Connect with us

POLITICĂ

Parlamentul European va adopta o rezoluție privind situația din România. Premierul Viorica Dăncilă va fi invitată să participe la sesiunea plenară din 1-4 octombrie

Published

on

Parlamentul European o va invita pe prim-ministrul Viorica Dăncilă pentru a da explicații în plenul legislativului european cu privire la situația din România în cadrul sesiunii plenare din 1-4 octombrie, informează europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL, PPE).

O rezoluție privind țara noastră va fi adoptată în cadrul sesiunii din 22-25 octombrie, atunci când președintele Klaus Iohannis se va afla la Strasbourg pentru a participa la o dezbatere privind viitorul Uniunii Europene. 

Foto: Guvernul României

Conferinţa Preşedinţilor, care e formată din preşedinţii grupurilor politice din Parlamentul European, a decis, la propunerea Verzilor Europeni, să convoace o dezbatere plenară despre violenţele de la protestul din România din 10 august.  În mod uzual, la astfel de dezbateri este invitat premierul ţării în cauză.

Această dezbatere va fi a treia din ultimul an și jumătate în care eurodeputații discută situația democrației și a statului de drept în România, precedentele având loc în luna februarie anul acesta și anul trecut. Dezbaterea de la sesiunea plenară din 1-4 octombrie va avea loc cu trei luni înainte ca România să preia președinția Consiliului Uniunii Europene.

Totodată,rezoluție privind țara noastră va fi adoptată în cadrul sesiunii din 22-25 octombrie, atunci când președintele Klaus Iohannis se va afla la Strasbourg. Șeful statului a fost invitat să susțină un discurs privind viitorul Europei pe 23 octombrie, într-o serie de dezbateri cu președinți și prim-miniștri din țările membre ale Uniunii EuropenePrezența lui Klaus Iohannis în plenul Parlamentului European va avea loc și în condițiile în care șeful statului a avut în luna ianuarie o întrevedere cu membrii Colegiului Comisiei Europene, în cadrul căreia a formulat, în premieră, cele patru dimensiuni importante pentru prioritățile președinției României la Consiliul UE: 1) Asigurarea unei creșteri durabile și echitabile pentru toate statele membre, prin inovare, digitalizare și creșterea gradului de convergență și a conectivității; 2) Menținerea unei Europe sigure pentru cetățenii săi; 3) Consolidarea rolului global al Uniunii Europene; 4) Promovarea valorilor comune europene.

Premierul Viorica Dăncilă a susținut că are toată deschiderea să meargă în Parlamentul European, la dezbateri privind situaţia din România, dacă va fi chemată.

 

 

.

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis salută adoptarea raportului Comisiei de la Veneția privind ”relația dintre majoritate și opoziție într-o democrație”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a salutat marți adoptarea, la data de 21 iunie, de către Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția), a „Parametrilor privind relația dintre majoritate și opoziție într-o democrație: listă de criterii”.

”Elaborarea și adoptarea acestui document foarte important, de referință, al Comisiei de la Veneția a fost sprijinită de România inclusiv prin organizarea, la București, de către Administrația Prezidențială și Comisia de la Veneția, cu sprijinul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în perioada 6-7 aprilie 2017, a Conferinței internaționale „Interacțiunea dintre majoritatea politică și opoziție într-o democrație”, sub Patronajul Președintelui României și al Secretarului General al Consiliului Europei”, transmite Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Președintele Klaus Iohannis a exprimat de altfel susținerea sa pentru acest demers al Comisiei de la Veneția încă din ianuarie 2017, în discursul susținut în fața Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Cu acel prilej, șeful statului a arătat: „Avem nevoie de societăți democratice solide, în care majorităţile nu abuzează de drepturile lor legitime numai pentru că sunt o majoritate, de societăţi în care principiul cooperării loiale şi constructive între instituţiile democratice funcţionează ireproşabil”.

”Într-o societate democratică, critica normală exercitată de opoziţie nu poate fi văzută ca element distructiv şi nu poate fi interpretată ca lipsă a acceptării rezultatelor scrutinului democratic. Este doar o parte – la fel de legitimă ca efortul şi activitatea majorităţii – a unui sistem democratic liberal sănătos, de care cu toţii avem nevoie dacă dorim să gestionăm cu succes actualele provocări ale prezentului”, a spus președintele, în aprilie 2017.

Elaborarea acestor parametri a fost motivată de evoluțiile îngrijorătoare dintr-o serie de state europene, în care democrația și statul de drept au fost afectate de comportamente politice abuzive ale majorităților aflate la putere prin înlăturarea sistemului de control democratic (checks and balances) asupra puterilor majorității, prin adoptarea grăbită de acte normative fără dezbatere politică veritabilă și transparentă, prin numiri sau destituiri abuzive de oficiali ai unor agenții independente sau de judecători. Toate acestea au condus la vulnerabilizarea și reducerea democrației și la relații tensionate între majoritate și opoziție.

