O delegație ad-hoc a Comisiei pentru bugete a Parlamentului European va vizita Washington D.C. în perioada 21-24 iulie pentru a face schimb de informații privind evoluțiile financiare recente de pe ambele maluri ale Atlanticului.

Delegația va fi condusă de vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, anunță legislativul europen într-un comunicat. 

„Cred că acest dialog direct cu partenerii noștri americani ne va ajuta să identificăm soluții concrete pentru alinierea eforturilor bugetare UE-SUA în domenii esențiale: educație și formare, sănătate, apărare și tranziția digitală. Ne dorim un parteneriat în care fiecare euro și fiecare dolar să fie investit strategic, în funcție de noile realități geopolitice. Vom discuta despre crearea unui program <<Erasmus transatlantic>>, despre consolidarea bazei industriale, despre lanțurile de aprovizionare, despre impactul tarifelor și despre cum putem avea o tranziție digitală echitabilă. Uniunea Europeană trebuie să rămână ambițioasă și să lucreze cot la cot cu partenerii săi globali pentru a-și apăra valorile, inclusiv prin bugetul european”, a declarat eurodeputatul Victor Negrescu.

Citiți și: Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, speră că misiunea parlamentară pe care o va conduce la Washington va contribui la deblocarea situației comerciale UE-SUA: Europa trebuie să fie pregătită în fața oricărui scenariu

Vizita prevede întâlniri cu oficiali din cadrul Departamentului Trezoreriei și Departamentului de Stat al SUA, cu membri ai Congresului și Senatului SUA, cu reprezentanți ai Camerei de Comerț a SUA, ai Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale și ai Serviciului de Cercetare al Congresului. Delegația va avea, de asemenea, discuții cu oficiali ai Fondului Monetar Internațional și ai Băncii Mondiale,

Temele de discuție vor include, printre altele, punerea în aplicare și impactul recentului „pachet de reconciliere” din SUA, aspecte legate de piața de titluri de stat din SUA și de fondurile federale, finanțarea UE și SUA pentru apărare, planurile de reconstrucție a Ucrainei, precum și impactul încetării finanțării USAID.

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat clarificări din partea vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Raffaele Fitto, responsabil pentru coeziune și reforme, cu privire la viitorul Politicii de Coeziune în cadrul financiar multianual 2028-2034, mai exact cu referire la insuficiența fondurilor destinate regiunilor mai puțin dezvoltate.

„Timp de zeci de ani, Politica de Coeziune a fost simbolul solidarității europene, a fost garanția că UE nu lasă pe nimeni în urmă. UE a oferit sprijin regiunilor mai puțin dezvoltate, a redus diferențele între Vest și Est, între zonele rurale și cele urbane. Acum, Comisia Europeană propune un buget pentru 2028–2034 care pune sub semnul întrebării viitorul acestei politici”, a subliniat eurodeputatul într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare Facebook.

Potrivit propunerii  Comisiei, în bugetul post-2027 va exista o sumă de 218 de miliarde de euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate, față de 202 miliarde cât este în prezent.

Cu toate acestea, din cauza inflației, „nu este o creștere reală”, observă Dan Motreanu, reiterând că „Partidul Popular European susține creșterea reală a sumei alocate pentru regiunile mai puțin dezvoltate”.

Șapte dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României sunt considerate mai puțin dezvoltate, având un PIB pe locuitor mai mic de 75 % din media UE. Singura excepție este regiunea București-Ilfov care este considerată mai dezvoltată.

Fiecare stat membru va întocmi un plan național și regional de parteneriat, care va integra finanțarea pentru Politica Agricolă Comună, Fondul de Coeziune, Fondul Social European, Politica Comună în domeniul Pescuitului, dar și pentru migrație, azil, securitate internă și politica de vize. Atunci când un stat membru își va prezenta planul național va preciza suma care a fost alocată regiunilor.

„Autoritățile locale și regionale trebuie implicate în luarea deciziilor astfel încât banii să ajungă la comunitățile care au cea mai mare nevoie de aceștia. Trebuie evitat scenariul în care regiunile sunt penalizate pentru lipsa reformelor la nivel național. Atâta timp cât Comisia nu oferă explicații clare și amestecă mai multe fonduri UE, există o îngrijorare legitimă privind pericolul centralizării procesului decizional privind fondurile de coeziune, în detrimentul autorităților locale și regionale”, subliniază Dan Motreanu.

Comisia Europeană a propus bugetul pentru 2028-2034, ceea ce înseamnă declanșarea procedurilor de adoptare. Consiliul European decide în unanimitate, Parlamentul European acceptă sau respinge proiectul. Consiliul UE este implicat în pregătirea negocierilor și în adoptarea ulterioară a bugetelor anuale. Țările UE vor trece la întocmirea planurilor naționale.

Noua arhitectură bugetară multianuală pentru perioada 2028-2034 reprezintă „o șansă majoră pentru România să recupereze decalajele în materie de autostrăzi, căi ferate și drumuri moderne, și să devină un veritabil coridor european de mobilitate civilă și militară”, subliniază eurodeputatul Gheorghe Falcă, membru în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European.

Președinta Comisiei Europene a propus miercuri un buget de 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034, construit pe trei piloni – coeziune și agricultură, competitivitate, Europă globală – plan prezentat în prealabil de comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European.

„Astăzi (n.r. miercuri) am urmărit cu mare atenție prezentarea comisarului european pentru buget, Piotr Serafin, în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European, urmată de conferința de presă a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2032, în valoare de 2 trilioane Euro (1.816 miliarde €).  Am ascultat și intervențiile raportorilor din Parlament, iar în calitate de raportor pentru avizul Comisiei pentru Transport și Turism (TRAN) privind orientările bugetare, pot aprecia un aspect esențial pentru România: se propune dublarea bugetului pentru infrastructura de transport și conectivitate și o creștere de 10 ori a fondurilor pentru mobilitatea militară duală – un element strategic care poate aduce investiții semnificative în infrastructura critică și în securitatea regională”, a constatat eurodeputatul înt-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare Facebook.

Gheorghe Falcă a evidențiat astfel „șansa majoră pentru România să recupereze decalajele în materie de autostrăzi, căi ferate și drumuri moderne, și să devină un veritabil coridor european de mobilitate civilă și militară”.

Eurodeputatul nu a omis să arate că „noua arhitectură bugetară propusă de Comisie contrazice unele dintre pozițiile inițiale ale Parlamentului European și ridică semne de întrebare privind echilibrul între prioritățile europene tradiționale – precum politica de coeziune și cea agricolă – și noile instrumente de planificare națională”.

„Vom avea doi ani pentru negocieri intense, iar eu voi continua să muncesc și să susțin interesele României în acest proces, în calitate de raportor din partea Grupului PPE în Comisia pentru Transporturi și Turism. Infrastructura de transport a României nu mai poate fi amânată. Trebuie să fim pregătiți și strategici”, a dat asigurări Gheorghe Falcă.