Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European solicită Comisiei să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Parlamentul European solicită Comisiei să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația, într-o rezoluție adoptată joi cu 376 voturi pentru, 269 împotrivă și 43 abțineri. 

Rezoluția îndeamnă Comisia să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.

Cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români sunt în continuare obligați să dețină viză pentru a intra în SUA, în timp ce toți ceilalți cetățeni ai UE sunt exonerați de această obligație pentru șederile de scurtă durată (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel ca si cetățenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană.

„Discriminarea la care sunt supuși cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români care călătoresc în SUA este inacceptabilă. Respectând principiul fundamental al solidarității între membrii UE, solicităm Comisiei să acționeze în conformitate cu legislația europeană și să prezinte o propunere de suspendare a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA. Va fi apoi la latitudinea Parlamentului și a Consiliului să evalueze consecințele politice ale acestei acțiuni”, a declarat Juan Fernando López Aguilar (S&D, Spania), președintele Comisiei pentru libertăți civile și raportor.

În conformitate cu legislația UE, în cazul în care o țară terță nu elimină obligativitatea vizelor în termen de 24 luni de la data notificării oficiale a unei situații de lipsă de reciprocitate, Comisia trebuie să adopte un act juridic de suspendare a exonerării resortisanților săi de obligația de a deține viză pentru o perioadă de 12 luni. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul ar putea formula obiecții cu privire la un astfel de act (articolul 290 alineatul (2) din Tratatul UE).

Situația lipsei reciprocității care afectează Bulgaria, Croația, Cipru și România a fost adusă în discuție în mod oficial la 12 aprilie 2014 (la momentul respectiv, Polonia a fost, de asemenea, afectată, însă cetățenii polonezi pot călători fără viză în SUA de anul trecut), astfel încât termenul limită pentru acțiune din partea Comisiei a expirat la 12 aprilie 2016.

Parlamentul a solicitat deja Comisiei să respecte normele în cadrul unei rezoluții adoptate în plen în martie 2017.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Grupul independent de experți privind viitorul politicii de coeziune propune zece recomandări pentru maximizarea eficacității și impactului politicii de coeziune astfel încât nimeni să nu rămână în urmă

Published

on

© Comisia Europeană/ Raportul experților privind politica de coeziune

Grupul independent de specialiști la nivel înalt privind viitorul politicii de coeziune și-a prezentat raportul, care a evaluat funcționarea politicii de coeziune și a inclus recomandări cu privire la modul în care se poate asigura că această politică continuă să promoveze prosperitatea și convergența în întreaga UE.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, aceste recomandări se vor adăuga la reflecțiile în curs de desfășurare și la ansamblul de opinii ale multor părți interesate și instituții cu privire la viitorul politicii de coeziune.

”Le mulțumesc membrilor Grupului la nivel înalt privind viitorul politicii de coeziune pentru implicarea și munca depusă pe parcursul unui an întreg de dezbateri intense. Încă de la înființare, obiectivul politicii de coeziune este de a nu lăsa pe nimeni în urmă. Ea va continua să facă acest lucru și în viitor, evoluând împreună cu circumstanțele în schimbare și cu noile provocări. Raportul grupului reprezintă o contribuție valoroasă la acest proces și un aport important pentru reflecțiile privind forma viitoare a politicii de coeziune ca pilon al integrării UE”, a declarat comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira. 

Creat de comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, grupul – care este independent de Comisie – a analizat modalitățile prin care se poate garanta că politica de coeziune continuă să sprijine creșterea și redresarea în regiunile Europei, realizând în același timp tranziția ecologică și digitală și ajutând regiunile să se adapteze la provocările demografice, industriale și geopolitice actuale.

Raportul este rezultatul unei munci intense desfășurate de grup pe parcursul anului trecut, îmbogățită de contribuții academice, de documente de lucru pregătite de Comisie și de prezentări ale diferitelor părți interesate.

Raportul este structurat în jurul a trei întrebări-cheie pentru a reflecta asupra viitorului politicii de coeziune după 2027:

  • De ce este politica de coeziune crucială pentru viitorul Europei?
  • Ce face politica de coeziune și ce ar trebui să facă?
  • Cum poate politica de coeziune să își îndeplinească mai bine misiunea de coeziune economică, socială și teritorială în contextul tranziției ecologice și digitale și al schimbărilor demografice?

A. România

Focalizându-și atenția pe situația Uniunii Europene în contextul dinamicii economice globale, grupul de experți observă că o scădere a demografiei și a ponderii UE în economia globală, în vreme ce zone din Asia au înregistrat o ascensiune, fapt ce îi afectează UE influența și statutul de putere politică și economică pe scena mondială.

Această mișcare este observabilă și la nivel regional. Începând cu anul 2000, multe regiuni din China, nordul Kazahstan și Caucaz au cunoscut o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor de peste 8% pe an. Regiuni din India, Bangladesh, cea mai mare parte a Asiei de Sud-Est și Etiopia au înregistrat o astfel de creștere de peste 4%.

 În schimb, creșterea economică regională a Europei spune o imagine foarte diferită poveste foarte diferită, constată grupul de experți. În timp ce țările din Europa Centrală și de Est au dat dovadă de un dinamism și o rezistență considerabile, cu cele mai multe regiuni din Lituania, Polonia sau România atingând o rată anuală de creștere pe cap de locuitor de peste 3%, majoritatea statelor din Europa de vest regiuni occidentale au rămas în urmă.

A1. Bariere în calea incluziunii

Grupul de experți constată că există o serie de bariere în calea incluziunii. Acest aspect este din ce în ce mai important și mai complex, deoarece afectează viața socio-economică, afectând indivizii și comunitățile din întreaga UE.

Inegalitățile economice mari între regiunile UE și disparitățile regionale din ce în ce mai mari în cadrul țărilor creează zone semnificative cu oportunități limitate.

Grupul a observat că ”persoanele blocate în locuri cu oportunități reduse sunt expuse unui risc considerabil mai mare de sărăcie sau de excluziune socială. Lipsa de oportunități afectează în special mai multe grupuri aflate în situații vulnerabile, inclusiv tinerii, femeile, lucrătorii în vârstă, romii și alte minorități etnice sau religioase, precum și migranții”.

Experții fac trimitere la tineri, care suferă de o ”cicatrice pandemică” de durată în urma COVID-19, care are un impact profund asupra educației, perspectivelor de muncă și sănătății lor mintale.

”Este probabil ca această cicatrice să îi urmărească pentru tot restul vieții lor. Veniturile lor au scăzut, de asemenea, în mod substanțial, ceea ce necesită acțiuni din partea guvernelor și a instituțiilor pentru a favoriza o redresare care să includă tinerii. În plus, în 2022, 24,7 % dintre copiii din UE erau expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială”, este precizat în raport.

Raportul relevă că aceste probleme și altele similare sunt observate în special în regiunile mai puțin dezvoltate și în regiunile cu piedici de dezvoltare, limitând grav potențialul acestora.

Problema este acută în marginile sudice și estice ale Europei, din sudul Spaniei, trecând prin sudul Italiei și al Greciei, până în estul Bulgariei, al României și în cea mai mare parte a Lituaniei. Cu toate acestea, problemele de excluziune socială sunt, de asemenea, frecvente în regiunile care au stagnat, cum ar fi nordul Franței, Charleroi din Belgia și zona Ruhr și nordul Hessen din Germania. 

B. Recomandări

Având în vedere situația, grupul face următoarele recomandări. Politica de coeziune ar trebui:

  • să se concentreze mai mult asupra teritoriului, cu investiții orientate spre viitor, adaptate la punctele forte, provocările și nevoile unice ale fiecărei regiuni;
  • să promoveze o abordare holistică pentru politica socială, investind mai mult în dezvoltarea capitalului uman și în integrarea socială pentru a preveni și a reduce inegalitățile în toate teritoriile;
  • să utilizeze capacitățile și potențialul local pentru a dezvolta oportunități viitoare de creștere incluzivă și durabilă prin diversificare și colaborare;
  • să construiască instituții naționale și regionale mai bune, punând consolidarea capacităților și inovarea pe picior de egalitate cu investițiile în infrastructură, precum și în capitalul productiv;
  • să elaboreze strategii de dezvoltare mai eficiente și mai favorabile incluziunii prin utilizarea principiilor parteneriatului solid și ale gestionării comune, reunind părțile interesate de la diferite niveluri de guvernare și din societatea civilă;
  • să conecteze regiunile pentru a valorifica oportunitățile globale și pentru a oferi o inovare mai durabilă și mai rezilientă;
  • să se bazeze mai mult pe performanță, îmbinând această abordare cu dimensiunea sa teritorială;
  • să fie mai bine integrată în sistemul de guvernanță economică;
  • să își raționalizeze procedurile administrative și să adopte abordări mai eficiente și mai ușor de utilizat pentru a simplifica procesele;
  • să se concentreze în continuare asupra misiunii sale inițiale de a stimula dezvoltarea durabilă și de a impulsiona competitivitatea, păstrându-și în același timp flexibilitatea pentru a face față provocărilor urgente.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Economiei, discuții cu comisarul european Thierry Breton despre viitorul industriei de apărare din România

Published

on

© Ștefan Radu Oprea - Facebook

Ministrul Economiei, Ștefan Radu Oprea, a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu comisarul europea pentru piață internă, Thierry Breton. Cei doi oficiali au discutat despre viitorul industriei de apărare din România în contextul noilor programe europene.

„Ne dorim să fim parte activă la aceste programe prin implicarea companiile cu capital de stat sau privat din România. Dar și despre oportunitățile pe care noua legislație europeană privind materiile prime critice le deschide economiei românești”, a transmis ministrul român într-o postare pe pagina de Facebook. 

De asemenea, acesta a reiterat importanța exemplelor de bună practică, „de tehnologie nouă care să răspundă exigențelor europene privitoare la mediu.”

Tot ieri, 19 februarie, a avut loc prima reuniune a Consiliului European pentru Servicii Digitale: „Coordonatorii serviciilor digitale din cele 27 de state membre sunt cheie pentru a se asigura că platformele respectă pe deplin DSA ”, a transmis  comisarul european într-un mesaj pe contul de Twitter.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis, încrezător că un nou mandat al Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene “va consolida unitatea și influența strategică ale UE”

Published

on

© European Union, 2022/ Source - EC Audiovisual

Președintele Klaus Iohannis a salutat decizia luni decizia Uniunii Creștin-Democrate din Germania de a o propune pe Ursula von der Leyen pentru un nou mandat de președinte al Comisiei Europene.

“Sunt încrezător în dorința sa de a consolida unitatea și influența strategică ale Uniunii Europene și de a lucra pentru soluții concrete pentru toate statele membre și cetățenii europeni”, a scris președintele, pe platforma de socializare X.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a confirmat luni, la Berlin, intenția de a candida pentru un nou mandat de cinci ani în fruntea executivului european, anunțul fiind făcut după o reuniune a partidului său, Uniunea Creștin-Democrată din Germania (CDU), care a susținut în unanimitate candidatura sa.

“Lumea este total diferită în comparație cu cea de acum cinci ani”, a declarat ea în cadrul unei conferințe de presă cu liderul partidului, Friedrich Merz, în timp ce a recapitulat principalele sale realizări legislative.

Vestea pune capăt unor săptămâni de speculații neîncetate la Bruxelles cu privire la viitorul ei politic, care a fost legat și de NATO, și încălzește cursa pentru președinția Comisiei, cea mai puternică instituție din Uniunea Europeană.

“Am propus-o în unanimitate pe Ursula von der Leyen drept ‘Spitzenkandidatin'”(candidată cap de listă), înaintea Congresului Partidului Popular European care va avea loc pe 6 şi 7 martie la Bucureşti, a declarat preşedintele CDU, Friedrich Merz, la o conferinţă de presă după o întâlnire a conducerii partidului, citat de Reuters.

“Iau astăzi o decizie conştientă şi cugetată: doresc să mă prezint pentru un nou mandat” de preşedintă a Comisiei Europene în urma alegerilor europarlamentare din luna iunie, a confirmat și Ursula von der Leyen la conferinţa de presă.

Nominalizarea lui Von der Leyen este așteptată a fi confirmată prin aclamație la începutul lunii martie, în timpul congresului de la București al familiei sale politice, Partidul Popular European. PPE stabilise data de 21 februarie ca termen limită pentru depunerea candidaturilor interne.

Prin anunțul candidaturii sale, Ursula von der Leyen devine favorită la un nou mandat, deoarece PPE este în mare parte cotat pentru a obține cea mai mare parte a locurilor la viitoarele alegeri pentru Parlamentul European.

Anunțul lui von der Leyen a fost salutat de unii dintre colegii săi din PPE, cum ar fi prim-ministrul finlandez Petteri Orpo și prim-ministrul leton Evika Siliņa.

“O Europă puternică are nevoie de o conducere puternică din partea PPE și a Ursulei von der Leyen. Salut anunțul că Ursula von der Leyen dorește să candideze pentru realegerea în funcția de președinte al Comisiei Europene”, a reacționat și Manfred Weber, președintele PPE, cel care în 2019 a fost candidatul cap de listă al popularilor europeni pentru funcția de președinte al Comisiei Europene (Spitzenkandidat), dar liderii europeni au preferat-o pe Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei este numit la discreția liderilor UE, după ce se ține cont de rezultatele alegerilor europene, ceea ce înseamnă că partidul care ajunge pe primul loc se bucură de privilegiul nescris de a controla executivul. Socialiștii și liberalii își împart, de obicei, restul funcțiilor de conducere.

În conformitate cu un proces denumit “Spitzekandidaten”, convenit de partidele politice din UE, dar nu și de șefii de stat și de guvern, candidatul principal al grupării politice care obține cel mai mare număr de voturi la alegerile pentru Parlamentul European ar trebui să fie alegerea implicită pentru următorul șef al executivului UE.

Von der Leyen, care a fost numită de liderii UE și confirmată de Parlamentul European cu o majoritate de doar nouă voturi peste limita minimă (383 dintr-un minim de 374) fără să fi candidat la alegerile din 2019 la nivelul UE, s-a confruntat cu critici potrivit cărora îi lipsește “legitimitatea democratică”.

Potrivit proiecțiilor de vot înregistrate până la 17 februarie 2024, PPE ar urma să obțină 172 de mandate, iar S&D 140 de mandate. Parlamentul European va avea 720 de locuri în legislatura 2024-2029 pe fondul schimbărilor demografice din UE, ceea ce înseamnă că o majoritate absolută, necesară pentru a numi un președinte al Comisiei Europene, presupune o coaliție formată din 361 de eurodeputați. Având în vedere sondajele existente, și în mandatul 2024-2029 va fi necesară o majoritate din cel puțin trei forțe politice. PPE și S&D sunt urmate, în intențiile de vot, de grupul suveranist și de extremă dreapta ID (87 de mandate), grupul liberal pro-european Renew Europe (84 de mandate), grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (77 de mandate) și grupul Verzilor (44 de mandate).

Tabăra politică care câștigă alegerile europene se află, de obicei, într-o poziție de negociere puternică în momentul în care intră în tratativele pentru pozițiile de conducere a instituțiilor puternice ale UE.

Alegerile pentru Parlamentul European au respectat o singură dată principiul “candidați cap de listă” (Spitzenkandidat), în momentul inaugural al procedurii, după alegerile europene din 2014, când candidatul PPE, Jean-Claude Juncker, a ajuns președinte al Comisiei Europene. În 2019, Consiliul European a ignorat propunerile candidaților cap de listă, precum Manfred Weber (PPE) sau Frans Timmermans (S&D), și a optat pentru numirea Ursulei von der Leyen (PPE) în fruntea Comisiei Europene.

Tratatul în vigoare al Uniunii Europene, cel de la Lisabona, precizează la aliniatul 7 al articolului 17 că, ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European şi după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei.

Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul în care acest candidat nu întruneşte majoritatea, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune, în termen de o lună, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European în conformitate cu aceeaşi procedură.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

NATO3 hours ago

Kaja Kallas anunță că Estonia a neutralizat o “operațiune hibridă a serviciilor de securitate ale Rusiei” pe teritoriul acestei țări NATO și UE

INTERNAȚIONAL3 hours ago

MAE: Ambasadorul României la Moscova a depus flori la memorialul dedicat lui Navalnîi, România fiind alături de toți oamenii din Rusia care tânjesc după democrație și libertate

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Denys Shmyhal consideră că nu este loc de ”oboseală” într-un ”război existențial” și este convins că Occidentul va continua să sprijine Ucraina: Nu poți fi obosit atunci când lupți pentru viitorul tău

ROMÂNIA4 hours ago

Proiectul-pilot DigiTEL Green: Stația electrică de la Mostiștea va fi digitalizată și modernizată cu 48 milioane de euro prin Fondul pentru Modernizare

ROMÂNIA5 hours ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, le mulțumește ”românilor din Spania pentru tot ce fac pentru țara lor, chiar și de la distanță”: România a ajuns mai cunoscută și mai apreciată în Spania datorită vouă

U.E.5 hours ago

Nouă tranșă de ajutor umanitar al UE în valoare de 83 milioane de euro pentru Ucraina și Republica Moldova

ENGLISH6 hours ago

Marcel Ciolacu underlines the importance of the European elections on 9 June: I want to live in a free Romania and a free Europe. These elections will be about principles, defending values, and the rule of law

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Grupul independent de experți privind viitorul politicii de coeziune propune zece recomandări pentru maximizarea eficacității și impactului politicii de coeziune astfel încât nimeni să nu rămână în urmă

U.E.6 hours ago

Noi norme adoptate la Bruxelles pentru a consolida drepturile consumatorilor în contextul tranziției ecologice

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA7 hours ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA1 day ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA5 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, despre discuții cu cancelarul Austriei la Congresul PPE privind aderarea completă la Schengen: Este mult mai importantă soluţia decât discuţia într-un anumit moment

Trending