PARLAMENTUL EUROPEAN
Parlamentul European stabilește o definiție comună a încălcării sancțiunilor UE. Încercările pot fi pedepsite cu închisoare până la 5 ani
Published
2 months agoon
By
Teodora IonEuroparlamentarii au aprobat marți noi reguli de armonizare a aplicării sancțiunilor UE în toate țările membre.
Potrivit unui comunicat, Parlamentul European a adoptat cu 543 de voturi pentru, 45 împotrivă și 27 de abțineri o directivă, convenită cu statele membre, privind incriminarea încălcării și eludării sancțiunilor UE. Aceasta va introduce o definiție comună a încălcării sancțiunilor și un plafon minim al penalităților în cazul unei astfel de situații.
Sancțiunile UE pot consta în înghețarea fondurilor și a activelor (inclusiv a criptoactivelor), interdicții de călătorie, embargouri asupra armelor și restricții asupra sectoarelor de activitate. În timp ce sancțiunile sunt adoptate la nivelul UE, punerea în aplicare depinde de statele membre, care au definiții diferite ale încălcării sancțiunilor și ale sancțiunilor asociate.
Noua directivă stabilește definiții uniforme ale încălcărilor, printre care se numără lipsa înghețării fondurilor, nerespectarea interdicțiilor de călătorie sau a embargourilor asupra armelor, efectuarea de transferuri de fonduri către persoane care fac obiectul sancțiunilor sau desfășurarea de activități comerciale cu entități de stat din țări care fac obiectul sancțiunilor. Furnizarea de servicii financiare sau de consultanță juridică prin încălcarea sancțiunilor va deveni, de asemenea, o infracțiune pasibilă de pedeapsă.
Legislația definește, de asemenea, eludarea sancțiunilor și garantează că aceasta este o infracțiune pasibilă de pedeapsă. Printre exemple se numără ascunderea sau transferul de fonduri care ar trebui să fie înghețate, ascunderea adevăraților proprietari de bunuri și nedeclararea informațiilor necesare. Legislația specifică faptul că asistența umanitară sau sprijinirea nevoilor umane de bază nu ar trebui să fie considerate încălcări ale sancțiunilor.
Sancțiuni mai severe pentru încălcări
Directiva garantează că pedepsele pentru încălcarea și eludarea sancțiunilor sunt disuasive, prin transformarea lor în infracțiuni penale, cu pedepse cu închisoarea de maximum cinci ani în toate statele membre. În cazul în care societățile încalcă sau eludează sancțiunile, judecătorii trebuie să poată impune amenzi cu caracter disuasiv, deși statele membre pot alege dacă un judecător poate impune o sancțiune maximă bazată pe cifra de afaceri anuală mondială a societății sau pe sume maxime absolute.
În prezent, sancțiunile variabile pot duce la căutarea unui forum shopping – practica de a căuta statele membre cu cea mai slabă aplicare a legii. Noua legislație ar oferi judecătorilor o mare varietate de mijloace pentru a-i pedepsi pe infractori. Pe lângă încălcările intenționate, comerțul cu arme sau cu produse cu dublă utilizare ar fi, de asemenea, incriminat în caz de neglijență gravă.
Această legislație mai trebuie să fie aprobată în mod oficial și de către Consiliu, înainte de a deveni realitate. Ea va intra în vigoare la douăzeci de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE, după care statele membre vor avea la dispoziție un an pentru a o transpune în legislația națională.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”
Comisia Europeană ia în calcul impunerea de sancțiuni asupra gazului natural lichefiat din Rusia
De la Berlin, secretarul general NATO apreciază că “nu este prea târziu pentru ca Ucraina să câştige războiul, pentru că un sprijin mai puternic este pe drum”
Parlamentul European a votat rapoartele lui Siegfried Mureșan privind alocarea a 4,8 miliarde de euro pentru Ucraina și creșterea bugetului Parchetului European
Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest, în valoare de 6 miliarde de euro, adoptat de Parlamentul European
PE a adoptat noi norme ale UE pentru combaterea spălării banilor. Plățile în numerar vor avea o limită de 10.000 euro
ALEGERI EUROPENE 2024
VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”
Published
9 hours agoon
April 29, 2024Parlamentul European a lansat luni dimineaţă videoclipul de promovare a alegerilor europene din 6-9 iunie, în cadrul celei de a doua etape a campaniei sale de comunicare care se desfăşoară sub sloganul “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”.
Parlamentul European a lansat astfel a doua etapă a campaniei sale de comunicare care precede alegerile europene din 9 iunie 2024 și subliniază cât de important este să votăm și să protejăm democrația,
Printre eforturile de comunicare se numără și videoclipul de patru minute „Folosește-ți votul”, care conține mărturii ale unor persoane vârstnice din România, Franța, Finlanda, Cehia, Germania, Spania, Letonia, Italia, Olanda, şi Polonia.
Ei le transmit generațiilor următoare poveștile lor de viață despre democrație și insistă că acest drept democratic nu poate fi considerat un dat.
Conceptul filmului a fost dezvoltat de agenția de publicitate &Co din Danemarca, pe baza unui briefing al Parlamentului European, și regizat de regizoarea Mette Carla. Mette Carla a urmat Școala Națională de Film din Danemarca, unde a absolvit ca regizor documentar. În 2019 a câștigat un Leu de Argint la Cannes pentru filmul „Voiceless Women”.
Videoclipul “Folosește-ți votul” și nouă versiuni adaptate pentru televiziune, cinema, radio și rețelele sociale vor fi distribuite în toate statele membre începând din 29 aprilie 2024.
Între 6 şi 9 iunie 2024, peste 370 de milioane de persoane din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene sunt chemate să voteze la alegerile europene.
Un sondaj Eurobarometru, ultimul realizat la comanda Parlamentului European înainte de alegerile europene din 6-9 iunie, surprinde o creștere până la 60% a interesului în întreaga UE pentru scrutinul europarlamentar, România situându-se în media europeană, cu exact 60% dintre respondenți precizând că sunt interesați. De asemenea, percepția europenilor asupra UE este una pozitivă, iar România, cu 50% dintre respondenți spunând că imaginea UE este pozitivă, se clasează în prima jumătate a mediei europene la acest capitol.
În ceea ce privește respondenții din România, 60% dintre aceștia afirmă că sunt interesați de alegerile din iunie 2024 (la fel ca în toamna anului 2023 și cu 11 puncte procentuale mai mult față de februarie/martie 2019). 74% dintre cetățenii români spun că este probabil să voteze la următoarele alegeri europene (55% dintre români spuneau că este probabil să voteze înainte de alegerile din 2019), iar 68% cred că votul este mai important în actualul context geopolitic.
Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European (1979), s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,66%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.
Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de 51,20 % la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și 32,44% dintre cetățeni.
Tot pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană (50,66%) și peste 50%.
De asemenea, în România, prezența la vot la scrutinul din 2019 a crescut cu 18,63% față de alegerile din 2014.
România a fost al treilea stat din Uniunea Europeană referitor la creșterea prezenței la urne față de alegerile din 2014 și de două ori peste media europeană.
Dan Motreanu
Dan Motreanu prezintă un bilanț al mandatului de europarlamentar: Am promovat proiecte în interesul României și voi continua să fac acest lucru
Published
4 days agoon
April 25, 2024By
Teodora IonDan Motreanu realizează un bilanț al mandatului său de eurodeputat, la finalul ultimei sesiuni plenare a actualului legislativ european, înainte de alegerile din 6-9 iunie care vor reorganiza distribuția puterii a forțelor politice din Parlamentul European.
”În calitate de europarlamentar, am promovat proiecte în interesul României, adoptarea acestora fiind posibilă datorită apartenenței PNL la grupul PPE, cel mai numeros din Parlamentul European”, a subliniat Motreanu, prezentând o serie de realizări obținute în cei cinci ani de mandat:
- Împreună cu colegii din Grupul PPE, acesta o obținut fonduri în valoare de 40 de milioane de euro pentru fermierii români afectați de afluxul de cereale ieftine din Ucraina.
- Dan Motreanu a obținut votul Parlamentului European pentru subvenții mai mari pentru agricultorii români, pe baza unui amendament depus împreună cu mai mulți europarlamentari români. De altfel, acesta a solicitat Consiliului UE să accelereze procesul de convergență al plăților directe din cadrul Politicii Agricole Comune
- În calitate de responsabil din partea Comisiei pentru agricultură, eurodeputatul s-a asigurat că Parlamentul European sprijină utilizarea pe scară mai largă a etichetării digitale, dar fermierii obțin în format fizic toate informațiile de care au nevoie.
- În calitate de responsabil al Grupului PPE pentru Platforma Tehnologii Strategice pentru Europa (STEP), acesta introdus amendamente favorabile țării noastre în raportul referitor la acest dosar
- Eurodeputatul a obținut votul Parlamentului European pentru sprijinirea regiunilor care se confruntă cu scăderea forței de muncă, plecarea tinerilor și cu o pondere scăzută a persoanelor cu studii superioare. A fost aprobat „Mecanismul de stimulare a talentelor”, pentru care a fost responsabil din partea Grupului PPE.
- ”De-a lungul procedurii legislative din cadrul Comisiei ENVI din Parlamentul European, principala prioritate a fost sa mă asigur de dublarea finanțării alocate României din Fondul de Modernizare. Astfel, bugetul total alocat tarii noastre se va ridica aproximativ la 15 miliarde de euro”, a amintit Dan Motreanu
- Acesta fost printre inițiatorii rezoluției prin care Parlamentul European solicită Federației Ruse să returneze complet tezaurul României.
- A fost raportor PPE pe Raportul privind zonele urbane, solicitând Comisiei Europene să elaboreze recomandări pentru organizarea și reforma administrativ-teritorială în UE, considerându-le esențiale pentru dezvoltarea și reziliența urbană.
- Raportul privind Noua strategie industrială a UE a fost votat în plenul Parlamentului European, pentru care eurodeputatul a fost responsabil din partea Grupului PPE. Pentru fiecare nouă sarcină administrativă impusă IMM-urilor, va fi eliminată una existentă.
Dan Motreanu candidează pentru un nou mandat în Parlamentul European și a dat asigurări că va ”continua să promoveze interesele României în Parlamentul European”.
La 21 martie, președintele PNL, Nicolae Ciucă, a prezenta lista liberalilor la alegerile europene, primii zece candidați fiind: Rareș Bogdan, actualul lider al delegației eurodeputaților români din PPE, Dan Motreanu, membru al Parlamentului European, Adina Vălean, comisar european pentru transporturi, Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din PE, Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE din PE, negociator-șef al bugetului UE 2024 și co-negociator al Parlamentului European pentru Mecanismul de redresare și reziliență, Mircea Hava, europarlamentar, Gheorghe Falcă, europarlamentar, Virgil Popescu, fost ministru al energiei, Alexandru Muraru, deputat și președinte PNL Iași, și Mara Mareș, președinte al Tineretului Național Liberal.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Parlamentul European a aprobat Actul privind industria cu zero emisii nete menit să consolideze poziția de lider a UE privind tehnologiile curate cu ajutorul pieței unice
Published
4 days agoon
April 25, 2024By
Teodora IonEuroparlamentarii au aprobat joi, în ultima sesiune plenară a Parlamentului European înainte de alegerile din iunie, Actul privind industria cu zero emisii nete pentru a sprijini producția de tehnologii curate în UE.
Potrivit unui comunicat al instituției, Actul privind industria cu zero emisii nete, convenit deja în mod formal cu statele membre, stabilește obiectivul ca, până în 2030, capacitatea Uniunii de producție strategică globală de tehnologii cu zero emisii nete să atingă cel puțin 40 % din nevoile de implementare ale Uniunii, pe baza planurilor naționale pentru energie și climă (NECP) și pentru a acoperi 15% din valoare globală de piață a acestor tehnologii.
Printre tehnologiile care vor fi sprijinite se numără toate tehnologiile regenerabile, nucleară, de decarbonizare industrială, de rețea, tehnologiile de stocare a energiei și biotehnologia.
Prevederile vor simplifica procesul de autorizare, stabilind termene maxime de autorizare a proiectelor, în funcție de scopul și rezultatul lor.
Acordul prevede crearea de văi industriale ”zero net”, accelerând procesul de autorizare prin delegarea unor părți privind colectarea probelor pentru evaluările de mediu către statele membre.
Criterii de sustenabilitate și reziliență
Sistemele naționale de sprijin care au ca scop să încurajeze gospodăriile și consumatorii să treacă mai repede la tehnologii precum panourile solare și pompele de căldură vor trebui să țină seama de criteriile de sustenabilitate și reziliență. Procedurile de achiziții publice și licitațiile pentru utilizarea surselor de energie regenerabilă ar trebui, de asemenea, să respecte astfel de criterii, în condițiile care urmează să fie definite de Comisie, pentru cel puțin 30% din volumul licitat pe an în statul membru sau, alternativ, pentru un maxim de șase gigawați licitați pe an și pe țară.
Legislația va încuraja finanțarea din veniturile provenite din sistemul național de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și pentru majoritatea proiectelor strategice prin intermediul Platformei Tehnologii Strategice pentru Europa (STEP), reprezentând un pas spre un fond european pentru suveranitate.
Legislația a fost adoptată cu 361 de voturi pentru, 12 de voturi împotrivă și 45 de abțineri. Trebuie adoptată formal de Consiliu înainte de a deveni lege.
Aceste prevederi vin în contextul în care Uniunea Europeană are nevoie de o cantitate considerabilă de tehnologii energetice nepoluante pentru a atinge obiectivele climatice pentru 2030 și 2050.
Europa importă în mare măsură aceste tehnologii, iar multe țări din afara UE și-au intensificat eforturile de a-și extinde capacitatea de producție de energie curată.
Concrete & Design Solutions
20 de ani de la marea extindere a UE: “Orice proiect democratic este, prin natura sa, muritor”, atenționează șeful Consiliului European într-o reacție la discursul lui Macron
Turcia confirmă că îl susține pe Mark Rutte în competiția pentru poziția de secretar general al NATO
Antony Blinken speră că Hamas va accepta propunerea ”extraordinar de generoasă din partea Israelului” privind o încetare a focului în Gaza
Bruxelles-ul a aprobat ajutorul de stat acordat transportatorului aerian TAROM pentru restabilirea viabilității pe termen lung a companiei
Consiliul UE adoptă Actul privind infrastructura gigabit care asigură implementarea mai rapidă a rețelelor de mare viteză în UE
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
Premierul spaniol Pedro Sanchez rămâne în funcție: Voi continua în fruntea guvernului cu și mai multă forță
Marcel Ciolacu: Vom menține ritmul alert al investițiilor atât pentru a finaliza cât mai repede proiectele pe care cetățenii le așteaptă, dar și pentru a utiliza cât mai eficient resursele
Xi Jinping este așteptat în Franța, Ungaria și Serbia în luna mai
Înaltul Reprezentant al UE cere ”să nu se deschidă cutia Pandorei a noilor războaie”: ”Puterea a fost redistribuită. Sunt mai mulţi actori şi mai puţine reguli”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene
Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură
Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate
Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții
Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Trending
- NATO5 days ago
Șeful Pentagonului, discuție telefonică cu ministrul român al apărării după ce Biden a aprobat ajutorul pentru Ucraina. Susținerea Kievului împotriva agresiunii Rusiei, principala temă a convorbirii
- POLITICĂ5 days ago
Sondaj INSCOP alegeri locale: PSD – 28,4%, PNL – 26,7%, AUR – 14,4%. Echilibru de forțe în interiorul coaliției de guvernare, cu social-democrații în scădere (2%) și liberalii în creștere (1%)
- U.E.4 days ago
“Sorbona 2.0”: Avertizând că “Europa noastră poate muri” în fața concurenței globale, Macron face apel la o strategie de apărare credibilă fără a fi “vasala” SUA
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 days ago
Bogdan Ivan, negocieri cu Comitetul OCDE de Politici în Știință și Tehnologie de la Paris: Cel mai mare avantaj competitiv îl reprezintă mințile geniale ale românilor
- ROMÂNIA4 days ago
Marcel Ciolacu și comisarul european pentru Parteneriate Internaționale, discuție despre proiectele de conectivitate ale României la Marea Neagră în cadrul strategiei Global Gateway