Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a participat luni la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care s-a desfășurat la New York, în marja săptămânii la nivel înalt a celei de a 78-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

Miniștrii au avut discuții privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cu accent pe situația din teren, securitatea alimentară și consecințele geopolitice ale războiului, precum și pe demersurile diplomatice privind Formula de pace propusă președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, în cadrul unei discuții strategice, miniștrii au evaluat abordarea UE privind regiunea Sahel, inclusiv în contextul evoluțiilor din Niger. Totodată, au fost abordate evoluțiile recente din cadrul Dialogului Belgrad-Pristina.

În ceea ce privește agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a condamnat atacurile repetate ale Rusiei asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, Reni și Ismail, și a informat în legătură cu fragmentele de dronă, similară celor folosite de armata rusă în Ucraina, descoperite pe teritoriul României.

#FAC #UNGA78 I reiterated condemnation of RU attacks on 🇺🇦 vital civil infrastructure, incl. ports on the Danube & informed about consequences for 🇷🇴.We remain committed to #FoodSecurity by facilitating transit of #UA grains&doubling transit capacity of 🇷🇴 infrastructure. pic.twitter.com/u1AQcb58Zk

— Luminita Odobescu (@Odobes1Luminita) September 18, 2023

Luminița Odobescu a evidențiat rolul României în asigurarea tranzitului de cereale ucrainene, în special după retragerea Rusiei din Inițiativa privind grânele la Marea Neagră și a atras atenția asupra creșterii presiunii asupra Coridoarelor Solidarității ale UE. A reiterat angajamentul României de a continua eforturile de facilitare a tranzitului de cereale, menționând că peste 25,5 milioane de tone de cereale și bunuri ucrainene au tranzitat teritoriul țării noastre. Totodată, ministrul de externe a evidențiat importanța continuării sprijinului pentru Ucraina, concomitent cu gestionarea corespunzătoare a implicațiilor asupra piețelor interne, respectiv asupra  fermierilor.

Cu privire la Formula de Pace propusă de președintele Zelenski, ministrul Luminita Odobescu a evidențiat importanța continuării dialogului privind aprofundarea și detalierea acesteia, în continuarea discuțiilor de la Jeddah (5-6 august 2023). Oficialul român a menționat implicarea activă a țării noastre în eforturile diplomatice la nivel european pentru a gestiona dialogul cu actorii globali privind consecințele geopolitice ale războiului din Ucraina, în contextul Adunării Generale a ONU.

Discuția privind abordarea UE în Sahel a avut loc în continuarea dezbaterii informale a miniștrilor de externe/Gymnich (Toledo, 30-31 august), unde a fost recunoscută nevoia unei reflecții strategice privind consecințele loviturii de stat din Niger asupra regiunii Sahel. 

Ministrul de externe Luminița Odobescu a reiterat angajamentul României pentru securitatea și stabilitatea regiunii Sahel, atrăgând atenția asupra riscului ca evoluțiile pe palierul securității să se extindă. În acest context, a subliniat importanța abordării cauzelor profunde ale instabilității din regiune, precum combaterea terorismului și a surselor sale de finanțare, concomitent cu investiții în educație, securitate alimentară și sănătate.

Ministrul lituanian de finanțe, Gintare Skaiste, a declarat, conform Reuters, că Uniunea Europeană ar trebui să aloce mai multe fonduri din bugetul de termen lung revizuit pentru a sprijini Ucraina și să suplimenteze fondurile pentru mobilitatea militară a UE.

Ca parte a revizuirii bugetului UE pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană a propus, în iunie, 50 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi pentru Ucraina, pentru avea acces la finanțe în timpul luptei împotriva violenței rusești.

Anul acesta, UE îi va oferi Ucrainei 18 miliarde de euro sub formă de împrumuturi cu condiții foarte avantajoase, dar, dacă suma totală propusă de 50 de miliarde devine permanentă, Ucraina va primi doar 12,5 miliarde anual între 2024 și 2027.

“Dacă împărțim suma de euro din propunere pe patru ani, rezultatul va fi mai scăzut decât fondurile din anul acesta. Deci propunerea noastră este să avem aceleași finanțe ca în 2023”, a declarat Skaiste pentru Reuters. “Dacă avem același nivel ca în 2023, [fondurile] ar fi în valoare de 72 de miliarde.”

Ministrul lituanian a susținut că revizuirea bugetului UE ar trebui să adauge fonduri pentru mobilitatea militară – drumuri, porturi, poduri și aeroporturi care permit forțelor armate să se deplaseze rapid – deoarece suma inițială de 1.7 miliarde de euro alocată în acest scop a fost insuficientă.

“Noi percepem o creștere în nevoia de o infrastructură pentru mobilitate militară. Aceasta depășește un miliard de euro doar pentru Lituania”, a afirmat ea.

Guvernele UE își propun să ajungă la un acord cu privire la bugetul revizuit pentru perioada 2021-2027 până la sfârșitul anului 2023, dar negocierile sunt dificile, deoarece Comisia a cerut încă 15 miliarde de euro pentru a face față problemelor legate de migrație și o sumă suplimentară pentru a acoperi costurile sporite de împrumuturi comune ale UE, pe măsură ce ratele dobânzilor cresc.

Pentru a acoperi unele dintre cheltuieli, executivul UE dorește ca guvernele să atribuie uniunii noi surse de venit generate din tranzacțiile cu emisiile de CO2 și 0,5% din baza noțională a profitului companiilor UE, așa cum este calculată de Eurostat.

Skaiste a declarat că Lituania nu susține niciuna dintre aceste propuneri, deoarece veniturile din tranzacțiile cu emisiile de gaze cu efect de seră erau deja utilizate de guvern pentru a investi în transformarea economiei departe de combustibilii fosili, iar banii de la companii ajungeau deja la bugetul UE prin contribuția națională bazată pe venitul național brut.

Material redactat de Taisia Fusea

Consiliul Uniunii Europene a convenit în privința propunerii Comisiei de a se acorda un ajutor în caz de dezastre în valoare totală de 454,8 milioane de euro României și Italiei pentru repararea pagubelor provocate de dezastre naturale în 2022, precum și Turciei în legătură cu cutremurele din februarie 2023, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Asistența va proveni din bugetul UE pentru 2023.

În practică, UE va transfera bani din rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență din cadrul bugetului său pentru 2023 către așa-numita linie bugetară operațională a Fondului de solidaritate al UE, de unde cuantumurile în cauză pot fi plătite țărilor care au solicitat asistență financiară din acest fond după ce au fost afectate de dezastre naturale.

Fondul de solidaritate al UE este conceput pentru a furniza asistență financiară în cazul unei catastrofe majore într-un stat membru sau într-o țară care poartă negocieri de aderare cu UE.

Ajutorul va fi distribuit după cum urmează:

• 33,9 milioane de euro pentru a se acorda asistență României ca urmare a unei secete severe și generalizate, cu trei vârfuri principale: la sfârșitul lunii martie, la jumătatea lunii aprilie și, respectiv, în lunile iulie-august 2022;
• 20,9 milioane de euro pentru a se acorda asistență Italiei în urma precipitațiilor abundente care au dus la inundații fluviale și viituri rapide ce au afectat regiunile centrale ale Italiei în septembrie 2022;
• 400 de milioane de euro pentru a se acorda asistență Turciei în urma cutremurelor devastatoare care au afectat sudul Turciei în regiunea Kahramanmaraș și în regiunea Hatay în februarie 2023;

Ajutorul financiar va fi plătit după adoptarea ambelor propuneri de către Parlamentul European și Consiliu.