Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară la Strasbourg. Negocierea unui nou parteneriat cu Regatul Unit, bugetul pe termen lung al UE pentru 2021-2027, dar și reformarea procesului de extindere a Uniunii, printre principalele subiecte

Published

on

Mandatul de negociere pentru un nou acord cu Regatul Unit, evaluarea propunerii Comisiei Europene de revizuire a metodologiei privind extinderea Uniunii Europene și summitul european extraordinar din 20 februarie consacrat Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 sunt principalele puncte care se vor regăsi pe agenda Parlamentului European ce se reunește în sesiune plenară la Strasbourg în perioada 10-13 februarie, potrivit unei informări a Legislativului european. 

Îmbunătățirea procesului de extindere a Uniunii Europene

Europarlamentarii vor dezbate luni după-amiază, în prima zi a sesiunii, propunerea Comisiei Europene de impulsionare a procesului de aderare la UE, astfel încât acesta să fie mai credibil, cu o orientare politică mai puternică, mai dinamic şi mai previzibil.

Comisia Europeană, care a îmbrăcat haina unei ”Comisii geopolitice”, a propus la 5 februarie un proiect de reformare a procesului de extindere a Uniunii Europene către Balcanii de Vest care se concentrează pe patru principii: o mai mare credibilitate, o mai mare predictibilitate, un dinamism crescut şi un mai puternic ”ghidaj” politic. Propunerile Comisiei nu modifică regulile de aderare, însă elementul central al propunerii intitulate ”Consolidarea procesului de aderare: o perspectivă europeană credibilă pentru Balcanii de Vest” îl reprezintă o aderare bazată pe merit şi supusă anumitor condiţii.

Executivul european a propus, de asemenea, noi modalități mai ferme de sancționare a țărilor candidate la aderarea Uniunii Europene dacă acestea deviază de la eforturile lor de a se alinia standardelor europene.

Într-un astfel de caz, negocierile ar putea fi suspendate cu totul sau parţial, sau monitorizarea UE ar putea fi reluată în domenii în care blocul comunitar şi-a dat deja acceptul, ajungând până la reducerea finanțărilor și a altor beneficii asigurate de UE.

Membrii Parlamentatului European vor vota în cadrul sesiunii plenare o rezoluție privind Macedonia de Nord și Albania, state care au întâmpinat opoziția Franței privind deschiderea negocierilor de aderare la UE, aderare la care cancelarul german Angela Merkel se raporta cu termenul de nevoie ”geopolitică”.

”Oricine privește harta și cunoaște contextul geopolitic, știe că este bine pentru toată lumea dacă țările din Balcanii de Vest vor adera la Uniunea Europeană într-o bună zi”, a declarat cancelarul german la 28 ianuarie, într-o conferință de presă comună cu premierul Albaniei, exprimându-și în același timp dorința că statele membre vor ajunge la un consens privind demararea negocierilor la următorul summit al Consiliului European, din 26-27 martie, înaintea summitului Balcanilor de Vest din 6-7 mai, găzduit de Zagreb, capitala Croației, țară care deține președinția rotatitvă a Consiliului Uniunii Europene.

Parlamentul European își va stabili poziția privind negocierile referitoare la relațiile UE-Regatul Unit

Europaramentarii vor discuta marți dimineața mandatul propus pentru negocierea noii relații între Bruxelles și Londra, urmând ca a doua zi să aibă loc supunerea la vot a unei rezoluții în acest dosar.

La 3 februarie, după 48 de ore de la ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, negociatorul-șef al UE privind viitoarea relație post-Brexit, Michel Barnier, a prezentat principiile după care Bruxelles-ul se va ghida în negocierile pe care le va purta cu Londra în cele 11 luni ale perioadei de tranziție care durează până la 31 decembrie 2020.

Astfel, Uniunea Europeană poate oferi Regatului Unit un acord comercial ”extrem de ambițios”, care să includă tarife și cote zero, dar și multe servicii, cu condiția ca Londra să respecte acum și în viitor standardele UE, a anunțat negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier.

Aceste directive acoperă toate domeniile de interes pentru negocieri, inclusiv cooperarea comercială și economică, aplicarea legii și cooperarea judiciară în materie penală, politica externă, securitatea și apărarea, participarea la programele Uniunii și alte domenii tematice de cooperare.

Recomandarea se bazează pe orientările și concluziile deja existente ale Consiliului European, precum și pe declarația politică din octombrie 2019 ce vizează UE și Regatul Unit

Barnier a a atenționat totuși că există anumite condiții pe care Regatul Unit trebuie să le respecte.

”Suntem pregătiți să oferim toate acestea chiar dacă știm că va exista o competiție puternică între Regatul Unit, vecinul nostru aflat în proximitate, și Uniunea Europeană. Competiția este normală. Dar, pentru că există această proximitatea geografică și interdependență economică, mandatul nostru specifică clar că această ofertă excepțională este condiționată de cel puțin două lucruri”, a subliniat negociatorul-șef al Uniunii Europene.

Primul aspect implică ”garanţii specifice şi eficiente pentru a asigura un teren de joc neted pe termen lung”, Barnier subliniind importanţa menţinerii concurenţei ”loiale şi deschise”.

Cel de-al doilea presupune că acordul de liber schimb trebuie să includă și un acord privind pescuitul. Cu alte cuvinte, Londra va trebui să fie de acord cu a permite Uniunii Europene să aibă acces la apele sale pentru pescuit şi vice versa.

În ceea ce privește politica externă și de securitate europeană post-Brexit, Barnier a subliniat necesitatea unui parteneriat în domeniul securității bazat pe o ”cooperare sustenabilă” în domeniul politicii externe, securității și apărării.

”Intenția este să ne protejăm țările împotriva amenințărilor externe și de aceea trebuie să creăm rapid un cadru care să ne permită să lucrăm și cooperăm prin schimburi de informații pentru gestionarea conflictelor și pentru promovarea păcii și securității. Avem nevoie de un mecanism de consultare, dialog, schimb de informații și cooperare. Acestea sunt mecanisme care vor trebui să respecte autonomia și suveranitatea Uniunii Europene și autonomia și suveranitatea Regatului Unit”, a spus Barnier.

Prioritățile pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene

Europarlamentarii vor discuta miercuri prioritățile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, înainte de summitul extraordinar al Consiliului European convocat pentru 20 februarie, consacrat bugetului multianual al Uniunii Europene.

Această dezbaterea are loc în contextul în care liderii statelor membre ale blocului comunitar și ai instituțiilor europene au început în această săptămână o serie de întrevederi maraton, înaintea celei mai grele sarcini pe care o va avea Uniunea în acest an, și anume stabilirea viitorului cadru financiar pentru perioada 2021-2027 în era post-Brexit.

Astfel, președintele Consiliului European, Charles Michel s-a întâlnit în această săptămână cu 22 de șefi de stat sau de guvern, printre aceștia fiind și președintele României, Klaus Iohannis, având programate pentru săptămâna viitoare discuții cu ceilalți cinci, printre care și cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron, liderii principalilor doi contributori neți la bugetul UE.

Negocierile la summitul extraordinar al Consiliului European se anunță complicate în contextul în care Regatul Unit, care a fost unul dintre principalii contributori neţi la bugetul comunitar, a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, plecarea sa lăsând un gol de aproximativ 12 miliarde de euro la bugetul UE, într-un moment în care au apărut alte priorități precum schimbările climatice.

În vreme ce contributorii neţi nu doresc să aloce mai multe fonduri pentru a acoperi acest gol, statele net beneficiare est-europene atrag atenţia că fondurile europene sunt necesare pentru atenuarea inegalităţilor de dezvoltare dintre ele şi cele vest-europene.

Germania şi alte state net contributoare, precum Suedia, Austria şi Olanda, au cerut ca bugetul multianual al UE să reprezinte cel mult 1% din Venitul Naţional Brut (VNB), în timp ce propunerea Comisiei Europene, lasantă de Comisia Juncker în mai 2018,  prevede 1,11%, iar Parlamentul European cere un procent mai mare, de 1,3%.

Astfel, pentru a acoperi gaura financiară apărută odată cu retragerea britanicilor, Parlamentul European dorește ca Uniunea Europeană să identifice noi surse de finanțare, precum introducerea unei taxe pe produsele din plastic.

La aceste aspecte se adaugă dorința contributorilor neți de a condiționa accesarea fondurilor europene de situația statului de drept, pe fondul derapajelor Poloniei și Ungariei, o idee promovată și de Comisie Europeană, prin vocea vicepreședintelui Executivului european, Vera Jourova sau a comisarului european Didier Reynders, însărcinat cu justiția și statul de drept, dar și de Parlamentul European.

Citiți și: 
Emmanuel Macron, noi critici către liderii est-europeni: Europa nu e un meniu a la carte. Ţările care nu vor avantajele UE să nu se mai atingă de fondurile structurale
Angela Merkel cere o rambursare de la bugetul UE pentru Germania, confruntată cu ,,povara excesivă” a contribuției financiare post-Brexit, și condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept

Să nu uităm că Parlamentul European, sub precedenta configurație, a votat la 5 aprilie 2019 un proiect legislativ prin care acordarea fondurilor europene era condiționată de respectarea valorilor statului de drept și de combaterea eficientă a fraudei și corupției.

Și România s-a alăturat acestei idei, dar cu rețineri în ceea ce privește implementarea. Președintele Klaus Iohannis a declarat la 7 februarie, într-o conferință de presă care a avut loc înainte de întrevederea cu președintele Consiliului European, Charles Michel, că ”România nu se opune la acest mecanism. Suntem de acord să se lege acordarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Însă specialiştii mai au foarte mult de lucru până elaborează criterii concrete. Noi sprijinim acestă iniţiativă, suntem ok cu ea”, a spus Klaus Iohannis.

Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre pentru a fi adoptat.

Undă verde din partea Parlamentului European pentru acordurile de liber schimb și protecția investițiilor dintre UE și Vietnam 

Europarlamentarii vor dezbate marți acordurile de liber schimb și protecția investițiilor dintre Uniunea Europeană și Vietnam, urmând ca miercuri acestea să fie votate.

Negocierile dintre UE și Vietnam au început în iunie 2012 și au fost încheiate la 2 decembrie 2015. Cu toate acestea, încheierea formală a acordului a fost amânată de un aviz al Curții Europene de Justiție privind împărțirea competențelor între UE și statele sale membre referitoare la încheierea Acordului de liber schimb UE-Singapore.

Uniunea Europeană și Vietnam au semnat la 30 iunie, la Hanoi, două acorduri comerciale și de investiții în urma unei decizii luate de Consiliul Uniunii Europene, aflat sub președinție română.

Acordul de liber schimb va elimina practic toate tarifele dintre Vietnam și UE pe parcursul a zece ani, protejând în același timp produse europene emblematice și oferind companiilor europene acces pe piața achizițiilor publice vietnameze. Acordul este, de asemenea, un instrument de încurajare a progresului social și în materie de mediu în Vietnam.

Parlamentul va vota separat asupra unui acord de protecție a investițiilor prin intermediul unui sistem judiciar format din judecători independenți care vor fi responsabili de soluționarea litigiilor dintre investitori și stat.

Vietnamul este cel de-al doilea partener comercial al UE din cadrul Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) după Singapore, cu un comerț cu mărfuri în valoare de 47.6 miliarde de euro pe an și 3.6 miliarde de euro atunci când vine vorba de servicii. Exporturile UE către această țară cresc cu 5-7% anual, însă deficitul comercial al UE cu Vietnamul a fost de 27 de miliarde de euro în 2018.

Principalele importuri ale UE din Vietnam includ echipamente de telecomunicații, îmbrăcăminte și produse alimentare. UE exportă în principal bunuri precum mașini și echipamente de transport, produse chimice și produse agricole în Vietnam.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Cristian Bușoi

EMA a publicat raportul privind deciziile cheie din 2020. Cristian Bușoi, responsabil al PE pentru relația cu EMA: Voi sprijini în continuare activitatea Agenției, care trebuie să acționeze în beneficiul pacienților

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), responsabil al Parlamentului European pentru relația cu Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), a dat asigurări că va continua să monitorizeze și să sprijine activiatea EMA, care trebuie să respecte legislația europeană și să acționeze strict în beneficiul pacienților.

Mesajul europarlamentarului român vine în contextul în care Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a publicat joi un raport privind deciziile sale cheie din 2020.

Anul trecut, EMA a recomandat 97 de medicamente pentru autorizația de introducere pe piață, 39 dintre acestea având o substanță activă nouă, autorizată în premieră în UE. Medicamentele recomandate și avizate de Agenție tratează între altele: cancerul, bolile vasculare și bolile mintale, principalele cauze de deces în UE.

Pe lângă acestea, EMA, organism decisiv în lupta contra COVID-19, a avizat în 2020 atât un vaccin, cât și un tratament contra noului coronavirus.

Autorizarea de noi medicamente este esențială pentru promovarea sănătății publice, iar Agenția Europeană a Medicamentului a asigurat în toți acești ani acces rapid la medicamente de ultimă generație, salvatoare de viață, impunând un standard foarte înalt de siguranță și calitate.

Odată ce un medicament este avizat de EMA și apoi autorizat pentru comercializare, EMA îi monitorizează continuu calitatea și raportul beneficiu-risc și ia măsuri de reglementare atunci când este necesar.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Pentru a avea o rețea europeană de transport funcțională, PE vine în întâmpinarea viitoarei propuneri a Comisiei Europene privind reviziuirea liniilor directoare pentru TEN-T

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-jean Marinescu (PNL, PPE) a anunțat că o parte dintre propunerile cuprinse în documentul de poziție al grupului PPE privind viitorul transport european, pe care l-a coordonat în 2020, au fost preluate sub formă de amendamente la raportul de inițiativă proprie a Parlamentului European privind revizuirea liniilor directoare referitoare la rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).

”Pentru a avea o rețea europeană de transport completă și funcțională, Parlamentul European vine în întâmpinarea viitoarei propuneri a Comisiei Europene privind reviziuirea liniilor directoare pentru TEN-T. Mă bucur că mare parte dintre propunerile curprinse în documentul de poziție al PPE privind viitorul transportului european, documentul pe care l-am coordonat în 2020, au fost preluate sub formă de amendamente la Raportul inițiativă proprie a PE”, a precizat eurodeputatul român.

Acesta și-a arătat sprijinul pentru principalele solicitări ale Parlamentului European, care vizează:

  • evitarea oricărei shimbări majore a hărților de lucru până când coridoarele principale vor fi complete;
  • prioritizarea trecerii la combustibili alternativi;
  • armonizarea foii de parcurs pentru infrustructura rutieră cu foaia de parcurs pentru industria auto;
  • stimularea aplicațiilor digitale în domeniu;
  • evitarea întârzierilor din partea acelor state membre care încă nu și-au armonizat planurile naționale de transport cu obiectivele TEN-T;
  • realizarea foii de parcurs pentru implementarea ERTMS (Sistemul european de management al traficului feroviar);
  • propunerea de măsuri obligatorii pentru managerii infrstructurilor feroviare astfel încât să asigurăm un transport feroviar de graniță fără sincope;
  • realizarea unei foi de parcus pentru dezvoltarea transportului pe apele interioare, finanțat printr-un Proiect european de interes comun, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență;
  • creșterea sinergiilor portuare între transport, energie și infrastructura rutieră și propunerea de acțiuni care să sporească conectarea rutieră și feroviară a porturilor maritime și a celor de pe apele interioare;
  • creșterea sinergiilor între necesitățile de apărare și rețeaua TEN-T pentru a îmbunătăți mobilitatea militară în interiorul Uniunii.

Rețeaua TEN-T este compusă din două niveluri: o rețea centrală care urmează să fie finalizată până în 2030 și o vastă rețea afluentă care aduce trafic în aceasta și care urmează să fie finalizată până în 2050. 

Rețeaua afluentă globală va asigura acoperirea completă a UE și accesibilitatea tuturor regiunilor. Rețeaua centrală va acorda prioritate celor mai importante legături și noduri ale TEN‑T, astfel încât acestea să devină pe deplin funcționale până în 2030. 

Ambele niveluri includ toate modurile de transport: rutier, feroviar, aerian, pe căi navigabile interioare și transportul maritim, precum și platformele intermodale.

Comisia Europeană a prezentat propunerea privind rețeaua transeuropeană de transport în mai 2018, ca parte a celui de al treilea pachet ”Europa în mișcare”, al cărui scop este ca mobilitatea europeană să devină mai sigură, mai puțin poluantă, mai eficientă și mai accesibilă.

Din dorința de a înfăptui o transformare fundamentală a transporturilor, Executivul european a prezentat la începutul lunii decembrie 2020 Strategia pentru mobilitate sustenabilă și inteligentă, însoțită de un plan de acțiune ce cuprinde 82 de inițiative care vor ghida activitatea UE în următorii patru ani.

Așadar, Uniunea Europeană a pus la data mai sus amintită bazele procesului prin care sistemul de transport european își poate realiza transformarea verde și digitală, devenind astfel mai rezilient în fața viitoarelor crize.

Astfel, Comisia Europeană și-a fixat următoarele:

Până în 2030:

  • cel puțin 30 de milioane de autoturisme cu emisii zero vor fi în exploatare pe drumurile europene
  • 100 de orașe europene vor fi neutre din punct de vedere climatic
  • traficul feroviar de mare viteză se va dubla la nivelul întregii Europe
  • călătoriile colective programate pentru deplasări cu o lungime de sub 500 de km vor trebui să fie neutre din punctul de vedere al carbonului
  • mobilitatea automatizată va fi implementată la scară largă
  • navele maritime cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2035:

  • aeronavele de mare capacitate cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2050:

  • aproape toate autoturismele, furgonetele, autobuzele și vehiculele grele noi vor avea emisii zero
  • traficul feroviar de marfă se va dubla
  • o rețea transeuropeană de transport (TEN-T) multimodală deplin operațională, pentru un transport sustenabil și inteligent, cu conectivitate de mare viteză.

De asemenea, Comisia Europeană s-a angajat să consolideze piața unică – de exemplu, prin consolidarea eforturilor și a investițiilor pentru finalizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T). 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Membrii Parlamentului European solicită unitate și autonomie strategică în raportul anual privind politica externă și de securitate comună a UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Uniunea Europeană trebuie să promoveze ordinea internațională bazată pe reguli și să își intensifice eforturile pentru a deveni mai independentă din punct de vedere strategic, subliniază Parlamentul European într-un comunicat de presă privind adoptarea raportului ce vizează politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene.

În raportul anual privind punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comună, adoptat cu 387 voturi pentru, 180 împotrivă și 119 abțineri, deputații europeni subliniază necesitatea vitală de a intensifica eforturile UE de a fi mai autonomă din punct de vedere strategic. Deputații europeni au subliniat faptul că UE trebuie să fie în măsură să-și apere interesele și valorile și să promoveze o ordine internațională bazată pe reguli care garantează multilateralismul, democrația și drepturile omului.

„Pandemia COVID-19 este un apel de trezire pentru Europa, care are nevoie de o politică externă și de securitate mai puternică, mai unită și mai asertivă”, au afirmat deputații.

În ceea ce privește cooperarea strategică cu țările terțe, Europa trebuie să colaboreze strâns cu aliații săi și să stabilească o cooperare mai strategică cu țările terțe bazată pe încredere și beneficii reciproce, spun ei, iar cooperarea transatlantică rămâne crucială în politica externă a UE. Deputații condamnă „asaltul” asupra Congresului SUA ale protestatarilor violenți, care au fost „incitați de teoriile conspiraționiste ale președintelui Donald Trump și de afirmațiile nefondate că alegerile prezidențiale din 3 noiembrie 2020 au fost trucate”, adăugând faptul că sunt alarmați de creșterea populismului și a extremismului de pe ambele maluri ale Atlanticului.

