Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European și-a adoptat poziția pentru ”Certificatul UE COVID-19”. Continuă negocierile cu Consiliul pentru a ajunge la un acord înainte de sezonul estival

Published

on

Parlamentul European și-a adoptat astăzi, 29 aprilie, poziția de negociere cu privire la propunerea de certificat pentru a reafirma dreptul la liberă circulație în Europa în timpul pandemiei, potrivit comunicatului oficial.

Eurodeputații au fost de acord că noul „certificat UE COVID-19” — în locul „adeverinței electronice verzi”, conform propunerii Comisiei — ar trebui să fie valabil timp de 12 luni și nu mai mult.

Documentul, care poate fi în format digital sau pe suport de hârtie, va atesta că o persoană a fost vaccinată împotriva coronavirusului sau, în funcție de caz, că a obținut recent un rezultat negativ al testului sau că a trecut printr-o infecție anterioară cu virusul. Cu toate acestea, certificatele UE COVID-19 nu vor servi drept document de călătorie și nici nu vor deveni o condiție prealabilă pentru exercitarea dreptului la liberă circulație, afirmă eurodeputații.

Propunerea legislativă privind cetățenii UE a fost aprobată cu 540 de voturi pentru, 119 împotrivă și 31 abțineri, în timp ce propunerea privind resortisanții țărilor terțe a fost adoptată cu 540 de voturi pentru, 80 împotrivă și 70 abțineri.

Votul a avut loc miercuri, rezultatele fiind anunțate joi dimineața. Atât Parlamentul, cât și Consiliul sunt acum gata să înceapă negocierile. Obiectivul este de a se ajunge la un acord înaintea sezonului turistic de vară.

Teste gratuite pentru COVID-19 și fără restricții de călătorie suplimentare

Titularii unui certificat UE COVID-19 nu ar trebui să facă obiectul unor restricții de călătorie suplimentare, cum ar fi carantina, autoizolarea sau testarea, potrivit Parlamentului. Eurodeputații au subliniat de asemenea că, pentru a evita discriminarea împotriva persoanelor care nu au fost vaccinate și din motive economice, țările UE ar trebui „să asigure teste universale, accesibile, în timp util și gratuite”.

Compatibilitatea cu inițiativele naționale

Parlamentul dorește să se asigure că certificatul UE funcționează în paralel cu orice inițiativă instituită de statele membre, care ar trebui să respecte, de asemenea, același cadru juridic comun.

Statele membre trebuie să accepte certificatele de vaccinare eliberate în alte state membre pentru persoanele ce au primit un vaccin autorizat pentru utilizare în UE de către Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) (în prezent Pfizer-BioNTech, Moderna, AstraZeneca și Janssen), susțin eurodeputații. Va fi la latitudinea statelor membre să decidă dacă acceptă, de asemenea, certificatele de vaccinare eliberate în alte state membre pentru vaccinurile enumerate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru utilizare de urgență.

Garanții privind protecția datelor

Certificatele vor fi verificate pentru a preveni frauda și falsificarea, precum va vi verificată și autenticitatea sigiliilor electronice incluse în document. Datele cu caracter personal obținute din certificate nu pot fi stocate în statele membre de destinație și nu va exista o bază de date centrală la nivelul UE. Lista entităților care vor prelucra și primi date va fi publică, astfel încât cetățenii să își poată exercita drepturile în materie de protecție a datelor în temeiul Regulamentului general privind protecția datelor.

Vaccinuri accesibile, alocate la nivel mondial

În cele din urmă, deputații subliniază că vaccinurile împotriva COVID-19 trebuie să fie produse la scară largă, la prețuri accesibile și alocate la nivel mondial. De asemenea, aceștia își exprimă îngrijorarea cu privire la problemele grave cauzate de nerespectarea termenelor de producție și de livrare.

În urma votului în plen, Juan Fernando López Aguilar (S&D, Spania), președintele Comisiei pentru libertăți civile și raportor, a declarat: „Trebuie să punem în aplicare certificatul UE COVID-19 pentru a restabili încrederea cetățenilor în spațiul Schengen, în timp ce continuăm să luptăm împotriva pandemiei. Statele membre trebuie să își coordoneze răspunsul în condiții de siguranță și să asigure libera circulație a cetățenilor în UE. Vaccinurile și testele trebuie să fie accesibile și gratuite pentru toți cetățenii. Statele membre nu ar trebui să introducă restricții suplimentare odată ce certificatul este în vigoare.”

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Nicolae Ștefănuță

Influence Index 2021: Nicu Ștefănuță, cel mai influent eurodeputat român în domeniul politicii de sănătate

Published

on

© European Union, 2019 - Source: EP

Clasamentul european Influence Index 2021 îl plasează pe europarlamentarul USR Nicu Ștefănuță (Renew Europe) în top 10 cei mai influenți eurodeputați în domeniul politicii de sănătate.

Activ pe dosare cheie în domeniul sănătății – Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) și Planul european de combatere a cancerului – Nicu Ștefănuță este numit noul star al politicii de sănătate la nivel european. Europarlamentarul român ocupă locul 7 din cei 705 eurodeputați aleși, în materie de influență politică și socială în sănătatea publică și devine, astfel, cel mai influent europarlamentar român domeniu, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

„Europa trebuie să fie despre oameni și oamenii așteaptă sănătate din partea Uniunii Europene, în momentele acestea critice. De aceea m-am bătut, din martie 2020, să avem tot ce ne trebuie cu ajutorul Europei: vaccinuri, rezerve de medicamente, tratamente pentru cancerele de care românii suferă și, acum, ajutor medical de urgență pentru combaterea valului patru al pandemiei de COVID-19. Sunt reprezentantul românilor și românii îmi cer asta, îmi cer sănătate europeană”, declară Nicu Ștefănuță.

Influence Index 2021 este primul clasament care, cu ajutorul datelor oferite de agenția de comunicare BCW Brussels și VoteWatch Europe, a măsurat influența eurodeputaților prin cele două dimensiuni ale sale: influența politică (capacitatea de a schimba legislația și de câștiga voturi) și influența socială (capacitatea de a ajunge la oameni).

Nicu Ștefănuță este vicepreședinte al Uniunii Salvați România și a fost ales europarlamentar pe lista Alianței USR PLUS în 26 mai 2019.

Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, coordonator al Comisiei Pentru Lupta Împotriva Cancerului și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a adoptat noi norme pentru a proteja victimele accidentelor rutiere, indiferent dacă acestea au loc în țara de reședință sau în altă parte a UE

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European a adoptat joi, 689 de voturi pentru, 3 împotrivă și 4 abțineri, noi reguli pentru a îmbunătăți protecția victimelor accidentelor rutiere, ce vizează eliminarea lacunelor și îmbunătățirea actualei directive privind asigurarea auto, informează comunicatul oficial. 

Normele actualizate privind asigurările auto au ca scop garantarea unei mai bune protecții a cetățenilor și a unui tratament egal în UE în cazul accidentelor și al asigurării vehiculelor acestora. Legislația protejează victimele accidentelor, indiferent dacă acestea au loc în țara lor de reședință sau în altă parte a UE. 

Negociatorii Parlamentului și ai Consiliului, care au ajuns la un acord provizoriu asupra textului pe 22 iunie, s-au asigurat că persoanele care au avut un accident rutier sunt despăgubite chiar dacă societatea de asigurări dă faliment.

În plus, „Declarația privind istoricul cererilor de despăgubire” la nivelul UE va preveni discriminarea atunci când titularul unei polițe se mută dintr-un stat membru al UE în altul. Cetățenii vor putea, de asemenea, să compare mai ușor prețurile, tarifele și acoperirea oferită de diferiți furnizori, datorită noilor instrumente gratuite și independente de comparare a prețurilor.

Pentru a asigura același nivel minim de protecție a victimelor, textul revizuit armonizează sumele minime obligatorii de acoperire în întreaga UE, fără a aduce atingere garanțiilor mai mari pe care statele membre le pot stabili:

  • pentru vătămări corporale: 6,45 milioane de euro per accident, indiferent de numărul părților vătămate, sau 1,3 milioane de euro pentru fiecare parte vătămată;
  • pentru daune materiale, 1,3 milioane de euro per accident, indiferent de numărul părților vătămate.

Normele modificate exclud de la obligațiile de asigurare vehiculele care merg cu mai puțin de 14 km/h (precum tractoare de grădină sau scutere de mobilitate) și bicicletele electrice. Vehiculele destinate exclusiv sporturilor cu motor sunt, de asemenea, excluse din directivă.

Legea trebuie acum să fie adoptată în mod oficial de Consiliu, celălalt colegiuitor, și publicată în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre vor avea apoi la dispoziție 24 de luni pentru a transpune directiva modificată în legislația națională.

Rezoluția privind siguranța rutieră în UE, adoptată de Parlamentul European, la începutul lunii octombrie, cu 615 voturi pentru, 24 împotrivă și 48 abțineri, constată că aproximativ 22.700 de persoane mor anual pe drumurile din UE, cu aproximativ 120.000 de răniți grav. Progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea ratei mortalității au stagnat în ultimii ani, iar UE nu a atins obiectivul autoimpus de a reduce la jumătate numărul deceselor din accidente rutiere între 2010 și 2020 (numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut cu 36%).

Potrivit unor cifre recente, cele mai sigure drumuri rămân în Suedia (18 decese la un milion de locuitori), în timp ce România (85 de decese la un milion de locuitori) a raportat cea mai mare rată a mortalității în 2020. Media UE a fost de 42 de decese la un milion de locuitori.


Declarația de la Stockholm din februarie 2020 a pregătit terenul pentru un angajament politic global prin Rezoluția Adunării Generale a ONU privind îmbunătățirea siguranței rutiere globale, care proclamă perioada 2021-2030 ca al doilea deceniu de acțiune pentru siguranța rutieră și definește un nou obiectiv de reducere pentru 2030.

În acest sens, UE luase deja inițiativa prin stabilirea unui nou obiectiv de reducere cu 50 % a deceselor – și, pentru prima dată, și a vătămărilor grave – până în 2030. Aceste obiective au fost stabilite în Planul de acțiune al UE pentru siguranța rutieră și în Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 din 2018 și 2019 ale Comisiei, care definesc, de asemenea, planuri ambițioase în materie de siguranță rutieră în vederea atingerii obiectivului de zero decese cauzate de accidente rutiere până în 2050 („Viziunea zero”).

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputații cer înghețarea parțială a bugetului Agenției UE pentru Poliția de Frontieră până la realizarea unor îmbunătățiri esențiale

Published

on

© EC - Audiovisual Service / Wojtek Radwanski

Deputații europeni au fost de acord să închidă conturile Agenției UE pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX) pentru 2019, dar au cerut și ca o parte din bugetul pentru anul viitor să fie înghețat, potrivit comunicatului oficial. 

Recomandarea de a acorda așa-numita descărcare de gestiune Frontex pentru gestionarea bugetului său pe 2019 a primit 558 de voturi pentru, 82 împotrivă și 46 de abțineri.

În rezoluția de însoțire, deputații europeni recunosc eforturile continue ale Frontex de a remedia deficiențele identificate în primul raport de descărcare de gestiune al Parlamentului din primăvara acestui an. Cu toate acestea, deputații cer ca o parte din bugetul Frontex 2022 să fie înghețată și să fie pusă la dispoziție numai după ce agenția va îndeplini o serie de condiții specifice. Printre acestea se numără recrutarea a trei directori executivi adjuncți care trebuie să fie suficient de calificați pentru a ocupa aceste posturi, înființarea unui mecanism de raportare a incidentelor grave la frontierele externe ale UE și un sistem de monitorizare a drepturilor fundamentale funcțional .

Într-un vot separat, joi, în timp ce adoptau poziția lor privind bugetul UE 2022, deputații europeni, cu 470 de voturi pentru, 96 împotrivă și 125 de abțineri, au cerut să se stabilească ca 90 de milioane de euro suma din bugetul Frontex de anul viitor care va fi pusă în rezervă. Aceasta constituie aproximativ 12% din proiectul de buget propus de agenție pentru 2022 (757.793.708 euro).

Marți, cu 651 de voturi pentru, 47 împotrivă și 2 abțineri, deputații europeni au recomandat, de asemenea, să nu acorde descărcarea de gestiune pentru anul 2019 Consiliului European și Consiliului. În comentariile lor, deputații europeni regretă faptul că Consiliul “continuă să fie tăcut” și nu cooperează cu Parlamentul prin furnizarea informațiilor necesare, așa cum a fost solicitat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL UE24 mins ago

Consiliul UE va aproba pe 28 octombrie planul național de redresare și reziliență al României. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

CONSILIUL EUROPEAN51 mins ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

Nicolae Ștefănuță53 mins ago

Influence Index 2021: Nicu Ștefănuță, cel mai influent eurodeputat român în domeniul politicii de sănătate

PARLAMENTUL EUROPEAN60 mins ago

Parlamentul European a adoptat noi norme pentru a proteja victimele accidentelor rutiere, indiferent dacă acestea au loc în țara de reședință sau în altă parte a UE

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Maia Sandu le mulțumeşte partenerilor austrieci pentru deschiderea de a promova parcursul european al Republicii Moldova și pentru donația de 100.000 de doze de vaccin

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Eurodeputații cer înghețarea parțială a bugetului Agenției UE pentru Poliția de Frontieră până la realizarea unor îmbunătățiri esențiale

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Klaus Iohannis: România a primit sprijin de la opt state europene. De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă?

U.E.2 hours ago

Liderii UE vor ca statele membre să aibă acces echitabil la medicamente și solicită finalizarea negocierilor pentru Uniunea Sănătății

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Consiliul de asociere UE-Republica Moldova se va reuni săptămâna viitoare pentru a șasea oară. Cooperarea economică, justiția și reformele politice, printre principalele teme

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, întâlnire cu ambasadorii statelor UE la București: Unitatea transatlantică, esențială pentru consolidarea rezilienței Uniunii Europene

CONSILIUL EUROPEAN51 mins ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ23 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

Team2Share

Trending