Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European solicită norme care să interzică introducerea pe piața internă a produselor care contribuie la distrugerea pădurilor din afara UE

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul Europeam solicită Comisiei să prezinte norme care să oprească defrișările globale generate de UE prin diligența fiscală obligatorie pentru companiile care introduc produse pe piața UE, potrivit unui comunicat. 

Potrivit sursei citate, în prezent, nu există legislație UE care să interzică introducerea pe piața UE a produselor care contribuie la distrugerea pădurilor din afara UE, astfel încât consumatorii europeni nu știu dacă produsele pe care le cumpără contribuie la defrișări, inclusiv ale pădurilor tropicale de neînlocuit care sunt cruciale pentru combaterea schimbărilor climatice sau protejarea biodiversității.

Prin urmare, Parlamentul European a adoptat joi un raport cu 377 de voturi pentru, 75 și 243 de abțineri, solicitând Comisiei să prezinte un cadru juridic al UE pentru a opri defrișările globale generate de UE. 

Măsuri obligatorii necesare pentru oprirea defrișărilor

Deputații europeni susțin că inițiativele voluntare, certificarea terților și etichetele nu au reușit să oprească defrișările la nivel mondial și solicită Comisiei să prezinte  măsuri obligatorii pentru a opri și defrișările globale generate de UE.

Aceștia solicită un nou cadru juridic al UE bazat pe diligența fiscală obligatorie pentru companii, ceea ce înseamnă că acestea trebuie să efectueze o evaluare a riscurilor produselor lor pentru a identifica, preveni, atenua și explica modul în care abordează problema defrișărilor pe tot parcursul lanțului de aprovizionare. Toți operatorii de pe piața UE trebuie să se asigure că produsele lor pot fi urmărite pentru a-și putea identifica originea și a se asigura că regulile sunt puse în aplicare. Cu toate acestea, sarcina administrativă pentru IMM-uri trebuie să fie minimă, iar operatorii cu un număr mare de furnizori ar trebui să se concentreze asupra celor care prezintă riscul de efecte nocive este cel mai semnificativ pe baza unei evaluări a riscurilor. Companiile care nu reușesc să facă acest lucru și introduc produsele pe piața UE derivate din mărfuri care pun în pericol pădurile și ecosistemele ar trebui să fie sancționate, consideră eurodeputații. 

De altfel, inițiativa legislativă se referă la mai multe studii care arată că interzicerea intrării în UE a produselor legate de defrișări nu va avea niciun impact asupra volumului și prețului și că orice costuri suplimentare suportate de operatori ar fi minime. De asemenea, ar aduce beneficii întreprinderilor, deoarece ar echilibra condițiile de concurență prin menținerea concurenților la aceleași standarde.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Corina Crețu: UE va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Uniunea Europeană va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor, susține fostul comisar european pentru politica regională, actualmente eurodeputat, Corina Crețu.

Într-o postare pe Facebook, fostul comisar amintește despre lansarea cu trei ani în urmă a serviciului de consiliere URBIS, în cadrul celui de-al treilea Forum al Orașelor care se desfășura la Rotterdam.

„Așa cum știți, Agenda Urbană a Uniunii Europene a reprezentat un reper foarte important al mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regională. Și prin URBIS am urmărit să dezvolt infrastructura prin care orașele să poată fi implicate mai mult în elaborarea și implementarea politicilor europene. URBIS a contribuit la acest lucru, consolidând dimensiunea urbană a politicii de coeziune. Prin URBIS, orașele au avut posibilitatea să-și maximizeze investițiile, pentru a îmbunătăți viața cetățenilor. Am considerat întotdeauna că Uniunea Europeană va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor și am urmărit să fac tot ce am putut în acest sens, așa cum voi face și pe mai departe în Parlamentul European”, spune Corina Crețu.

De altfel, mai precizează fostul comisar european, săptămâna aceasta, în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI) și Intergrupul pentru Dezvoltarea Orașelor „vom discuta despre modalitățile de ajutorare a autorităților locale în a face față acestei crize sanitare, dar și despre întărirea rezilienței localităților în fața unor astfel de provocări”.

Potrivit acesteia, URBIS a fost conceput pentru a ajuta orașele să-și îmbunătățească strategia de investiții, să aducă proiectele și programele de investiții într-un stadiu de rentabilitate și să ofere sprijin în cadrul lucrărilor pregătitoare pentru platformele de investiții. URBIS a beneficiat, încă de la bun început, de expertiza Băncii Europene de Investiții, care a oferit serviciile sale de consultanță și de proiect. Totodată, URBIS a contribuit și la proiectarea cu o acuratețe mai mare a nevoilor orașelor în Cadrul Financiar Multianual (Bugetul UE) 2021-2027, astfel încât fondurile din politica de coeziune să poată fi atrase și gestionate direct de către orașe.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Proiectele de sănătate care pot fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a fi implementate cu bani europeni, trebuie încheiate în patru ani, lucru posibil dacă sunt competitive, a declarat eurodeputatul Cristian Bușoi, raportorul Parlamentului European pentru Programul de Sănătate al UE (EU4Health) 2021-2027, într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro.

 

Cristian Bușoi a făcut această declarație în contextul în care România are oportunitatea de a investi 5 mld. de euro în modernizarea și consolidarea sistemului sanitar și a cercetării din domeniul sănătății în următorii 4-7 ani, fonduri europene  care sunt împărțite pe două direcții majore:

  1. Fondul de Redresare și Reziliență, ceea ce la nivel de țară se traduce în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde avem alocate aproape 2 mld. euro pe patru direcții importante (reabilitarea sau susținerea construcției de noi unități spitalicești; dotarea și reabilitarea majoră a infrastructurii medicale oncologice; modernizarea secțiilor de boli cardiovasculare din spitalele deja existente), la care se adaugă o axă de finanțare pentru digitalizarea spitalelor. Acești bani trebuie accesați în 3-4 ani. 
  2. Programul Operațional de Sănătate cu o valoare de aproape 3 mld. de euro în bani europeni, la care se adaugă cofinanțările naționale. 

În acest context, eurodeputatul a precizat că „ceea ce se include în PNRR trebuie să fie proiecte care se pot termina în patru ani”. De aceea, construcția spitalelor regionale merge cătrre Programul Operațional Sănătate pentru că „avem un termen mai lung, de șapte ani, în care le putem realiza, iar în PNRR ne concentrăm pe spitale deja existente care se vor schimba cu totul”.

Cristian Bușoi a oferit în acest sens mai multe exemple:

„Institutul Oncologic București are un proiect care poate fi terminat clar în patru ani de zile și care va schimba cu totul felul în care funcționează. De asemenea, Spitalul Fundeni a încheiat de curând un acord de parteneriat pentru un proiect matur căruia trebuie să îi dea drumul și la finalul căruia va avea o față nouă, pe o structură deja existentă, cu personal existent, cu anumite dotări care vor fi preluate din actualul spital, pentru că și aici s-au investit bani din bugetul național sau din alte surse”.

De asemenea, eurodeputatul a menționat dotări din secțiile de oncologie sau din secțiile de bolicardiovasculare, precum acceleratoare de radioterapie, săli de operație sau echipamente de imagistică medicală. 

Potrivit acestuia, selecția spitalelor care vor primi finanțare pentru reabilitare se va face conform criteriilor europene, în urma unei proceduri competitive pe care Ministerul Fondurilor Europene o va lansa cel mai probabil în primul trimestru sau până la jumătatea anului viitor. Mai mult, spitalele care au proiecte cu o viziune despre dezvoltare și care au o anumită mărime și un impact ca importanță la nivel de locuitori din perspectiva procedurilor medicale desfășurate vor avea cele mai multe șanse de a fi finanțate din bani europeni. 

„Toate aceste lucruri pot fi terminate în patru ani de zile dacă se pornește o procedură de achiziție publică competitivă europeană. Într-un an de zile se poate încheia partea de achiziție publică după care ai la dispoziție pentru implementare cel mult trei ani”. 

În mod similar, „spitalele digitale, cu soft-uri de digitalizare pot fi puse în funcțiune în termen de 6 luni, maxim un an de la încheierea licitației”, a mai menționat eurodeputatul. 

Nu în ultimul rând, acesta a mai spus că se poate merge spre proiectele de energie, „care sunt deja mature și care așteaptă doar o sursă de finanțare,  iar partea de digitalizare va fi foarte mult îndreptată către sectorul privat unde capacitatea de a implementa proiecte este foarte rapidă”.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

PE: Dreptul lucrătorilor din telemuncă de a se ”deconecta” în afara programului de lucru este vital pentru sănătatea fizică și mentală

Published

on

© European Parliament Media Center

Europarlamentarii din Comisia pentru ocpuarea forței de muncă au votat o rezoluție prin care sprijină lucrătorii europeni să se deconecteze de la dispozitivele digitale în afara programului de lucru.

Aceștia subliniază ca este un drept vital pentru protejarea sănătății lucrătorilor.

„Într-o rezoluție adoptată marți cu 31 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 18 abțineri, deputații Comisiei pentru ocuparea forței de muncă spun că țările UE trebuie să se asigure că lucrătorii își pot exercita dreptul de a se deconecta eficient, inclusiv prin intermediul convențiilor colective”, se arată în comunicatul scris.

Trendul de a fi „mereu pornit” și așteptarea crescută a faptului că lucrătorii ar trebui să poată fi solicitați oricând, pot afecta negativ echilibrul dintre viața profesională și viața personală, sănătatea fizică și mentală, afirmă Comisia pentru ocuparea forței de muncă.

Aceștia solicită Comisiei Europene să propună o directivă  privind dreptul de deconectare, deoarece acest drept nu este consacrat în mod explicit în legislația UE. Deputații subliniază, de asemenea, că posibilitatea de te deconecta de la locul de muncă ar trebui să fie un drept fundamental, permițând lucrătorilor să se abțină de la sarcini legate de muncă și de comunicare electronică în afara programului de lucru, fără a se confrunta cu nicio repercursiune.

Ce urmează

Se așteaptă ca rezoluția nelegislativă să fie votată într-o sesiune plenară în ianuarie 2021. Odată aprobată de Parlament, aceasta va fi transmisă Comisiei și țărilor UE pentru implementare ca parte a viitoarelor decizii de reglementare.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL50 seconds ago

Miniștrii de externe din țările OSCE aleg joi și vineri viitorul secretar general al organizației, poziție pentru care se duelează Cristian Diaconescu și Helga Maria Schmid

Corina Crețu24 mins ago

Corina Crețu: UE va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor

U.E.53 mins ago

Franța: A murit fostul președinte Valéry Giscard d’Estaing, sub auspiciile căruia au fost create G7 și Consiliul European și cel care a prezidat Convenția Europeană pentru Tratatul Constituțional

U.E.12 hours ago

Comisia Europeană solicită ca Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi să fie operațional la 1 martie 2021

NATO13 hours ago

Jens Stoltenberg, despre creșterea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră: Plănuiesc să prezint recomandări strategice pentru liderii aliați la summitul de anul viitor

NATO13 hours ago

Jens Stoltenberg, despre intenția României de a înființa un Centru euro-atlantic pentru reziliență: NATO trebuie să evalueze consecințele investițiilor Chinei în infrastructura noastră critică

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană a prezent strategia privind rămânerea în siguranță în cursul iernii: În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

U.E.17 hours ago

Premierul Ludovic Orban, interviu pentru Le Monde în care critică Ungaria și Polonia pentru blocarea pachetului financiar de 1.824 de miliarde de euro: Toate țările UE trebuie să respecte statul de drept

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, discuție cu omologul italian Luigi di Maio despre măsurile luate pentru buna desfășurare în Italia a alegerilor din 5-6 decembrie

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA5 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE1 week ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Advertisement
Advertisement

Trending