Puteți consulta raportul la Parameters on the relationship between the parliamentary majority and the opposition in a democracy: a checklist“)

Documentul Comisiei de la Veneția cuprinde, pe de o parte, o serie de principii generale care trebuie să guverneze relația dintre majoritate și opoziție într-o democrație și, pe de altă parte, o listă de criterii care includ standarde ce trebuie respectate pentru a asigura corecta aplicare a acestor principii, pentru prezervarea pluralismului politic veritabil și a rolului opoziției parlamentare în calitate de contrapondere politică și alternativă viabilă la guvernare.


Printre principiile generale incluse în Parametrii elaborați de Comisie, considerate drept garanții pentru opoziție, fără respectarea cărora există riscul ca o democrație constituțională să se transforme într-un regim autoritar, se numără:

1. respectarea valorilor pluralismului și libertății; criticile opoziției să nu fie privite ca un element distructiv și ca lipsă de acceptare a rezultatelor alegerilor, iar vocea opoziției să fie auzită și respectată;

2. existența unui sistem democratic de control reciproc (checks and balances) între instituțiile statului, sistem care include și societatea civilă și presa liberă;

3. principiul cooperării loiale și constructive între organele statului pentru realizarea interesului public, ceea ce presupune control și respect reciproc între instituțiile statului;

4. principiul responsabilității împărtășite între majoritate și opoziție față de societate (sau principiul solidarității politice) – atât majoritatea, cât și opoziția trebuie să acționeze pe baza angajamentului comun și responsabil față de interesul public al cetățenilor, iar majoritatea trebuie să acționeze în exercitarea puterii cu auto-reținere și cu respect față de opoziție, într-o manieră incluzivă și transparentă, având în vedere că în viitor ar putea deveni la rândul său opoziție, în conformitate cu regulile democratice;

5. măsurile adoptate de majoritate nu trebuie să afecteze statul de drept și nu trebuie să vizeze modificarea regulilor „jocului” democratic, care înseamnă până la urmă posibilitatea alternării la putere prin alegeri libere și corecte (majoritatea nu ar trebui să abuzeze de puterile sale pentru a face imposibil sau foarte dificil ca minoritatea să devină majoritate; dacă regulile jocului democratic trebuie schimbate, schimbarea nu trebuie să fie prea ușor de făcut, trebuie să fie transparentă și precedată de o consultare publică adecvată, nu trebuie să vizeze subminarea principiilor fundamentale ale sistemului democratic și a statului de drept și trebuie să respecte drepturile minorității);

6. sistemul democratic să permită un proces eficient de luare a deciziilor; interacțiunea dintre majoritate și opoziție trebuie să respecte întotdeauna imperativul de asigurare a unui echilibru corect între interesele legitime ale majorității și ale opoziției, ambele având o datorie politică de cooperare loială și constructivă.


Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, reacție după opinia Comisiei de la Veneția: Guvernul are datoria să repare prejudiciul adus sistemului judiciar

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus  Iohannis atrage atenția Guvernului asupra noului semnal de alarmă transmis de către Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) în Opinia referitoare la modificările succesive ale legilor justiției prin ordonanțe de urgență, adoptată la 21 iunie și publicată luni, 24 iunie.

”Președintele Klaus Iohannis evidențiază că Opinia Comisiei de la Veneția reprezintă o reconfirmare clară, cu argumente juridice solide, a prejudiciului adus funcționării sistemului judiciar prin intervenția abuzivă a Guvernului de a legifera defectuos și în favoarea unor interese particulare sau de grup, și nu în beneficiul cetățeanului. Această intervenție abuzivă s-a produs, așa cum arată și Opinia Comisiei, ulterior adoptării de către Parlament a pachetului de modificări asupra legilor justiției care privesc statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară, precum și organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, prin adoptarea de către Guvern a cinci ordonanțe de urgență: O.U.G. nr. 77/2018, O.U.G. nr. 90/2018, O.U.G. nr. 92/2018, O.U.G. nr. 7/2019 și O.U.G. nr. 12/2019”, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Aspectele constatate de Comisia de la Veneția consolidează concluzia că instrumentul ordonanțelor de urgență a fost complet denaturat și folosit abuziv de către Guvern, fără evaluarea impactului, ocolindu-se atât o dezbatere autentică în Parlament a măsurilor urmărite, cât și o consultare efectivă a reprezentanților sistemului judiciar. Așa cum arată Opinia, schimbările intempestive într-un domeniu atât de sensibil și lipsa unui control efectiv de constituționalitate al ordonanțelor de urgență nu numai că bulversează întregul sistem, dar afectează chiar esența statului de drept – securitatea raporturilor juridice și previzibilitatea legii, precum și principiul separației puterilor în stat.

Președintele României subliniază că mesajul transmis în documentul adoptat de Comisia de la Veneția este cât se poate de clar: guvernanții au datoria să repare prejudiciul adus sistemului judiciar prin punerea în aplicare de îndată și în integralitate a recomandărilor organismelor europene din domeniu.

Președintele Klaus Iohannis consideră inadmisibilă conduita guvernanților care, nici până la acest moment, după votul clar al românilor din 26 mai, nu au implementat recomandările Comisiei de la Veneția cuprinse în Opinia finală din luna octombrie 2018 privind cele trei legi ale justiției, aspect subliniat și în opinia din 21 iunie 2019. Păstrarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ca instrument de intimidare a magistraților, menținerea în legislație a dispozițiilor referitoare la pensionarea anticipată a magistraților, care pun în pericol însăși funcționarea sistemului judiciar, diminuarea rolului CSM concomitent cu creșterea rolului ministrului justiției în procedurile de numire a procurorilor de rang înalt sunt doar câteva exemple care, în viziunea Comisiei, necesită remedieri urgente.

Mai mult, Opinia Comisiei de la Veneția vizează chiar modul general de folosire a ordonanțelor de urgență, indiferent de domeniul în care sunt adoptate, și instabilitatea pe care această practică o creează. Folosirea în continuare a ordonanțelor de urgență în lipsa unor situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, în domenii precum administrație publică sau economie, reprezintă un mod profund greșit de înțelegere de către Guvern a votului românilor din 26 mai. Este un abuz evidențiat de Comisia de la Veneția și respins în mod clar de către cetățeni, prin răspunsul covârșitor favorabil dat celei de-a doua întrebări de la referendum, care și-a demonstrat, și astfel, justețea.

Comisia de la Veneția reafirmă principiul potrivit căruia, într-o democrație, procedura parlamentară de adoptare a legilor trebuie să fie regula, iar legiferarea prin ordonanțe de urgență să reprezinte excepția permisă de Constituție doar în anumite condiții. Utilizarea instrumentului ordonanțelor de urgență într-un mod care conduce la transformarea excepției în regulă a fost sancționată așadar atât de cetățeni, cât și de Comisia de la Veneția.

Președintele României reiterează atenționarea transmisă Guvernului actual că această practică trebuie să înceteze. Participarea semnificativă la scrutinul din luna mai arată, încă o dată, că cetățenii își doresc o Românie ferm angajată să respecte valorile europene în scopul consolidării democrației, pentru că fără o justiție independentă și funcțională nu poate exista stat de drept și nici progres al țării, care să se reflecte, în fiecare zi, într-o viață mai bună pentru români.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele USR Dan Barna: Rolul fondator al Alianței 2020 la formarea Renew Europe și decizia USR de a adera la partidul european ALDE confirmă poziționarea puternic pro-europeană

Published

on

© Dan Barna/ Facebook

Rolul fondator pe care Alianța 2020 USR PLUS l-a avut în constituirea grupului Renew Europe din Parlamentul European, precum și decizia USR de a se afilia la partidul european ALDE confirmă poziționarea puternic pro-europeană a USR, a scris președintele Uniunii Salvați România, Dan Barna, pe pagina de Facebook.

Barna a făcut aceste precizări în contextul în care participă luni, la București, la reuniunea COSAC, ramura Consiliului UE specializată în afaceri europene la nivel parlamentar.

”Rolul fondator pe care Alianța 2020 USR PLUS l-a avut în constituirea grupului Renew Europe din Parlamentul European, precum și decizia USR de a se afilia la partidul european ALDE confirmă poziționarea puternic pro-europeană a USR. Precum Renew Europe la nivelul Parlamentului European, Uniunea Salvați România – USR poate și trebuie să fie forța care să aducă mai multă Uniune Europeană la nivelul cetățenilor și Parlamentului României”, a completat Dan Barna, cel care a moderat întâlnirea grupului de lucru al Renew Europe.

”În România, subiectul afacerilor europene nu beneficiază de importanța și notorietatea de care se bucură în alte state membre ale Uniunii Europene. Activitatea Comisiilor pentru afaceri europene din cele două camere ar trebui susținută la un nivel care să arate importanța ridicată pe care Parlamentul trebuie să acorde Uniunii Europene”, a mai spus liderul USR.

Comitetul politic al Uniunii Salvaţi România a votat sâmbătă ca formațiunea să adere la partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE).

ALDE Europe are o puternică reţea de reprezentare la nivel european: 108 eurodeputaţi din grupul Renew Europe, a treia cea mai mare forţă politică din Europa și condusă în Parlamentul European de Dacian Cioloș, iar în prezent cinci din 28 de comisari europeni reprezintă ALDE Europe.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending