consultare, dialog, schimb de informații și cooperare. Acestea sunt mecanisme care vor trebui să respecte autonomia și suveranitatea Uniunii Europene și autonomia și suveranitatea Regatului Unit”, a spus Barnier.

Prioritățile pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene

Europarlamentarii vor discuta miercuri prioritățile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, înainte de summitul extraordinar al Consiliului European convocat pentru 20 februarie, consacrat bugetului multianual al Uniunii Europene.

Această dezbaterea are loc în contextul în care liderii statelor membre ale blocului comunitar și ai instituțiilor europene au început în această săptămână o serie de întrevederi maraton, înaintea celei mai grele sarcini pe care o va avea Uniunea în acest an, și anume stabilirea viitorului cadru financiar pentru perioada 2021-2027 în era post-Brexit.

Astfel, președintele Consiliului European, Charles Michel s-a întâlnit în această săptămână cu 22 de șefi de stat sau de guvern, printre aceștia fiind și președintele României, Klaus Iohannis, având programate pentru săptămâna viitoare discuții cu ceilalți cinci, printre care și cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron, liderii principalilor doi contributori neți la bugetul UE.

Negocierile la summitul extraordinar al Consiliului European se anunță complicate în contextul în care Regatul Unit, care a fost unul dintre principalii contributori neţi la bugetul comunitar, a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, plecarea sa lăsând un gol de aproximativ 12 miliarde de euro la bugetul UE, într-un moment în care au apărut alte priorități precum schimbările climatice.

În vreme ce contributorii neţi nu doresc să aloce mai multe fonduri pentru a acoperi acest gol, statele net beneficiare est-europene atrag atenţia că fondurile europene sunt necesare pentru atenuarea inegalităţilor de dezvoltare dintre ele şi cele vest-europene.

Germania şi alte state net contributoare, precum Suedia, Austria şi Olanda, au cerut ca bugetul multianual al UE să reprezinte cel mult 1% din Venitul Naţional Brut (VNB), în timp ce propunerea Comisiei Europene, lasantă de Comisia Juncker în mai 2018,  prevede 1,11%, iar Parlamentul European cere un procent mai mare, de 1,3%.

Astfel, pentru a acoperi gaura financiară apărută odată cu retragerea britanicilor, Parlamentul European dorește ca Uniunea Europeană să identifice noi surse de finanțare, precum introducerea unei taxe pe produsele din plastic.

La aceste aspecte se adaugă dorința contributorilor neți de a condiționa accesarea fondurilor europene de situația statului de drept, pe fondul derapajelor Poloniei și Ungariei, o idee promovată și de Comisie Europeană, prin vocea vicepreședintelui Executivului european, Vera Jourova sau a comisarului european Didier Reynders, însărcinat cu justiția și statul de drept, dar și de Parlamentul European.

Citiți și: 
Emmanuel Macron, noi critici către liderii est-europeni: Europa nu e un meniu a la carte. Ţările care nu vor avantajele UE să nu se mai atingă de fondurile structurale
Angela Merkel cere o rambursare de la bugetul UE pentru Germania, confruntată cu ,,povara excesivă” a contribuției financiare post-Brexit, și condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept

Să nu uităm că Parlamentul European, sub precedenta configurație, a votat la 5 aprilie 2019 un proiect legislativ prin care acordarea fondurilor europene era condiționată de respectarea valorilor statului de drept și de combaterea eficientă a fraudei și corupției.

Și România s-a alăturat acestei idei, dar cu rețineri în ceea ce privește implementarea. Președintele Klaus Iohannis a declarat la 7 februarie, într-o conferință de presă care a avut loc înainte de întrevederea cu președintele Consiliului European, Charles Michel, că ”România nu se opune la acest mecanism. Suntem de acord să se lege acordarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Însă specialiştii mai au foarte mult de lucru până elaborează criterii concrete. Noi sprijinim acestă iniţiativă, suntem ok cu ea”, a spus Klaus Iohannis.

Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre pentru a fi adoptat.

Undă verde din partea Parlamentului European pentru acordurile de liber schimb și protecția investițiilor dintre UE și Vietnam 

Europarlamentarii vor dezbate marți acordurile de liber schimb și protecția investițiilor dintre Uniunea Europeană și Vietnam, urmând ca miercuri acestea să fie votate.

Negocierile dintre UE și Vietnam au început în iunie 2012 și au fost încheiate la 2 decembrie 2015. Cu toate acestea, încheierea formală a acordului a fost amânată de un aviz al Curții Europene de Justiție privind împărțirea competențelor între UE și statele sale membre referitoare la încheierea Acordului de liber schimb UE-Singapore.

Uniunea Europeană și Vietnam au semnat la 30 iunie, la Hanoi, două acorduri comerciale și de investiții în urma unei decizii luate de Consiliul Uniunii Europene, aflat sub președinție română.

Acordul de liber schimb va elimina practic toate tarifele dintre Vietnam și UE pe parcursul a zece ani, protejând în același timp produse europene emblematice și oferind companiilor europene acces pe piața achizițiilor publice vietnameze. Acordul este, de asemenea, un instrument de încurajare a progresului social și în materie de mediu în Vietnam.

Parlamentul va vota separat asupra unui acord de protecție a investițiilor prin intermediul unui sistem judiciar format din judecători independenți care vor fi responsabili de soluționarea litigiilor dintre investitori și stat.

Vietnamul este cel de-al doilea partener comercial al UE din cadrul Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) după Singapore, cu un comerț cu mărfuri în valoare de 47.6 miliarde de euro pe an și 3.6 miliarde de euro atunci când vine vorba de servicii. Exporturile UE către această țară cresc cu 5-7% anual, însă deficitul comercial al UE cu Vietnamul a fost de 27 de miliarde de euro în 2018.

Principalele importuri ale UE din Vietnam includ echipamente de telecomunicații, îmbrăcăminte și produse alimentare. UE exportă în principal bunuri precum mașini și echipamente de transport, produse chimice și produse agricole în Vietnam.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu: Măsurile excepționale luate de UE oferă tuturor firmelor românești șansa de relansare. Totul depinde de inteligența cu care va acționa Guvernul României

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Fostul președinte al României Traian Băsescu a comentat duminică într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook că setul de măsuri excepționate adoptate de instituțiile Uniunii Europene “garantează şanse aproape egale pentru toate statele”, iar în privința României ele oferă “cadrul de reglementare temporar” prin care firmele se pot relansa, cu condiția ca Guvernul să acționeze hotărât și inteligent.

Un Plan Marshall făcut de Europa, pentru Europa! Acţiunea coordonată a statelor UE. Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul au adoptat un set de măsuri excepţionale menit a stimula relansarea economică a Uniunii Europene după ce pandemia generată de coronavirus a oprit pur şi simplu economia Uniunii Europene”. a scris Băsescu, europarlamentar PMP și PPE.

El s-a referit astfel la planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro, la planul de 750 de miliarde de euro propus de Banca Centrală Europeană pentru datoriile publice, precum și la suspendarea temprară a Pactului de Stabilitate Și Creștere prin relaxarea regulilor bugetare, care în mod normal solicită ca ținta de deficit bugetar de 3% din PIB să nu fie depășită.

“La propunerea Comisiei Europene, prin Parlamentul European au fost modificate Regulamente (legi) ale Uniunii Europene, au fost aplicată clauza de salvgardare, au fost mobilizate cele două bănci ale Uniunii Europene, BCE şi BEI, au fost acordate derogări la utilizarea banilor europeni alocaţi statelor”, a mai arătat Băsescu, precizând că acesta este un cadru de reglementare temporar cu rolul de a răspunde coordonat la nivelul UE crizei economice majore generată de pandemia de coronavirus în Europa.

Potrivit lui Băsescu, toate aceste măsuri alcătuiesc un pachet de excepţii de la regulile care sunt impuse de tratatele Uniunii. 

“Practic se suspendă toate restricţiile care erau destinate a impune Statelor Membre o disciplină financiară şi fiscală care să genereze deficite bugetare mici, sub 3 la sută din PIB, grad de îndatorare sub 60 la sută din PIB, inflaţie mică, un deficit structural sub 1 la sută. Altfel spus, se suspendă până la 31.12.2020 „Pactul de Stabilitate şi Creştere” care prelua elemente din faimosul Tratat Fiscal (căruia îi mai spunem şi Ponta MTO) şi elemente din Criteriile de la Mastricht şi pachetul de 6 reglementări cunoscut sub numele de „six pac””, a adăugat actualul europarlamentar.

Fostul șef al statului precizează că toate aceste măsuri garantează şanse aproape egale pentru toate statele, indiferent că vorbim despre statele bogate sau statele sărace.

“Dacă ne referim la România, cadrul de reglementare temporar oferă tuturor societăţilor fie că sunt mici sau mari şansa de a se relansa. Totul depinde de hotărârea, abilitatea şi inteligenţa cu care va acţiona Guvernul României. Cheia relansării economice are un singur nume: lichidităţi pentru relansarea producţiei. Şi putem să-i mai dăm un nume: să existe comenzi (consum)”, a conchis Traian Băsescu.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președintele Parlamentului European îl critică pe premierul Olandei: Unde își va mai vinde lalelele dacă nu consolidăm Uniunea Europeană și piața unică?

Published

on

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, l-a criticat sâmbătă în mod indirect pe prim-ministrul olandez Mark Rutte, care se opune planului de salvare a economiei europene dorit de țările cele mai afectate de criza COVID-19.

Într-un interviu pentru postul de televiziune Rai 1, Sassoli a întrebat retoric “unde își vor vinde lalelele” statele care acum se manifestă “ezitante și timide” în fața crizei.

Nu vrem ca țările noastre să fie de vânzare la finalul acestei crize. De ceea trebuie să consolidăm Uniunea Europeană și piața unică. De exemplu, anumite țări care își exprimă rezerve în acest moment, unde își vor vinde tehnologia sau lalelele dacă piața europeană nu este protejată în aceste momente? De aceea, eu sunt convins că amploarea acestei crize îi va convinge și pe cei ezitanți sau timizi. Sunt convins că avem șanse să reușim în această bătălie cu cetățenii noștri pentru că Europa să iasă puternică din criză”, a spus președintele Parlamentului European, având pe masă un buchet de lalele.

Reacția lui Sassoli vine ca o continuare a declarației pe care șeful legislativului european a făcut-o vineri. Acesta a criticat lipsa de asumare din partea guvernelor naționale și a liderilor UE, care în urma summitului prin videoconferință de joi nu au ajuns la un acord pentru mare plan de relansare economică, căzând doar de acord că Uniunea Europeană are nevoie de ”o strategie de ieșire” din criza COVID-19 cu ”investiții fără precedent”.

Liderii UE nu au ajuns la un acord privind mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) sau emiterea de “obligaţiuni corona”, măsuri ce rămân pe masa discuţiilor care vor avea loc la nivelul Eurogrupului, iar marii opozanți au fost Germania și Olanda, în timp ce state precum Italia, Spania, Portugalia sau Franța își doresc măsuri rapide, urgente și planuri economice ambițioase.

De altfel, vorbind presei prin videoconferință, cancelarul german Angela Merkel a spus că emiterea de obligațiuni corona nu reprezintă viziunea Germaniei și a altor state.

În schimb, Merkel a spus că mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate este ”opțiunea pe care eu o aleg, deoarece a fost creat pentru momente cu adevărat dificile”. În ce-l privește, prim-ministrul olandez Mark Rutte a spus că țara să se opune emiterii de obligațiuni corona.

Prim-ministrul olandez a fost criticat puternic și de omologul portughez, Antonio Costa acuzându-l pe Mark Rutte de “meschinărie” politică.

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Rareș Bogdan: România este pe locul patru în Europa la numărul de paturi pentru terapie intensivă

Published

on

© Rareș Bogdan/ Facebook

Europarlamentarul Rareș Bogdan (PNL, PPE) salută topul potrivit căruia România se afla pe locul patru în Uniunea Europeană la numărul de paturi de terapie intensivă în anul 2017.

Și avem medici, asistente și infirmiere de top”, a mai adăugat acesta în mesajul postat pe pagina de Facebook.

Aceste date eurostat au fost prelucrate de agenția de presă POLITICO în contextul actual, în care pandemia de COVID-19 afectează tot mai mulți cetățeni europeni, aceștia având nevoie de îngrijiri medicale speciale, iar paturile de terapie intensivă și aparetele de ventilare artificială sunt vitale în tratarea lor.

Potrivit Digi24 și Politico, țări precum Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Spania sau Olanda se confruntă cu un dezavantaj major în lupta cu COVID-19, din cauza lipsei locurilor la ATI și a aparatelor de ventilație, odată cu creșterea numărului de infecții cu coronavirus, iar România, în topul țărilor, la numărul de paturi de terapie intensivă.

Grupul de Comunicare Strategică al guvernului de la București a anunțat, luni, că la nivelul spitalelor din România sunt 2.653 de paturi ATI și de 1.361 ventilatoare mecanice. „La acest moment dispunem la nivelul spitalelor de 2.653 de paturi ATI și de 1.361 ventilatoare mecanice. Vom reveni cu detalii pe măsură ce se vor concretiza noile achiziții”, potrivit Digi24.

Potrivit ultimului bilanț, de la ora 13:00, în data de 27 martie, în România au fost înregistrate 1.452 de cazuri de infectări cu COVID-19 și 29 de decese.

 

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending