Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European solicită Comisiei Europene să își îndeplinească obligațiile și să aplice mecanismul de condiționare privind statul de drept, altfel va acționa în justiție

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Membrii Parlamentului European au decis joi să-l însărcineze pe președintele instituției, David Sassoli, să solicite Comisiei Europeană, în termen de cel mult două săptămâni, “să își îndeplinească obligațiile” în temeiul Regulamentului privind statul de drept, altfel Parlamentul European va acționa în justiție Comisia pentru că nu a luat măsuri.

Într-o rezoluție adoptată joi cu 506 voturi pentru, 150 împotrivă și 28 abțineri, eurodeputații notează că noul instrument de condiționalitate pentru protejarea bugetului UE este în vigoare de la 1 ianuarie 2021 și se aplică și fondurilor de redresare, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cu toate acestea, Comisia nu a propus nicio măsură în temeiul noilor norme și nu a respectat termenul de 1 iunie stabilit de Parlament în rezoluția sa din 25 martie pentru finalizarea orientărilor privind aplicarea regulamentului.

Această situație “constituie un temei suficient pentru introducerea de acțiuni în justiție în temeiul articolul 265 din TFUE împotriva Comisiei”, afirmă aceștia.

Riscul ca bugetul UE să fie utilizat abuziv în țările UE a crescut, iar statul de drept se deteriorează, subliniază eurodeputații și îi încredințează Președintelui Sassoli sarcina de a solicita Comisiei, în termen de cel mult două săptămâni, “să își îndeplinească obligațiile” în temeiul noului regulament. Pentru a fi gata, Parlamentul va începe între timp “pregătirile necesare pentru eventuale proceduri judiciare în temeiul articolul 265 din TFUE împotriva Comisiei”.

Eurodeputații îndeamnă Comisia să abordeze rapid încălcările grave ale principiului statului de drept în unele state membre, care pun în pericol în mod grav distribuirea echitabilă, legală și imparțială a fondurilor UE. Comisia ar trebui să utilizeze toate instrumentele necesare, inclusiv procedura prevăzută la articolul 7 din Tratatul UE, cadrul UE privind statul de drept și procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, pentru a aborda încălcările persistente ale democrației și ale drepturilor fundamentale în UE, inclusiv atacurile la adresa libertății mass-mediei, a jurnaliștilor, precum și a libertății de asociere și de întrunire.

Regulamentul referitor la condiționalitatea privind statul de drept, menit să protejeze fondurile UE împotriva posibilei utilizări abuzive a acestora de către guvernele UE, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021. Cu toate acestea, nu au fost propuse măsuri în temeiul noilor norme. Consiliul European a solicitat Comisiei să amâne aplicarea acestora, astfel încât statele membre să o poată contesta în fața Curții de Justiție a UE (Polonia și Ungaria au făcut acest lucru la 11 martie 2021) și până când Comisia va elabora orientări specifice privind aplicarea.

Într-o rezoluție adoptată în martie 2021, Parlamentul European a reiterat faptul că concluziile Consiliului European cu privire la această chestiune nu au efect juridic și a stabilit data de 1 iunie ca termen limită pentru adoptarea orientărilor.

Deputații au solicitat, de asemenea, Comisiei să consulte Parlamentul înainte de adoptarea acestora.

În cadrul unei reuniuni a comisiilor competente din PE la 26 mai, Comisia Europeană a indicat că intenționează să se consulte cu Parlamentul în prima jumătate a lunii iunie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, despre situația post-Brexit din Irlanda de Nord: Nu Londra și Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu s-a declarat îngrijorată cu privire la situația dintre Irlanda și Irlanda de Nord, în ceea ce priveşte dispoziţiile post-Brexit pentru Irlanda de Nord, subiect de tensiuni și de discuții inclusiv la summitul G7 din Marea Britanie

“Pe mine mă îngrijorează și situația dintre Irlanda și Irlanda de Nord, pentru că nu Londra și nu Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană prin acel program, Peace Program se numește, pe care Comisia Europeană ar vrea să-l finanțeze în continuare. Am și văzut că au fost niște atentate, de aceea mă îngrijorează”, a afirmat Corina Crețu, într-o intervenție la Aleph News.

Londra acuză Uniunea Europeană de adoptarea unei “abordări prea puriste” în ceea ce priveşte aplicarea de noi dispoziţii vamale specifice în Irlanda de Nord, surse de tensiuni în provincia britanică.

Aceste măsuri au fost negociate în cadrul acordului de Brexit semnat în 2019 de guvernul lui Boris Johnson, însă provoacă puternice tensiuni în provincia britanică, perturbând schimburile cu insula britanică şi suscitând furia unioniştilor loiali coroanei britanice, informează Agerpres.

Uniunea Europeană, prin vocea președinților Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Consiliului European, Charles Michel, a atras Londrei atenția că protocolul privind Irlanda de Nord, convenit în cadrul acordului de retragere, reprezintă ”singura soluție” pentru a evita o frontieră dură pe insula Irlanda și că încă sunt vizibile ”lacune fundamentale” în ceea ce privește punerea în aplicare a acestuia de către Regatul Unit.

Ulterior preşedintele francez Emmanuel Macron a atenţionat că “nimic nu este renegociabil” în problema Brexit-ului, opinând că “nu este serios să vrei să revizuieşti în luna iulie ceea ce s-a finalizat după ani de zile de dezbateri şi de muncă” şi criticând astfel atitudinea Londrei cu privire la noile dispoziţii vamale specifice în Irlanda de Nord.

Drept răspuns pentru liderul francez, ministrul britanic al afacerilor externe Dominic Raab a afirmat că integritatea Regatului Unit ”nu este negociabilă”.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, liderul Grupului Renew Europe: Comisia Europeană, partener cu România în evaluarea PNRR

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Dacian Cioloș, președintele Grupului Renew Europe din Parlamentul European, intervine în schimbul de replici dintre PSD și Guvernul României pe tema respingerii de către Comisia Europeană a Planului Național de Redresare și Reziliență al României.

„Credeam că, după Dragnea, PSD va scăpa și de hoție, dar și de ticăloșie. Domnul Ciolacu deocamdată mă convinge că cel puțin ticăloșia rămâne o valoare și în ”noul” PSD. Pentru că altfel nu pot să interpretez de ce a lansat ideea că Planul Național de Redresare și Reziliență al României a fost respins de către Comisia Europeană”, a scirs eurodeputatul într-o postare pe pagina de Facebook.

De asemenea, Dacian Cioloș a reamintit că ultima dată când vorbit cu președinta Comisiei Europene despre planurile naționale de redresare și reziliență și despre procedurile de evaluare și aprobare săptămâna aceasta, a fost luni: „Și mi-e clar că abordarea Comisiei Europene nu va fi una de evaluator care bifează căsuțe verificând niște documente, ci de partener cu fiecare stat membru, pentru a ne asigura împreună că banii aceștia pe care-i împrumutăm la nivel european sunt investiți cu cap. Inclusiv în România.”

Citiți și: Comisia Europeană dezminte că PNRR-ul României a fost respins: România a solicitat o prelungire a perioadei de evaluare, iar Comisia a acceptat

„Nu trebuie să mă creadă pe mine, dar măcar să citească ce zice azi Comsia, care spune că nici vorbă de vreo respingere și că solicitările de clarificări fac parte din procesul normal de negociere cu statele membre. Presupunând că vrea binele României și e de bună credință, dacă domnul Ciolacu ar avea o minimă înțelegere a procedurilor europene, nu ar fi aruncat public cu gogoși. Din păcate, PSD și alți politicieni, dintre care unii deveniți irelevanți după alegerile din 2020, distribuie știri false fără discernământ cu privire la o temă extrem de importantă pentru viitorul dezvoltării țării. Mulți dintre ei sunt obișnuiți probabil cu perioada în care așteptau lecții și liste cu măsuri de făcut de la Bruxelles și pare că au rămas împietriti în acea perioadă”, a mai adăugat acesta. 

Potrivit liderului Renew Europe, dacă PSD ar fi înțeles nevoia României de a investi cu cap 29 de miliarde de euro până în 2026, ar fi venit cu propuneri de proiecte în zecile de consultări publice pe domenii pe care ministrul Cristian Ghinea le-a făcut în ultimele luni: „Evident că nu există în acest plan vreo contribuție de la domnul Ciolacu și PSD, pentru că nu au dorit să participe. Fie pentru că nu-i interesează, fie pentru că nu înțeleg niciun proiect care nu le aduce vreun comision.”

„Cristian Ghinea mi-a fost coleg și în guvern în 2016, și în Parlamentul European până anul acesta, a participat inclusiv la elaborarea cadrului european al fondului de redresare și reziliență și cunoaște bine mediul instituțional european. Chiar dacă acum trebuie să lucreze cu multe departamente din unele ministere politizate și deprofesionalizate inclusiv și mai ales de guvernele PSD, sunt convins că-și va duce treaba la bun sfârșit”, a conchis europarlamentarul.

Reamintim că România a transmis la 31 mai Planul Național de Redresare și ReziliențăGuvernul României a publicat ulterior, la 2 iunie, documentul ce cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Potrivit unui comunicat al MIPE, ”în această săptămână au avut loc întâlniri sectoriale MIPE – ministere de linie – Comisia Europeană” pentru că ”toate detaliile trebuie stabilite înainte de începere – spre deosebire de fondurile europene clasice, unde se decid doar alocările înainte și proiectele concrete se fac ulterior”.

„Este un exercițiu complex de estimare ex-ante a costurilor pentru sute de investiții. Un exercițiu făcut pentru prima dată și de Comisie și de statele membre. Tabele cu multe pagini de solicitare de clarificare au fost trimise către toate statele membre. La fel vor fi întrebări pentru analizele de mediu și pentru etichetarea cheltuielilor de mediu/digital. La fel cum au mai fost cereri de clarificare, pe care le-am rezolvat. În această săptămână au avut loc întâlniri sectoriale MIPE – ministere de linie – Comisia Europeană unde s-a trecut prin aceste tabele. Unele întrebări au fost lămurite pe loc, altele urmează să o facem”, este precizat în comunicatul mai sus amintit. 

Începând cu săptămâna viitoare, Comisia Europeană va da undă verde primelor Planuri Naționale de Redresare și Reziliență

Continue Reading

Victor Negrescu

Eurodeputatul Victor Negrescu: PNRR-ul va fi aprobat abia în toamnă, făcând astfel aproape imposibilă accesarea tuturor sumelor alocate României

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Victor Negrescu afirmă că ”Planul Național de Redresare și Reziliență va fi aprobat doar în toamnă, după majoritatea celorlalte state europene, făcând astfel aproape imposibilă, ca urmare a întârzierilor, accesarea tuturor sumelor alocate României de Uniunea Europeană”.

”Planul trimis de Guvern la Bruxelles este un dezastru. Iată că am avut dreptate. Se vede clar din comentariile trimise de Comisia Europeană, care nu a acceptat planul prezentat de PNL-USR-UDMR. Cel mai negru scenariu s-a produs. După ce guvernanții s-au lăudat că o să fie aprobat rapid, acum tot ei recunosc că PNRR-ul va fi aprobat doar în toamnă, după majoritatea celorlalte state europene, făcând astfel aproape imposibilă, ca urmare a întârzierilor, accesarea tuturor sumelor alocate României de Uniunea Europeană”, a precizat Victor Negrescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta afirmă că, printre critici, ”observăm probleme majore pe zona de educație, sănătate și mediu, lipsa de justificări pentru costuri, absența datelor și explicațiilor pentru susținerea proiectelor”.

” În comentarii, vedem că nu au livrat explicații și documente justificative pentru reformele propuse. Cum era de asteptat Comisia Europeană nu poate accepta prostiile trimise de PNL-USR-UDMR. Nu au fost în stare nici măcar să facă niște calcule simple sau să folosească același curs valutar. Reprezentanții Comisiei Europeane sunt scandalizați de supracosturile introduse, cum este cazul unui curs în valoare de 133.000 euro per cursant”, a conchis Victor Negrescu.

Comisia Europeană dezminte că PNRR-ul României a fost respins și a menționat clar că aceste schimburi de informații sunt o parte cu totul normală și preconizată a procedurii de evaluare, astfel cum este prevăzut în Regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență.

Citiți și: 
Comisia Europeană dezminte că PNRR-ul României a fost respins: România a solicitat o prelungire a perioadei de evaluare, iar Comisia a acceptat

Reamintim că România a transmis la 31 mai Planul Național de Redresare și ReziliențăGuvernul României a publicat ulterior, la 2 iunie, documentul ce cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Potrivit unui comunicat al MIPE, ”în această săptămână au avut loc întâlniri sectoriale MIPE – ministere de linie – Comisia Europeană” pentru că ”toate detaliile trebuie stabilite înainte de începere – spre deosebire de fondurile europene clasice, unde se decid doar alocările înainte și proiectele concrete se fac ulterior”.

”Este un exercițiu complex de estimare ex-ante a costurilor pentru sute de investiții. Un exercițiu făcut pentru prima dată și de Comisie și de statele membre. Tabele cu multe pagini de solicitare de clarificare au fost trimise către toate statele membre. La fel vor fi întrebări pentru analizele de mediu și pentru etichetarea cheltuielilor de mediu/digital. La fel cum au mai fost cereri de clarificare, pe care le-am rezolvat. În această săptămână au avut loc întâlniri sectoriale MIPE – ministere de linie – Comisia Europeană unde s-a trecut prin aceste tabele. Unele întrebări au fost lămurite pe loc, altele urmează să o facem”, este precizat în comunicatul mai sus amintit. 

Începând cu săptămâna viitoare, Comisia Europeană va da undă verde primelor Planuri Naționale de Redresare și Reziliență

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Democrațiile lumii se unesc pentru competiția cu China: Țările G7 au decis să lanseze un parteneriat global de infrastructură care va rivaliza cu “Noul Drum al Mătăsii”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Summitul G7: Ursula von der Leyen anunță că Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față Rusiei, care subminează ordinea de securitate europeană

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Summitul G7: Joe Biden și Angela Merkel s-au întâlnit pentru prima dată după inaugurarea noului președinte american

MAREA BRITANIE11 hours ago

Trilaterală încordată la summitul G7: Liderii UE cer Marii Britanii să respecte acordul post-Brexit. Boris Johnson vrea “să le bage în cap europenilor” că Regatul Unit e o singură țară

ROMÂNIA12 hours ago

Miniștrii de externe ai României și Poloniei evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări: Amprenta economică a SUA ar împiedica influența actorilor care nu împărtășesc valorile democratice

MAREA BRITANIE13 hours ago

Summitul G7: Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE îi cer lui Boris Johnson să îşi respecte “cuvântul dat europenilor” privind protocolul nord-irlandez

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Joe Biden și Emmanuel Macron, mesaj de unitate de la summitul G7: Suntem uniți și gata să ne asumăm cele mai dificile provocări cu care ne confruntăm

RUSIA16 hours ago

În ajunul summitului NATO, Rusia a început noi exerciții militare în Crimeea, în timp ce un distrugător american urmează să intre în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Regina Elisabeta a II-a a găzduit o recepție pentru liderii G7 într-o atmosferă destinsă: “Se presupune că trebuie să arăţi ca şi cum te-ai simţi bine?”

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu, despre situația post-Brexit din Irlanda de Nord: Nu Londra și Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE3 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE1 week ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană remarcă “spiritul de pionierat al României” și anunță că va colabora cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

NATO2 weeks ago

Mircea Geoană, la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România: Acest centru este oferit parteneriatului strategic indispensabil între NATO și UE

Advertisement
Advertisement

Trending