Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară la Strasbourg. Negocierea unui nou parteneriat cu Regatul Unit, bugetul pe termen lung al UE pentru 2021-2027, dar și reformarea procesului de extindere a Uniunii, printre principalele subiecte

Published

on

Mandatul de negociere pentru un nou acord cu Regatul Unit, evaluarea propunerii Comisiei Europene de revizuire a metodologiei privind extinderea Uniunii Europene și summitul european extraordinar din 20 februarie consacrat Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 sunt principalele puncte care se vor regăsi pe agenda Parlamentului European ce se reunește în sesiune plenară la Strasbourg în perioada 10-13 februarie, potrivit unei informări a Legislativului european. 

Îmbunătățirea procesului de extindere a Uniunii Europene

Europarlamentarii vor dezbate luni după-amiază, în prima zi a sesiunii, propunerea Comisiei Europene de impulsionare a procesului de aderare la UE, astfel încât acesta să fie mai credibil, cu o orientare politică mai puternică, mai dinamic şi mai previzibil.

Comisia Europeană, care a îmbrăcat haina unei ”Comisii geopolitice”, a propus la 5 februarie un proiect de reformare a procesului de extindere a Uniunii Europene către Balcanii de Vest care se concentrează pe patru principii: o mai mare credibilitate, o mai mare predictibilitate, un dinamism crescut şi un mai puternic ”ghidaj” politic. Propunerile Comisiei nu modifică regulile de aderare, însă elementul central al propunerii intitulate ”Consolidarea procesului de aderare: o perspectivă europeană credibilă pentru Balcanii de Vest” îl reprezintă o aderare bazată pe merit şi supusă anumitor condiţii.

Executivul european a propus, de asemenea, noi modalități mai ferme de sancționare a țărilor candidate la aderarea Uniunii Europene dacă acestea deviază de la eforturile lor de a se alinia standardelor europene.

Într-un astfel de caz, negocierile ar putea fi suspendate cu totul sau parţial, sau monitorizarea UE ar putea fi reluată în domenii în care blocul comunitar şi-a dat deja acceptul, ajungând până la reducerea finanțărilor și a altor beneficii asigurate de UE.

Membrii Parlamentatului European vor vota în cadrul sesiunii plenare o rezoluție privind Macedonia de Nord și Albania, state care au întâmpinat opoziția Franței privind deschiderea negocierilor de aderare la UE, aderare la care cancelarul german Angela Merkel se raporta cu termenul de nevoie ”geopolitică”.

”Oricine privește harta și cunoaște contextul geopolitic, știe că este bine pentru toată lumea dacă țările din Balcanii de Vest vor adera la Uniunea Europeană într-o bună zi”, a declarat cancelarul german la 28 ianuarie, într-o conferință de presă comună cu premierul Albaniei, exprimându-și în același timp dorința că statele membre vor ajunge la un consens privind demararea negocierilor la următorul summit al Consiliului European, din 26-27 martie, înaintea summitului Balcanilor de Vest din 6-7 mai, găzduit de Zagreb, capitala Croației, țară care deține președinția rotatitvă a Consiliului Uniunii Europene.

Parlamentul European își va stabili poziția privind negocierile referitoare la relațiile UE-Regatul Unit

Europaramentarii vor discuta marți dimineața mandatul propus pentru negocierea noii relații între Bruxelles și Londra, urmând ca a doua zi să aibă loc supunerea la vot a unei rezoluții în acest dosar.

La 3 februarie, după 48 de ore de la ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, negociatorul-șef al UE privind viitoarea relație post-Brexit, Michel Barnier, a prezentat principiile după care Bruxelles-ul se va ghida în negocierile pe care le va purta cu Londra în cele 11 luni ale perioadei de tranziție care durează până la 31 decembrie 2020.

Astfel, Uniunea Europeană poate oferi Regatului Unit un acord comercial ”extrem de ambițios”, care să includă tarife și cote zero, dar și multe servicii, cu condiția ca Londra să respecte acum și în viitor standardele UE, a anunțat negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier.

Aceste directive acoperă toate domeniile de interes pentru negocieri, inclusiv cooperarea comercială și economică, aplicarea legii și cooperarea judiciară în materie penală, politica externă, securitatea și apărarea, participarea la programele Uniunii și alte domenii tematice de cooperare.

Recomandarea se bazează pe orientările și concluziile deja existente ale Consiliului European, precum și pe declarația politică din octombrie 2019 ce vizează UE și Regatul Unit

Barnier a a atenționat totuși că există anumite condiții pe care Regatul Unit trebuie să le respecte.

”Suntem pregătiți să oferim toate acestea chiar dacă știm că va exista o competiție puternică între Regatul Unit, vecinul nostru aflat în proximitate, și Uniunea Europeană. Competiția este normală. Dar, pentru că există această proximitatea geografică și interdependență economică, mandatul nostru specifică clar că această ofertă excepțională este condiționată de cel puțin două lucruri”, a subliniat negociatorul-șef al Uniunii Europene.

Primul aspect implică ”garanţii specifice şi eficiente pentru a asigura un teren de joc neted pe termen lung”, Barnier subliniind importanţa menţinerii concurenţei ”loiale şi deschise”.

Cel de-al doilea presupune că acordul de liber schimb trebuie să includă și un acord privind pescuitul. Cu alte cuvinte, Londra va trebui să fie de acord cu a permite Uniunii Europene să aibă acces la apele sale pentru pescuit şi vice versa.

În ceea ce privește politica externă și de securitate europeană post-Brexit, Barnier a subliniat necesitatea unui parteneriat în domeniul securității bazat pe o ”cooperare sustenabilă” în domeniul politicii externe, securității și apărării.

”Intenția este să ne protejăm țările împotriva amenințărilor externe și de aceea trebuie să creăm rapid un cadru care să ne permită să lucrăm și cooperăm prin schimburi de informații pentru gestionarea conflictelor și pentru promovarea păcii și securității. Avem nevoie de un mecanism de consultare, dialog, schimb de informații și cooperare. Acestea sunt mecanisme care vor trebui să respecte autonomia și suveranitatea Uniunii Europene și autonomia și suveranitatea Regatului Unit”, a spus Barnier.

Prioritățile pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene

Europarlamentarii vor discuta miercuri prioritățile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, înainte de summitul extraordinar al Consiliului European convocat pentru 20 februarie, consacrat bugetului multianual al Uniunii Europene.

Această dezbaterea are loc în contextul în care liderii statelor membre ale blocului comunitar și ai instituțiilor europene au început în această săptămână o serie de întrevederi maraton, înaintea celei mai grele sarcini pe care o va avea Uniunea în acest an, și anume stabilirea viitorului cadru financiar pentru perioada 2021-2027 în era post-Brexit.

Astfel, președintele Consiliului European, Charles Michel s-a întâlnit în această săptămână cu 22 de șefi de stat sau de guvern, printre aceștia fiind și președintele României, Klaus Iohannis, având programate pentru săptămâna viitoare discuții cu ceilalți cinci, printre care și cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron, liderii principalilor doi contributori neți la bugetul UE.

Negocierile la summitul extraordinar al Consiliului European se anunță complicate în contextul în care Regatul Unit, care a fost unul dintre principalii contributori neţi la bugetul comunitar, a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, plecarea sa lăsând un gol de aproximativ 12 miliarde de euro la bugetul UE, într-un moment în care au apărut alte priorități precum schimbările climatice.

În vreme ce contributorii neţi nu doresc să aloce mai multe fonduri pentru a acoperi acest gol, statele net beneficiare est-europene atrag atenţia că fondurile europene sunt necesare pentru atenuarea inegalităţilor de dezvoltare dintre ele şi cele vest-europene.

Germania şi alte state net contributoare, precum Suedia, Austria şi Olanda, au cerut ca bugetul multianual al UE să reprezinte cel mult 1% din Venitul Naţional Brut (VNB), în timp ce propunerea Comisiei Europene, lasantă de Comisia Juncker în mai 2018,  prevede 1,11%, iar Parlamentul European cere un procent mai mare, de 1,3%.

Astfel, pentru a acoperi gaura financiară apărută odată cu retragerea britanicilor, Parlamentul European dorește ca Uniunea Europeană să identifice noi surse de finanțare, precum introducerea unei taxe pe produsele din plastic.

La aceste aspecte se adaugă dorința contributorilor neți de a condiționa accesarea fondurilor europene de situația statului de drept, pe fondul derapajelor Poloniei și Ungariei, o idee promovată și de Comisie Europeană, prin vocea vicepreședintelui Executivului european, Vera Jourova sau a comisarului european Didier Reynders, însărcinat cu justiția și statul de drept, dar și de Parlamentul European.

Citiți și: 
Emmanuel Macron, noi critici către liderii est-europeni: Europa nu e un meniu a la carte. Ţările care nu vor avantajele UE să nu se mai atingă de fondurile structurale
Angela Merkel cere o rambursare de la bugetul UE pentru Germania, confruntată cu ,,povara excesivă” a contribuției financiare post-Brexit, și condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept

Să nu uităm că Parlamentul European, sub precedenta configurație, a votat la 5 aprilie 2019 un proiect legislativ prin care acordarea fondurilor europene era condiționată de respectarea valorilor statului de drept și de combaterea eficientă a fraudei și corupției.

Și România s-a alăturat acestei idei, dar cu rețineri în ceea ce privește implementarea. Președintele Klaus Iohannis a declarat la 7 februarie, într-o conferință de presă care a avut loc înainte de întrevederea cu președintele Consiliului European, Charles Michel, că ”România nu se opune la acest mecanism. Suntem de acord să se lege acordarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Însă specialiştii mai au foarte mult de lucru până elaborează criterii concrete. Noi sprijinim acestă iniţiativă, suntem ok cu ea”, a spus Klaus Iohannis.

Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre pentru a fi adoptat.

Undă verde din partea Parlamentului European pentru acordurile de liber schimb și protecția investițiilor dintre UE și Vietnam 

Europarlamentarii vor dezbate marți acordurile de liber schimb și protecția investițiilor dintre Uniunea Europeană și Vietnam, urmând ca miercuri acestea să fie votate.

Negocierile dintre UE și Vietnam au început în iunie 2012 și au fost încheiate la 2 decembrie 2015. Cu toate acestea, încheierea formală a acordului a fost amânată de un aviz al Curții Europene de Justiție privind împărțirea competențelor între UE și statele sale membre referitoare la încheierea Acordului de liber schimb UE-Singapore.

Uniunea Europeană și Vietnam au semnat la 30 iunie, la Hanoi, două acorduri comerciale și de investiții în urma unei decizii luate de Consiliul Uniunii Europene, aflat sub președinție română.

Acordul de liber schimb va elimina practic toate tarifele dintre Vietnam și UE pe parcursul a zece ani, protejând în același timp produse europene emblematice și oferind companiilor europene acces pe piața achizițiilor publice vietnameze. Acordul este, de asemenea, un instrument de încurajare a progresului social și în materie de mediu în Vietnam.

Parlamentul va vota separat asupra unui acord de protecție a investițiilor prin intermediul unui sistem judiciar format din judecători independenți care vor fi responsabili de soluționarea litigiilor dintre investitori și stat.

Vietnamul este cel de-al doilea partener comercial al UE din cadrul Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) după Singapore, cu un comerț cu mărfuri în valoare de 47.6 miliarde de euro pe an și 3.6 miliarde de euro atunci când vine vorba de servicii. Exporturile UE către această țară cresc cu 5-7% anual, însă deficitul comercial al UE cu Vietnamul a fost de 27 de miliarde de euro în 2018.

Principalele importuri ale UE din Vietnam includ echipamente de telecomunicații, îmbrăcăminte și produse alimentare. UE exportă în principal bunuri precum mașini și echipamente de transport, produse chimice și produse agricole în Vietnam.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Eurodeputatul Pro România, Corina Crețu: 70% din banii europeni care i se cuvin României, din 2014 așteaptă la Bruxelles să fie accesați

Published

on

© Corina Crețu - Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu a declarat, duminică, la Convenția anuală a PRO Romania, că 70% din banii europeni care i se cuvin României încă din 2014, așteaptă la Bruxelles să fie accesați.

”Stăteam cu orele, cu zeci de experți în primăria capitalei să ajutăm bucureștenii, în timp ce în Guvernul României, oamenii nu știau decât să o sape, cum să îi tragă preșul de sub picioare și să nu o lase să facă niciun proiect”, a explicat aceasta.

In discursul său, fostul Comisar european a avertizat că marile proiecte de infrastructură nu sunt depuse și că viitorul buget european include, potrivit formulei aflate pe masa liderilor UE, tăieri masive din Politica de coeziune.

“Știți foarte bine, eu am plecat după 29 de ani din PSD și vreau să lămuresc acest lucru. Pe mine Victor Ponta m-a pus comisar european, a declarat, in debutul diacursului sau, Corina Cretu.

”Victor Ponta, într-adevăr, prim-ministru PSD, m-a propus comisar european. Scrisoarea către Comisia Europeană este semnată de primul ministru. Mă întorc la ce spunea Gabi Firea, atunci când ai o dilemă de conștiință, te gândești la cei care se revendică. Sunt cel puțin două mii de oameni care de-a lungul timpului mi-au spus că m-au pus comisar european. Te gândești la ei sau la oamenii care aveau nevoie de dezvoltare, de un nivel de trai mai bun? Ca om care am văzut câte șanse s-au ratat, după 29 de ani de PSD, credeți că mi-a fost ușor să plec? Și să părăsesc o funcție de 18.000 de euro pe lună înainte de termen? Am plecat pentru că mie mi-a fost rușine să mai spun că mai sunt în PSD”, a menționat Corina Crețu.

Nu pot să uit că am alocat banii pentru metroul din București, 250 de milioane de euro în februarie 2017

”La insistențele mele și ale CE, în final, ultimul act pe care l-am semnat a fost centura Bucureștiului, după doi ani de tergiversări. Exact acum trei ani am semnat pentru metrou, iar Drumul Taberei este și acum dat peste cap. Haideți să fim serioși. Și-au bătut joc de oportunitățile pe care le-am avut de la Uniunea Europeană. Pentru că, domnule Tăriceanu nu e nicio conspirație mondială împotriva României”, a subliniat deputatul european în mesajul său.

Corina Cretu și-a depus mandatul pe biroul lui Juncker, fostul președinte al Comisiei Europene, pentru a bloca tăierile masive din bugetele pentru țările sărace ale Uniunii Europene

”Eu m-am dus cu mandatul pe masă la domnul președinte Junker când s-a făcut proiectul de buget pentru 2021-2027 și i-am spus că eu nu pot să merg în Parlamentul European și să prezint un buget care are tăieri masive pentru țările cele mai sărace, pentru că se introdusese un indicator pe migrații, care era un ”Robin Hood” în sens invers, care lua de la săraci și dădea la bogați”.

Jean-Claude Juncker a susținut propunerea și ideea fostului comisar european pentru politică regională, Corina Crețu

”Domnul Juncker mi-a dat dreptate și am revenit la metoda de calcul produsului intern brut pe cap de locuitor, astfel încât România, Bulgaria, Italia, Spania și Grecia, ar fi avut 8% în plus și aceasta este și acum propunerea Comisiei Europene, pe care nu o mai apară nimeni, cine apară propunerea Comisiei Europene care prevede creșteri?”

Nu voi vota un buget care taie 11 miliarde de euro din politica de coeziune. Nu ne putem bate joc de oameni și de țară

”Pe 20 februarie se va vota în Consiliul European, unde suntem reprezentați de președintele României, bugetul pentru 2021-2027 și sper să se reia negocierile, pentru că eu personal și sper că și ceilalți membri care sunt de la PPE sau socialiști sau din alte grupuri politice, vor vota împotrivă, pentru că acest buget care este propus acum, este un buget care taie 11 miliarde de euro din politica de coeziune, care afectează țările Est-europene, inclusiv România și vor fi bani din ce în ce mai puțini pentru exact ce avem nevoie mai mult: sănătate, transport, dezvoltare urbană.”

Corina Crețu subliniază ferm ca această propunere de buget nu va primi  votul ei dacă va ajunge să fie supusă la vot în Parlamentul European

”Eu nu voi vota acest proiect, dacă el va arăta așa și nu va fi măcar 1,1% din produsul intern brut al celor 27 state rămase în Uniunea Europeană, așa cum este propunerea comisiei Juncker. Nu ne putem bate joc de oameni și de țară. Vin multe multe decizii care vor trebui luate: pachetul de mobilitate, regimul transportatorilor care riscă să arunce toți tiriștii de pe piața europeană. Nu știu cine îi va apăra.”

Citiți și DOCUMENT Cum arată propunerea de buget al UE aflată pe masa lui Klaus Iohannis și a celorlalți lideri europeni: 18 miliarde de euro în plus pentru climă, agricultură și pescuit și 11 miliarde de euro mai puțini pentru coeziune

Corina Crețu a tras semnale de alarmă de la Bruxelles, atât în calitate de comisar european, cât și de europarlamentar: România are oportunități enorme în UE

”Vreau să spun că toate semnalele de alarmă de la Bruxelles pe care le-am făcut din calitate de europarlamentar sau comisar european, le-am făcut fără a mă gândi o singură secundă la mine. Nu am vrut decât să spun că România are oportunități enorme în UE și că nu trebuie să le irosească sub nicio formă. Nu văd ca România să aibă la ora actuală capacitatea de a depune proiecte de avengură”, susține aceasta.

Studiul de fezabilitate Târgu Mureș-Iasi nu a fost realizat, iar spitatelele regionale nu sunt depuse la Comisia Europeană

”Aș fi putut să tac și mi s-a spus, mi se spune în fiecare zi la Bruxelles de către colegii pe care i-am părăsit, că dacă aș fi tăcut, aș fi fost și acum Comisar European, dar nu, prefer să fiu aici printre dumneavoastră, să dorm cu conștiința împăcată și să știu că am făcut tot ce am putut, că am cerut studiu de fezabilitate pentru Târgu Mureș-Iasi, la care nici acum nu s-a găsit răspuns.”

”Că am semnat cu domnul Ponta în Programul European Regional pentru trei spitale regionale, pe care speram să le inaugurez în timpul mandatului meu, a durat trei ani să se stabilească amplansamentele, nici acum nu sunt depuse proiectele la Comisia Europeană, deci haideți să vedem realitatea.”

Din luna iulie, România nu a mai depus proiecte majore 

”Această va fi tragedia noastră, am avut resurse până acum, pe care nu le-am folosit, nu am avut proiecte, în iulie eu am semnat toate proiectele care erau depuse până la acea oră la Comisia Europeană. Nu am cunoștință că între timp s-au depus proiecte majore, din contră, informația mea este că s-au depus numai proiecte mici, care să satisfacă interesele primarilor și clientelei politice. Târgu Mureș-Iași este din nou pe dinafară, spitalele regionale nu sunt depuse, bani mulți care ar putea fi cheltuiți.”

Mai avem un singur an în care mai putem depune proiecte pentru perioada bugetară 2014-2020

”Nu văd ca România să aibă la ora actuală capacitatea de a depune proiecte de avengură. Dincolo de acest lucru, cred că ne-am fi aflat în altă situație dacă oamenii politici ar fi avut cu totul altă abordare, dacă nu s-ar fi vorbit atât despre statul paralel, procurori, putere. Acum se vorbește despre anticipate, despre jocurile politice din Parlament. Pe oamenii de rând nu îi interesează toate aceste lucruri, ei vor doar să trăiască mai bine.”

”Și tocmai, de aceea, de aproape un an de când am intrat în PRO România, alături de Victor Ponta și de alți lideri, am bătut țara în lung și în lat, pentru că am considerat important ca mesajul nostru să ajungă peste tot.”

Fața social-democrației românești poate fi schimbată prin PRO România

”Cred că mai ales noi, PRO România trebuie să facem asta, și responsabilitatea de a schimba fața social-democrației românești. Social-democrația în Europa, în ceea ce privește România este compromisă și noi trebuie să readucem prestigiul social-democrației.”

Fără politici social-democrate, disparitățile sociale și econimice între regiunile din România vor fi direct proporționale cu diferențele dintre România și restul Europei

”Suntem o țară săracă în care disparitățile sociale și economice între regiuni sunt în continuare foarte mari, iar fără politici social-democrate veritabile, echilibrate, aceste diferențe vor crește la fel cum vor crește dintre România și restul Europei. Reprezentarea adevăratelor doleanțe ale românilor, indiferent din ce colț al țării vin ele, este o datorie pentru orice politician social-democrat, pentru orice politician PRO România. Și stă în puterea PRO România să reconectăm cerințele românilor la agenda României. Nu ne va fi ușor. Eu cred că tot în noi stă baza, simt în fiecare zi că suntem înconjurați din toate colțurile. Uniți, trebuie să arătăm că suntem forța politică pe care românii o așteaptă de prea mult timp.”

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava, la Camera de Comerț Alba: Cu finanțări de peste 100 de milioane de euro până în 2023, n-avem motive să pierdem vremea. Primăria va trebui să treacă cu pași repezi la etapa șantierelor

Published

on

© Mircea Hava/ Facebook

Europarlamentarul Mircea Hava (PNL, PPE), fost primar al Municipiului Alba Iulia, a participat sâmbătă la o reuniune organizată de Camera de Comerț din Alba, alături de oameni de afaceri locali și regionali, precizând că această întâlnire reprezintă un moment important pentru ca proiectele cu finanțare europeană pregătite în ultimul său mandat de edil ”să producă efecte”.

”E momentul în care șarja de proiecte scrise în ultimul meu mandat va produce efecte. Sunt mândru că, dincolo de contribuția efectivă a fiecărui albaiulian, am fost în fruntea unei ”gherile” de profesioniști, eficientă și aplaudată. E firesc să-l invoc pe Nicolaie Moldovan, dar și să le mulțumesc tuturor colegilor și celor cu care am colaborat ca primar. De la etapa contractelor semnate sau în curs de semnare, primăria va trebui să treacă cu pași repezi la cea a șantierelor. Cu cei peste 100 de milioane de euro puși în joc până în 2023, n-avem motive să pierdem vremea”, le-a transmis Hava oamenilor de afaceri din zonă, precizând că întâlnirea nu a fost ”una ornamentală” și ”nici un motiv de a gratula audiența”.

În intervenția sa, Mircea Hava a adăugat câteva repere din agenda sa de europarlamentar și i-a îndemnat pe oamenii de afaceri să mențină ritmul de dezvoltare.

”Mi-e clar că încă există limite în România și că trebuie, pe cât posibil, să ținem ritmul și să nu călcăm frâna. Legislația, lipsa forței de muncă, ne pot pune bețe-n roate dacă doar stăm și așteptăm să vină cineva să lucreze. Cred că proiectele europene pot fi puse în activitate de companii autohtone, care vor și știu să trateze cu seriozitate și implicare Alba Iulia. Sunt convins că banii europeni pot fi gestionați în folosul albaiulienilor și printr-o implicare totală a companiilor locale private. În ceea ce mă privește, la Alba Iulia, lucrurile au funcționat în paralel: viziune și maxim din ce a fost posibil în a transforma banii europeni în dezvoltare. O comUNITATE mică, care a acceptat provocări mari”, a mai arătat Hava, conform unei postări pe Facebook.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Gheorghe Falcă, despre noua sa carte lansată: Arată modul în care înțeleg libertatea și naționalismul bun, care începe de la ideea de fi un european bun

Published

on

Eurodeputatul Ghoerghe Falcă (PNL, PPE) și-a lansat sâmbătă, 15 februarie, cea de-a doua carte, ”Curajul de a prinde o stea căzătoare”. 

Alături de deputatul european au luat cuvântul foști colegi din viața politică, dar și vechi prieteni. 


Sever Voinescu a menționat în deschiderea evenimentului că deputatul Gheorghe Falcă este ”singurul om politic pe care l-am cunoscut, care avea un plan pentru orice situație în care ne aflam. ”

”Avem în față  o carte de amintiri, dar și de opinie, pentru mine orice carte de opinie e primită ca o veste, o veste care trebuie explicată și înțeleasă în primul rând cu ajutorul mesagerului. Nu este doar un coleg de partid, este un vechi amic”, a spus Cătălin Predoiu, actual Ministru al Justiției.

În interviul acordat pentru Calea Europeană, eurodeputatul Gheorghe Falcă a menționat motivul pentru care a scris această carte și de ce a ales să prezinte viziunea politică liberală: ”Arăt modul în care gâdesc eu zona de libertate, egalitatea, naționalismul bun, care începe de la ideea de fi un european bun. Vreau să încurajez oamenii care gândesc de dreapta să aibă curajul să își explice valorile”.

Deputatul european a mai menționat că membrii și colegii săi din grupul popularilor europeni din Parlamentul European vor să editeze cartea sub sigla lor, astfel că va apărea și o variantă în limba engleză.

Curajul de a prinde o stea căzătoare încearcă să formuleze în mod clar și ușor de înțeles principiile care pot ghida spre victorie traiectoria noastră ca principal partid al dreptei românești”, a transmis deputatul liberal.

Evenimentul a fost organizat de Curtea Veche Publishing și Diverta, iar transmisia live a fost realizată de Calea Europeană.

© Calea Europeana – Zaim Diana

 

© Calea Europeana – Zaim Diana

 

© Calea Europeana – Zaim Diana


Cartea creionează principiile și valorile de care eurodeputatul Gheorghe Falcă a menționat că a fost ”profund atașat” în procesul său de maturizare politică.

Titlul cărții se află în strânsă legătură cu conținutul textului.

„Steaua căzătoare e, de altfel, în mod paradoxal, un simbol al speranței. Așa cum, la vederea unei stele căzătoare îți pui o dorință, proiecându-ți de fapt viitorul, la fel trebuie să ne păstrăm încrederea, să ne facem curaj și să mizăm pe aceste principii autentice și puternic diferențiatoare, clăditoare ale unei Românii mai bune”, a explicat Gheorghe Falcă.

Despre această nouă carte a deputatului european, Gheorghe Falcă, jurnalistul și politicianul Rareș Bogdan spune că este o „radiografie simplă a dezvoltării sau involuției gândirii politice românești,[…] motivele pentru care gândirea liberală este unica opțiune sănătoasă pentru o națiune dezvoltată și ce șanse are România să ajungă «normală». Totul, într-o frescă plină de întâmplări anecdotice și sublinieri ale unor evenimente emblematice pentru 30 de ani de căutări. Iar referințele la modele de societate aproape perfecte sau prea puțin perfectibile, năravurile comparate pornind de la Roma antică și democrația ateniană până la lipsa de rafinament a pesedismului, pot constitui o mică bază pentru mobilarea minților tinere”.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending