Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară la Strasbourg. Negocierea unui nou parteneriat cu Regatul Unit, bugetul pe termen lung al UE pentru 2021-2027, dar și reformarea procesului de extindere a Uniunii, printre principalele subiecte

Published

on

Mandatul de negociere pentru un nou acord cu Regatul Unit, evaluarea propunerii Comisiei Europene de revizuire a metodologiei privind extinderea Uniunii Europene și summitul european extraordinar din 20 februarie consacrat Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 sunt principalele puncte care se vor regăsi pe agenda Parlamentului European ce se reunește în sesiune plenară la Strasbourg în perioada 10-13 februarie, potrivit unei informări a Legislativului european. 

Îmbunătățirea procesului de extindere a Uniunii Europene

Europarlamentarii vor dezbate luni după-amiază, în prima zi a sesiunii, propunerea Comisiei Europene de impulsionare a procesului de aderare la UE, astfel încât acesta să fie mai credibil, cu o orientare politică mai puternică, mai dinamic şi mai previzibil.

Comisia Europeană, care a îmbrăcat haina unei ”Comisii geopolitice”, a propus la 5 februarie un proiect de reformare a procesului de extindere a Uniunii Europene către Balcanii de Vest care se concentrează pe patru principii: o mai mare credibilitate, o mai mare predictibilitate, un dinamism crescut şi un mai puternic ”ghidaj” politic. Propunerile Comisiei nu modifică regulile de aderare, însă elementul central al propunerii intitulate ”Consolidarea procesului de aderare: o perspectivă europeană credibilă pentru Balcanii de Vest” îl reprezintă o aderare bazată pe merit şi supusă anumitor condiţii.

Executivul european a propus, de asemenea, noi modalități mai ferme de sancționare a țărilor candidate la aderarea Uniunii Europene dacă acestea deviază de la eforturile lor de a se alinia standardelor europene.

Într-un astfel de caz, negocierile ar putea fi suspendate cu totul sau parţial, sau monitorizarea UE ar putea fi reluată în domenii în care blocul comunitar şi-a dat deja acceptul, ajungând până la reducerea finanțărilor și a altor beneficii asigurate de UE.

Membrii Parlamentatului European vor vota în cadrul sesiunii plenare o rezoluție privind Macedonia de Nord și Albania, state care au întâmpinat opoziția Franței privind deschiderea negocierilor de aderare la UE, aderare la care cancelarul german Angela Merkel se raporta cu termenul de nevoie ”geopolitică”.

”Oricine privește harta și cunoaște contextul geopolitic, știe că este bine pentru toată lumea dacă țările din Balcanii de Vest vor adera la Uniunea Europeană într-o bună zi”, a declarat cancelarul german la 28 ianuarie, într-o conferință de presă comună cu premierul Albaniei, exprimându-și în același timp dorința că statele membre vor ajunge la un consens privind demararea negocierilor la următorul summit al Consiliului European, din 26-27 martie, înaintea summitului Balcanilor de Vest din 6-7 mai, găzduit de Zagreb, capitala Croației, țară care deține președinția rotatitvă a Consiliului Uniunii Europene.

Parlamentul European își va stabili poziția privind negocierile referitoare la relațiile UE-Regatul Unit

Europaramentarii vor discuta marți dimineața mandatul propus pentru negocierea noii relații între Bruxelles și Londra, urmând ca a doua zi să aibă loc supunerea la vot a unei rezoluții în acest dosar.

La 3 februarie, după 48 de ore de la ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, negociatorul-șef al UE privind viitoarea relație post-Brexit, Michel Barnier, a prezentat principiile după care Bruxelles-ul se va ghida în negocierile pe care le va purta cu Londra în cele 11 luni ale perioadei de tranziție care durează până la 31 decembrie 2020.

Astfel, Uniunea Europeană poate oferi Regatului Unit un acord comercial ”extrem de ambițios”, care să includă tarife și cote zero, dar și multe servicii, cu condiția ca Londra să respecte acum și în viitor standardele UE, a anunțat negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier.

Aceste directive acoperă toate domeniile de interes pentru negocieri, inclusiv cooperarea comercială și economică, aplicarea legii și cooperarea judiciară în materie penală, politica externă, securitatea și apărarea, participarea la programele Uniunii și alte domenii tematice de cooperare.

Recomandarea se bazează pe orientările și concluziile deja existente ale Consiliului European, precum și pe declarația politică din octombrie 2019 ce vizează UE și Regatul Unit

Barnier a a atenționat totuși că există anumite condiții pe care Regatul Unit trebuie să le respecte.

”Suntem pregătiți să oferim toate acestea chiar dacă știm că va exista o competiție puternică între Regatul Unit, vecinul nostru aflat în proximitate, și Uniunea Europeană. Competiția este normală. Dar, pentru că există această proximitatea geografică și interdependență economică, mandatul nostru specifică clar că această ofertă excepțională este condiționată de cel puțin două lucruri”, a subliniat negociatorul-șef al Uniunii Europene.

Primul aspect implică ”garanţii specifice şi eficiente pentru a asigura un teren de joc neted pe termen lung”, Barnier subliniind importanţa menţinerii concurenţei ”loiale şi deschise”.

Cel de-al doilea presupune că acordul de liber schimb trebuie să includă și un acord privind pescuitul. Cu alte cuvinte, Londra va trebui să fie de acord cu a permite Uniunii Europene să aibă acces la apele sale pentru pescuit şi vice versa.

În ceea ce privește politica externă și de securitate europeană post-Brexit, Barnier a subliniat necesitatea unui parteneriat în domeniul securității bazat pe o ”cooperare sustenabilă” în domeniul politicii externe, securității și apărării.

”Intenția este să ne protejăm țările împotriva amenințărilor externe și de aceea trebuie să creăm rapid un cadru care să ne permită să lucrăm și cooperăm prin schimburi de informații pentru gestionarea conflictelor și pentru promovarea păcii și securității. Avem nevoie de un mecanism de consultare, dialog, schimb de informații și cooperare. Acestea sunt mecanisme care vor trebui să respecte autonomia și suveranitatea Uniunii Europene și autonomia și suveranitatea Regatului Unit”, a spus Barnier.

Prioritățile pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene

Europarlamentarii vor discuta miercuri prioritățile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, înainte de summitul extraordinar al Consiliului European convocat pentru 20 februarie, consacrat bugetului multianual al Uniunii Europene.

Această dezbaterea are loc în contextul în care liderii statelor membre ale blocului comunitar și ai instituțiilor europene au început în această săptămână o serie de întrevederi maraton, înaintea celei mai grele sarcini pe care o va avea Uniunea în acest an, și anume stabilirea viitorului cadru financiar pentru perioada 2021-2027 în era post-Brexit.

Astfel, președintele Consiliului European, Charles Michel s-a întâlnit în această săptămână cu 22 de șefi de stat sau de guvern, printre aceștia fiind și președintele României, Klaus Iohannis, având programate pentru săptămâna viitoare discuții cu ceilalți cinci, printre care și cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron, liderii principalilor doi contributori neți la bugetul UE.

Negocierile la summitul extraordinar al Consiliului European se anunță complicate în contextul în care Regatul Unit, care a fost unul dintre principalii contributori neţi la bugetul comunitar, a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, plecarea sa lăsând un gol de aproximativ 12 miliarde de euro la bugetul UE, într-un moment în care au apărut alte priorități precum schimbările climatice.

În vreme ce contributorii neţi nu doresc să aloce mai multe fonduri pentru a acoperi acest gol, statele net beneficiare est-europene atrag atenţia că fondurile europene sunt necesare pentru atenuarea inegalităţilor de dezvoltare dintre ele şi cele vest-europene.

Germania şi alte state net contributoare, precum Suedia, Austria şi Olanda, au cerut ca bugetul multianual al UE să reprezinte cel mult 1% din Venitul Naţional Brut (VNB), în timp ce propunerea Comisiei Europene, lasantă de Comisia Juncker în mai 2018,  prevede 1,11%, iar Parlamentul European cere un procent mai mare, de 1,3%.

Astfel, pentru a acoperi gaura financiară apărută odată cu retragerea britanicilor, Parlamentul European dorește ca Uniunea Europeană să identifice noi surse de finanțare, precum introducerea unei taxe pe produsele din plastic.

La aceste aspecte se adaugă dorința contributorilor neți de a condiționa accesarea fondurilor europene de situația statului de drept, pe fondul derapajelor Poloniei și Ungariei, o idee promovată și de Comisie Europeană, prin vocea vicepreședintelui Executivului european, Vera Jourova sau a comisarului european Didier Reynders, însărcinat cu justiția și statul de drept, dar și de Parlamentul European.

Citiți și: 
Emmanuel Macron, noi critici către liderii est-europeni: Europa nu e un meniu a la carte. Ţările care nu vor avantajele UE să nu se mai atingă de fondurile structurale
Angela Merkel cere o rambursare de la bugetul UE pentru Germania, confruntată cu ,,povara excesivă” a contribuției financiare post-Brexit, și condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept

Să nu uităm că Parlamentul European, sub precedenta configurație, a votat la 5 aprilie 2019 un proiect legislativ prin care acordarea fondurilor europene era condiționată de respectarea valorilor statului de drept și de combaterea eficientă a fraudei și corupției.

Și România s-a alăturat acestei idei, dar cu rețineri în ceea ce privește implementarea. Președintele Klaus Iohannis a declarat la 7 februarie, într-o conferință de presă care a avut loc înainte de întrevederea cu președintele Consiliului European, Charles Michel, că ”România nu se opune la acest mecanism. Suntem de acord să se lege acordarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Însă specialiştii mai au foarte mult de lucru până elaborează criterii concrete. Noi sprijinim acestă iniţiativă, suntem ok cu ea”, a spus Klaus Iohannis.

Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre pentru a fi adoptat.

Undă verde din partea Parlamentului European pentru acordurile de liber schimb și protecția investițiilor dintre UE și Vietnam 

Europarlamentarii vor dezbate marți acordurile de liber schimb și protecția investițiilor dintre Uniunea Europeană și Vietnam, urmând ca miercuri acestea să fie votate.

Negocierile dintre UE și Vietnam au început în iunie 2012 și au fost încheiate la 2 decembrie 2015. Cu toate acestea, încheierea formală a acordului a fost amânată de un aviz al Curții Europene de Justiție privind împărțirea competențelor între UE și statele sale membre referitoare la încheierea Acordului de liber schimb UE-Singapore.

Uniunea Europeană și Vietnam au semnat la 30 iunie, la Hanoi, două acorduri comerciale și de investiții în urma unei decizii luate de Consiliul Uniunii Europene, aflat sub președinție română.

Acordul de liber schimb va elimina practic toate tarifele dintre Vietnam și UE pe parcursul a zece ani, protejând în același timp produse europene emblematice și oferind companiilor europene acces pe piața achizițiilor publice vietnameze. Acordul este, de asemenea, un instrument de încurajare a progresului social și în materie de mediu în Vietnam.

Parlamentul va vota separat asupra unui acord de protecție a investițiilor prin intermediul unui sistem judiciar format din judecători independenți care vor fi responsabili de soluționarea litigiilor dintre investitori și stat.

Vietnamul este cel de-al doilea partener comercial al UE din cadrul Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) după Singapore, cu un comerț cu mărfuri în valoare de 47.6 miliarde de euro pe an și 3.6 miliarde de euro atunci când vine vorba de servicii. Exporturile UE către această țară cresc cu 5-7% anual, însă deficitul comercial al UE cu Vietnamul a fost de 27 de miliarde de euro în 2018.

Principalele importuri ale UE din Vietnam includ echipamente de telecomunicații, îmbrăcăminte și produse alimentare. UE exportă în principal bunuri precum mașini și echipamente de transport, produse chimice și produse agricole în Vietnam.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Raport: Nicu Ștefănuță, desemnat cel mai activ europarlamentar Renew Europe și al șaselea cel mai influent membru al Parlamentului European

Published

on

© European Union, 2019 - Source: EP

Platforma europeană Eulytix.eu, care analizează performanța politică a eurodeputaților, îl plasează pe europarlamentarul Nicu Ștefănuță pe primul loc ca fiind cel mai activ membru din cadrul grupului Renew Europe și pe locul al șaselea într-un top al al influenței tuturor membrilor Parlamentului European.

Raportul anual prezentat de platforma menționată analizează performanța instituțională și politică a eurodeputaților din perspectiva activității, conectivității și eterogenitatea ideologică.

În același studiu, Ștefănuță a fost considerat în top 5 eurodeputați în fiecare comisie de resort în care acesta activează, și anume Comisia pentru mediu, sănătate și siguranță alimentară, Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri externe.

“Este al doilea studiu independent care ne confirmă că aici, în Parlamentul European, ne luptăm pentru interesele cetățenilor români și încercăm să negociem de pe picior de egalitate cu orice alta țară și delegație”, a declarat Nicu Ștefănuță.

Luna trecută, Ștefănuță a fost desemnat drept cel mai influent eurodeputat român în domeniul politicii de sănătate în top-ul anual realizat de VoteWatch Europe.

Nicu Ștefănuță este vicepreședinte al Uniunii Salvați România și a fost ales europarlamentar pe lista Alianței USR PLUS în 26 mai 2019. Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, coordonator al Comisiei Pentru Lupta Împotriva Cancerului și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, responsabilul PE pentru relația cu EMA: Agenția Europeană a Medicamentelor are nevoie de mai mult personal și de finanțare continuă pentru a face față provocărilor de sănătate

Published

on

© Cristian Bușoi / Facebook

Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) are nevoie de mai mult personal și de finanțare continuă pentru a face față provocărilor de sănătate, a transmis marți eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), responsabil al Parlamentului European pentru relația cu EMA,  în urma unei întrevederi cu directorul executiv al Agenției, dr. Emer Cooke. 

„Directorul executiv al Agenției Europene a Medicamentelor, Emer Cooke, a fost invitata noastră la Comisia pentru Sănătate din Parlamentul European. În calitate de responsabil al Parlamentului în relația cu Agenția am sprijinit mandatul extins al EMA cu un set cuprinzător de măsuri care să permită Agenției o reformă serioasă, dar care presupune și mai multă muncă. În acest context, care presupune responsabilități legate de lupta împotriva COVID-19, plus nevoia ca din ianuarie 2022 să implementeze legislația privind studiile clinice și HTA, am întrebat-o pe dr. Emer Cooke cum va face față EMA noilor sarcini și dacă există suficient personal pentru acestea”, a scris deputatul european, pe Facebook.

 

În ceea ce privește tratamentul împotriva COVID-19, Cristian Bușoi a amintit că EMA a autorizat recent mai multe terapii, care pot fi administrare în sistem ambulator, și lucrează în continuare pentru a da undă verde și altor antivirale orale.

„Acest lucru ne dă speranța că în curând vom putea preveni spitalizarea unor pacienți și vom reduce astfel presiunea de pe unitățile medicale care sunt la limită din cauza numărului mare de pacienți cu COVID-19. Ce putem face însă pentru a ne asigura că revizuirile și autorizațiile condiționare de introducere pe piață a acestor terapii țin seama de întregul ansamblu de dovezi disponibile?”, a subliniat acesta. 

Emer Cooke i-a răspuns eurodeputatului că EMA este supusă într-adevăr unei presiuni foarte mari. „Ca să facem față avem nevoie de ajutor”, a spus Cooke.

„Am un personal deosebit de motivat, dar a trebuit să prioritizăm munca legată de COVID-19. Oamenii lucrează non stop. De fiecare dată când credem că am ajuns la finalul unui val, vine deja și o nouă provocare. Avem nevoie de resurse umane suplimentare, trebuie să facem muncă nu doar pentru a depăși criza COVID-19, ci și pentru protejarea datelor personale, publicarea datelor clinice și să luăm deciziile corecte privind confidențialitatea datelor. Am fost dezamăgiți de faptul că cele 20 de posturi pe care le-am solicitat pentru Programul nostru în 2022 nu au fost acceptate. Avem nevoie de posturi în plus, de personal în plus pentru a ne desfășura munca. Avem nevoie în același timp și de flexibilitate pentru a le permite unora dintre colegi să se odihnească”, a subliniat directorul EMA în răspunsul pe care i l-a oferit lui Cristian Bușoi în cadrul ședinței Comisiei ENVI.

Cât despre exercițiul de transparență pe care ar trebui să îl facă EMA, Emer Cooke i-a spus europarlamentarului că Agenția și-a luat angajamente de transparență pentru toate vaccinurile și tratamentele COVID.

„Am publicat datele testelor clinice foarte repede, imediat după autorizare și vom continua să o facem. Acesta este un domeniu unde nu avem suficiente resurse. Să facem așa ceva pentru fiecare produs nu avem suficient personal, însă pentru terapiile anti COVID-19 am publicat datele pe care s-au bazat autorizațiile”, a spus ea.

Tot în cadrul dezbaterilor de marți de la Comisia ENVI, directorul Agenției a subliniat că lucrează îndeaproape cu industria pentru vaccinuri eficiente și sigure care să răspundă inclusiv mutațiilor recente ale virusului SARS COV 2.

„Într-o întâlnire oficială privată care a avut loc după dezbaterea din Comisie, am subliniat nevoia ca România prin experții Agenției Naționale a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale să aibă o implicare mai puternică în activitatea EMA și am asigurat-o pe dr. Emer Cooke de sprijinul meu în calitate de președinte al Comisiei ITRE și responsabil al Parlamentului European în relația cu EMA pentru ca Agenția să beneficieze de finanțarea de care are nevoie pentru a funcționa fără sincope în beneficiul tuturor cetățenilor europeni”, a conchis Cristian Bușoi.


Având în vedere numărul tot mai mare de cazuri de COVID-19 în UE și preocupările ridicate de o nouă variantă, membrii Comisiei pentru sănătate au axat dezbaterea de marți pe vaccinurile COVID-19, pe evoluțiile recente în domeniul terapiei COVID-19 și pe capacitatea Agenției de a face față provocărilor actuale și viitoare, informează Parlamentul European, printr-un comunicat

Emer Cooke i-a asigurat pe deputați că EMA este pregătită să facă față provocărilor actuale generate de pandemie. Vaccinurile existente au rămas eficiente până în prezent, studiile arătând că o doză suplimentară sau un rapel asigură o „imunitate extinsă”, a spus ea.

În cazul în care se ia o decizie științifică de a le adapta, Agenția dispune deja de orientări pentru producătorii care intenționează să modifice vaccinurile pentru a aborda variantele. De asemenea, Agenția dispune de un cadru juridic pentru a autoriza mai rapid vaccinurile adaptate. Autoritatea de reglementare a medicamentelor din Uniunea Europeană ar putea aproba vaccinurile adaptate pentru a viza noile variante în termen de de 3-4 luni, dacă este necesar. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță salută acordul privind mandatul Centrului European de Control al Bolilor: ECDC va putea să verifice nivelul de pregătire al statelor membre în fața epidemiilor

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Reprezentanții Parlamentului European și ai Consiliului au ajuns luni seară la un acord privind întărirea rolului Centrului European de Prevenție și Control al Bolilor. În calitatea sa de membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, europarlamentarul Nicu Ștefănuță a insistat în obținerea unor beneficii concrete pentru sănătatea oamenilor.

Am stat până la 11 noaptea aici, la Consiliu, cu miniștrii de sănătate din statele membre, să negociez cu ei, să obținem un acord foarte bun. Noi vrem să facem în mod concret lucruri bune pentru români. Lucrăm să avem tot ce ne trebuie acasă: medicamente, vaccinuri. Știu că e foarte multă nevoie. Ne trebuie niște instituții robuste, care să nu mai fie luate prin surprindere ca data trecută. Nu mai vrem niciodată să se întâmple ca la începutul pandemiei în Italia, în 2020, când Uniunea Europeană n-a putut s-o ajute.”, spune europarlamentarul într-un live pe Facebook, imediat după negocieri, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acordul prevede o mai strânsă colaborare între statele membre în privința sănătății publice. În acest sens, se are în vedere o rețea de laboratoare performante la nivel european pentru a diminua și stopa amenințările transfrontaliere în ceea ce privește sănătatea.

“Am întărit regulile pe partea de laboratoare, pentru că laboratoarele trebuie să fie foarte dezvoltate în Uniunea Europeană. Noi avem o problemă la acest nivel. De multe ori România nu avea capacitatea de secvențiere, adică nu puteam să ne dăm seama exact despre ce tulpină de virus este vorba. Ca să tratezi un om trebuie să știi exact cu ce se luptă acel om. Această capacitate de secvențiere este acum întărită la nivel european. Dacă noi nu avem posibilitatea, ne va ajuta Europa printr-o rețea de laboratoare de referință europene. E o victorie foarte, foarte, importantă!”

Nicu Ștefănuță a reușit să introducă o noutate în misiunea ECDC, anume abilitatea ECDC de a efectua inspecții pe teren pentru a vedea și sprijini felul în care acțiunile prevăzute în legislația europeană privind prevenția și controlul bolilor contagioase sunt realizate în țările membre.

“Foarte mulți vă puneți întrebarea ce este cu această nouă tulpină, Omicron. Ca să tratăm trebuie să știm despre ce este vorba. Mai mult, ECDC va putea veni în statele membre să verifice dacă sunt gata pentru următoarea pandemie sau epidemie. Această posibilitate nu exista înainte. Statele membre nu lăsau pe nimeni să verifice. Așa am avut haosul și dezordinea de la începutul crizei Covid.”

Pe lângă conferirea atribuțiilor de control în teritoriu pe care o primește ECDC prin acest nou acord, o altă propunere importantă se referă la recunoașterea analizelor medicale în tot spațiul UE.

Acordul urmează să fie validat de cei doi co-legislatori ( Parlamentul European și Consiliul) pentru a putea intra în vigoare.

Prin noul mandat Centrul European de Prevenție și Control al Bolilor va putea:

  • să înființeze un grup operativ al UE în domeniul sănătății de experți care să asiste la planificarea pregătirii și a răspunsului, precum și la răspunsul local la fiecare, în coordonare cu Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene și alte mecanisme internaționale;
  • să monitorizeze capacitatea sistemelor naționale de sănătate de a detecta, de a preveni, de a răspunde și de a se recupera în urma focarelor de boli transmisibile, de a identifica lacunele și de a oferi recomandări bazate pe știință;
  • să se asigure că experții și părțile interesate, inclusiv organizațiile societății civile, contribuie la activitatea sa de consiliere;
  • să ofere asistență tehnică și științifică autorităților naționale pentru a-și dezvolta capacitatea de a detecta și secvenționa genomurile agenților infecțioși;
  • să monitorizeze adoptarea vaccinării împotriva bolilor transmisibile majore în UE, ținând cont de specificitățile programelor naționale și regionale de vaccinare;
  • să faciliteze combaterea dezinformării privind vaccinarea și cauzele ezitării la vaccinare
  • să coordoneze standardizarea procedurilor de colectare a datelor, validarea datelor, analiza și diseminarea datelor la nivelul UE;
  • să facă evaluări ale riscurilor și  să mențină bazele de date pentru supravegherea epidemiologică și să lucreze în direcția unor abordări armonizate ale colectării și modelării datelor, pentru a produce date comparabile la nivelul UE;
  • să își poată folosi propriile resurse, precum și rețeaua de laboratoare de referință de la nivel european pentru a efectua studii pe teren.

Nicu Ștefănuță este europarlamentar USR.

Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, coordonator al Comisiei Pentru Lupta Împotriva Cancerului și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 mins ago

Raport: Nicu Ștefănuță, desemnat cel mai activ europarlamentar Renew Europe și al șaselea cel mai influent membru al Parlamentului European

NATO1 hour ago

Jens Stoltenberg prezintă liniile directoare ale noului Concept Strategic NATO: Trebuie să construim Alianța ca o legătură instituțională între Europa și America de Nord

U.E.1 hour ago

Eurostat: Prețul mediu al unui hectar de teren arabil din România este mai mare decât cel din Franța, depășind 7,000 de euro

COMUNICATE DE PRESĂ1 hour ago

Profesorul universitar dr. Remus Pricopie, rectorul SNSPA, participă la ceremonia de aniversare a 75 de ani de la înființarea Programului Fulbright

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul apărării Vasile Dîncu, videoconferință cu militarii români dislocați în misiuni externe: Dumneavoastră faceți cea mai bună imagine României

POLITICĂ2 hours ago

Președintele PMP cere Guvernului să pregătească România în fața noului val COVID-19 și propune o serie de măsuri în acest sens

Cristian Bușoi3 hours ago

Cristian Bușoi, responsabilul PE pentru relația cu EMA: Agenția Europeană a Medicamentelor are nevoie de mai mult personal și de finanțare continuă pentru a face față provocărilor de sănătate

SUA3 hours ago

SUA avertizează Rusia că orice nouă ”agresiune” împotriva Ucrainei va avea ”consecințe serioase”

ENGLISH4 hours ago

EPP MEP Vasile Blaga: The EU budget for 2022 boosted with significant additional funding for research and health

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță salută acordul privind mandatul Centrului European de Control al Bolilor: ECDC va putea să verifice nivelul de pregătire al statelor membre în fața epidemiilor

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 day ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA2 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța5 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ5 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

Team2Share

Trending