Totodată, Europa trebuie să colaboreze strâns cu ONU și NATO și să abordeze împreună provocările de securitate regionale și globale, cum ar fi situațiile de conflict, crizele de sănătate, amenințările hibride, atacurile cibernetice și dezinformarea. În acest sens, eurodeputatul Traian Băsescu a propus în decembrie 2020 un parteneriat solid UE-NATO pentru redobândirea echilibrului militar la Marea Neagră. Acesta a făcut un apel către Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, ca Uniunea Europeană să ia măsuri pentru asigurarea stabilității țărilor din Parteneriatul Estic.

Pentru a spori eficacitatea politicii externe și de securitate a UE, deputații europeni solicită statelor membre să ia în considerare de urgență dacă deciziile trebuie luate cu majoritate de voturi și nu cu unanimitate de voturi, cel puțin cu privire la problemele și sancțiunile legate de drepturile omului.

Deputații subliniază că UE poate contribui activ la depășirea și soluționarea conflictelor din întreaga lume prin misiuni și operațiuni PSAC, în special în vecinătatea UE. Aceștia îndeamnă Comisia să prezinte și să pună în aplicare un program strategic de lucru pentru Fondul european de apărare menit să consolideze acțiunile de colaborare și cooperare transfrontalieră în întreaga UE, precum și pentru mobilitatea militară. 

Raportorul David McAllister a declarat: „UE are un potențial neexploatat în ceea ce privește politica sa externă și de securitate comună. Putem să ne intensificăm conducerea pe scena internațională ca „partener preferat” pentru terți doar dacă suntem uniți și lucrăm împreună.”

În plus, raportorul Sven Mikser a afirmat faptul că: „Ne-am angajat să consolidăm o ordine internațională bazată pe reguli și un multilateralism eficient. UE trebuie să își asume un rol mai puternic în asigurarea securității și prosperității în vecinătatea sa. Aceasta va putea face acest lucru numai dacă statele membre contribuie cu activele și forțele necesare la misiunile și operațiunile politicii comune de securitate și apărare. UE trebuie să-și dezvolte în continuare capacitatea autonomă și să-și consolideze rezistența la amenințări hibride și cibernetice.”

Material realizat de Andreea Radu, stagiar CaleaEuropeană.ro

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA1 min ago

Comisia Europeană anunță că livrările vaccinului anti-COVID produs de Pfizer/BioNTech vor reveni la normal de săptămâna viitoare

INTERNAȚIONAL15 mins ago

Maia Sandu, întrevedere cu ambasadorul SUA după învestirea lui Joe Biden: Dorim aprofundarea cooperării cu Statele Unite, un partener de încredere pentru procesul de democratizare din R. Moldova

MAREA BRITANIE42 mins ago

Regina Elisabeta a II-a i-a transmis un mesaj de felicitare privat lui Joe Biden, al 13-lea președinte al SUA cu care monarhul britanic va colabora

Cristian Bușoi50 mins ago

EMA a publicat raportul privind deciziile cheie din 2020. Cristian Bușoi, responsabil al PE pentru relația cu EMA: Voi sprijini în continuare activitatea Agenției, care trebuie să acționeze în beneficiul pacienților

SUA1 hour ago

Administrația Biden critică sancțiunile impuse de China fostului secretarul de stat Mike Pompeo

U.E.2 hours ago

Parchetul European și Europol vor colabora pentru a combate infracțiunile care afectează interesele financiare ale UE. Laura Kövesi: Vom lupta mai bine cu cei care încearcă să fure banii cetățenilor europeni

ROMÂNIA2 hours ago

Ambasadorul George Maior, prezent la ceremonia de inaugurare a lui Joe Biden: Administrația Biden “a transmis mesaje puternice privind întărirea Parteneriatului dintre România și SUA”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Pentru a avea o rețea europeană de transport funcțională, PE vine în întâmpinarea viitoarei propuneri a Comisiei Europene privind reviziuirea liniilor directoare pentru TEN-T

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Membrii Parlamentului European solicită unitate și autonomie strategică în raportul anual privind politica externă și de securitate comună a UE

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Statele membre ale UE vor putea utiliza fonduri din pachetul REACT-EU pentru protecția socială a persoanelor defavorizate pe durata redresării post-pandemie

Dragoș Pîslaru23 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 day ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 day ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac2 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending