Connect with us

U.E.

Parlamentul European va aproba un buget multianual doar dacă reflectă ambițiile UE: Să vorbim despre buget înseamnă să vorbim despre viitorul UE. Nu putem face mai mult cu mai puțin

Published

on

© European Parliament

Deputații europeni au subliniat că Parlamentul își va da consimțământul doar pentru un buget care reflectă ambițiile Uniunii Europene, într-o dezbatere privind bugetul UE pentru perioada 2021-2027.

 

„Să vorbim despre buget înseamnă să vorbim despre viitorul UE. Nu putem face mai mult cu mai puțin”, au declarat europarlamentarii în cadrul dezbaterii din plenul de la Strasbourg, la care au participat Nikolina Brnjac, secretarul de stat pentru afaceri externe și europene din Croația, reprezentând Consiliul, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Dezbaterea de miercuri a avut loc înaintea unui summit special al Consiliului European, începând cu 20 februarie, în cadrul căruia statele membre vor încerca să cadă de acord asupra unei poziții comune cu privire la următorul Cadru Financiar Multianual (CFM). Orice amânare ar crea probleme practice și politice grave și ar pune în pericol continuarea programelor și politicilor actuale, precum și lansarea altora noi.

La rândul lor, majoritatea eurodeputaților au insistat că alocarea unei finanțări suficiente este esențială pentru realizarea unor ambiții comune, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, transformarea digitală și ecologică, gestionarea consecințele sociale ale acestora din urmă și sprijinirea în continuare a regiunilor și orașelor, fermierilor, tinerilor, cercetătorilor sau antreprenorilor. Implementarea Pactului Ecologic cu un buget redus, de exemplu, ar însemna reducerea programelor UE de succes în altă parte, au subliniat deputații.

Unii dintre aceștia au susținut că anumite politici ale UE trebuie evaluate mai amănunțit și că este nevoie de mai multă disciplină în materie de cheltuieli. În plus, introducerea de noi surse de venit („Resurse proprii”) pentru UE și conectarea bugetului UE de respectarea statului de drept sunt esențiale pentru eurodeputații.

În context, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că nu va accepta nicio soluție din partea statelor membre pentru viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene care nu garantează o alocare de cel puțin 25% pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

Deși a recunoscut că noul buget, primul cadru financiar post-Brexit, este încadrat într-o realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre cu resurse mai puține,  von der Leyen a ținut să sublinieze că „punctul de plecare este unul favorabil” ținând cont de faptul că cele trei instituții, Comisia, Consiliul, Parlamentul au căzut de acord în ce privește agenda strategică.

Totuși, Ursula von der Leyen a subliniat și necesitatea urgentă a unui acord între liderii statelor membre privind viitorul buget multianual, în contextul în care viziunile dintre statele membre sunt divergente, țări precum Austria și Germania nedorind să își mărească alocarea financiară la bugetul european, iar statele din Est, în frunte cu Polonia și România vor păstrarea unor alocări substanțiale pentru politicile de coeziune și pentru agricultură, dar și o anvelopă financiară consistentă pentru adaptarea industriilor către o economie verde.

Comisia Europeană a propus ca bugetul UE pentru perioada 2021-2027 să fie echivalent cu 1,1% din venitul național brut al UE, însă a devenit mărul discordiei între statele membre care doresc menținerea alocărilor financiare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună la un nivel ridicat și state membre, precum Germania, Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, care cer micșorarea bugetului propus de Comisie la 1% din venitul național brut al UE și păstrarea mecanismelor prin care li se acordă reduceri ale contribuțiilor lor, după modelul Marii Britanii.

Retragerea Regatului Unit din UE, care contribuie anual cu 13 miliarde de euro al bugetul european, lasă în urmă o gaură financiară care trebuie completată prin contribuțiile bugetare ale celorlalte state membre, în acest sens, Austria, Germania, Olanda și Suedia fiind vizate să ofere mai mulți bani.

Comisia Europeană susține că noile priorități stabilite de liderii UE, cum ar fi mediul, inovarea, securitatea, apărarea, migrația, trebuie să fie tratate mai eficient la nivelul UE. Astfel, pentru a face loc noilor priorități politice, bugetul pentru coeziune și agricultură ar fi redus cu 7%, respectiv 5%, ceea ce i-a determinat pe liderii Bulgariei, Cehiei, Ciprului, Croației, Estoniei, Greciei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, României, Slovaciei, Sloveniei și Spaniei să se opună acestor propuneri.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Primarul Emil Boc: Din fonduri europene, vor fi recuperate 16 milioane de lei pentru echipamentele medicale achiziționate în timpul pandemiei

Published

on

© Emil Boc/Facebook

Emil Boc anunță că Primăria municipiului Cluj-Napoca, în parteneriat cu Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca, a pregătit și depus un proiect pe fonduri europene în valoare totală de peste 16 milioane lei, în vederea recuperării sumelor de bani suplimentare alocate Spitalului “Clujana” pentru gestionarea cât mai eficientă a crizei COVID-19.

”Prin noile dotări, urmărim creșterea eficienței și calității actului medical, scăderea timpului de diagnosticare şi tratament, precum şi prevenţie/depistare precoce a pacienţilor cu infecţie COVID-19. Acești bani sunt direcționați pentru dotarea spitalului cu echipamente şi aparatură, dispozitive medicale şi de protecţie medicală, de la paturi de terapie intensivă sau monitoare pentru funcții vitale la sisteme automate de perfuzie de precizie înaltă”, a ecplicat edilul Emil Boc într-o psostare pe pagina de Facebook.

Reamintim că la începutul lunii aprilie, Ministrul Fondurilor Europene a anunțat că spitalele din rețeaua COVID-19 pot cumpăra imediat echipamentele medicale de care eu nevoie, cheltuiele urmând a fi decontate ulterior inclusiv pentru achizițiile efectuate începând cu data de 1 februarie 2020.

De asemenea, Ministerul Fondurilor Europene a anunțat la începutul lunii mai lansarea apelului dedicat spitalelor implicate în lupta împotriva coronavirus, la data asumată la începutul pandemiei. Începând de vineri, 15 mai, spitalele au la dispoziție 350 de milioane de euro pentru decontarea achizițiilor de aparatură medicală și echipamente de protecție făcute începând cu luna februarie 2020. 

Până la data depunerii cererii de finanțare, la Spitalul „Clujana” au fost livrate următoarele echipamente: defibrilator, computer tomograf, container, stație procesare imagini CT, injectomat CT, aparat de hemodiafiltrare, măști FFP2. În perioada următoare vor ajunge la Cluj și restul echipamentelor achiziționate de Primăria Cluj-Napoca, a mai explicat Emil Boc.

”Deși Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca este singurul aflat în subordinea Primăriei, în fiecare an orașul contribuie la susținerea celorlalte unități spitalicești din municipiu, în funcție de solicitările fiecărui spital”, a mai adăugat acesta.

În 2020, în cadrul ședinței de Consiliu Local din 2 iulie au fost aprobate hotărârile privind alocările financiare pentru unitățile sanitare clujene, în valoare totală de 10.850.000 lei.

Spitalele clujene care au primit astfel sprijin financiar de la bugetul local sunt:- Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal (750.000 lei)
– Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca (400.000 lei)
– Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj(1.190.000 lei)
– Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello” (60.000 lei)
– Spitalul Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” (500.000 lei)
– Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj (5.600.000) lei
– Institutul Oncologic „Prof. Dr. I. Ciricuță” Cluj-Napoca (440.000 lei)
– Spitalul Clinic Căi Ferate Cluj-Napoca (300.000 lei)
– Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” (800.000 lei)
– Spitalul Clinic de Boli Infecțioase (360.000 lei)
– Institutul Regional de Gastroenterologie – Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” (450.000 lei)

Continue Reading

U.E.

COVID-19: Germania depune eforturi alături de Comisia Europeană pentru a asigura disponibilitatea medicamentului Remdesivir pentru toate cele 27 de state membre

Published

on

© EU Medicines Agency/ Twitter

Germania depune eforturi alături de Comisia Europeană pentru a asigura disponibilitatea medicamentului Remdesivir utilizat pentru tratarea infecției cu noul coronavirus pentru toate cele 27 de state membre, potrivit declarațiilor de luni ale ministrului german al sănătății, Jens Spahn, și ale Executivului de la Bruxelles, informează Agerpres și EUobserver.

Comisia Europeană a declarat luni că discută despre modalitățile de creștere a capacității de producție a Gilead Sciences Inc, compania americană care produce Remdesivir, singurul medicament antiviral care a primit o autorizație de comercializare condiționată de către UE pentru utilizarea sa în tratamentul pacienților cu COVID-19. Totuși, Comisia nu a dorit să elaboreze asupra acestor discuții, precizând că sunt confidențiale. 

De asemenea, potrivit Reuters, Bruxelles-ul declara săptămâna trecută  că poartă discuții cu Gilead pentru a obține doze de Remdesivir pentru toate cele 27 de țări ale Uniunii Europene.

La rândul său, ministrul german al sănătății, a cărui țară deține președinția UE, le-a declarat eurodeputaților luni că a discutat cu omologul său american și firma de medicamente Gilead pentru a asigura nu doar aprovizionarea UE cu Remdesivir, ci și posibilitatea de a produce acest medicament antiviral în Europa. Declarațiile oficialului german au venit pe fondul întrebărilor ridicate de eurodeputați cu privire la disponibilitatea Germaniei de a ajuta alte state membre în lupta cu coronavirusul. 

În acest sens, Spahn a precizat că Germania nu are „un stoc uriaș” momentan, ci „doar câteva sute de doze” folosite pentru tratarea numărului limitat de pacienți cu COVID-19 din Germania. De asemenea, ministrul german a declarat că a cerut companiei Gilead să garanteze aprovizionarea suficientă cu Remdesivir pentru Europa: „Ne așteptăm de la o companie internațională, cum este Gilead, să nu-și dorească doar accesul pe piața UE și prețuri ridicate pentru alte produse. Totodată, mă aștept la aprovizionarea Europei și Uniunii Europene”, le-a spus Spahn europarlamentarilor.

Îngrijorările cu privire la disponibilitatea medicamentului au crescut după ce administrația Trump a dezvăluit săptămâna trecută că a cumpărat practic toate stocurile cu Remdesivir, iar nicio altă țară din lume nu îl va putea cumpăra în următoarele trei luni. În consecință, Comisia Europeană a autorizat la 3 iulie, la mai puţin de o lună după depunerea solicitării, punerea pe piață a antiviralului Remdesivir la nivelul Uniunii Europene și a transmis că nu va „omite niciun efort pentru a obţine tratamente sau vaccinuri eficiente împotriva coronavirusului”.

Remdesivir este un medicament antiviral monitorizat ca tratament pentru Covid-19. Remdesivir este un „inhibitor al ARN polimerazei virale” (un medicament care interferează cu producerea de material genetic viral, prevenind înmulțirea virusului). Acesta a arătat activitate consistentă in vitro împotriva diferitelor virusuri ARN, inclusiv SARS-CoV-2 și a fost inițial dezvoltat pentru tratarea Ebola.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi, discuție cu ministrul german pentru sănătate: Sectorul sănătății trebuie pregătit ”temeinic” ca să fim și mai rezistenți în perioadele de criză

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a purtat un prim dialog cu ministrul german al sănătății de la preluarea președinției Consiliului UE de către Germania și l-a felicitat pentru ”mesajul clar de unitate și solidaritate, atât de necesar în această perioadă: “Împreună pentru redresarea Europei”.

”Această pandemie ne-a arătat că trebuie să muncim mai mult și pregătim temeinic sectorul sănătății pentru a fi mai bine pregătiți și mai rezistenți în perioadele de criză”, a mai adăugat acesta.

Potrivit mesajului postat pe pagina de Facebook, în calitate de raportor al Programului independent de Sănătate, EU4Health, Cristian Bușoi l-a întrebat pe ministrul german al Sănătății dacă Consiliul este pregătit să înceapă negocierile, pentru ca Programul să poată fi votat la începutul lunii octombrie.

Comisia Europeană a propus alocarea a peste 9 miliarde de euro pentru crearea unui program dedicat sănătății, denumit EU4Health, cu scopul de a pregăti mai bine țările europene pentru crizele sanitare.

Reamintim că eurodeputatul Cristian Bușoi a fost desemnat raportor al programului EU4Health din partea Parlamentului European.

Totodată, eurodeputatul român i-a adus la cunoștință ministrului Spahn că în raportul de aviz al EU4Health a solicitat consolidarea Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor și a Agenției Europene a Medicamentului (EMA).

În acest context, Cristian Bușoi l-a întrebat pe ministrul german al Sănătății dacă are în vedere, în perioada imediat următoare, să intervină pentru îmbunătățirea coordonării atât între aceste organisme, cât și cu celelalte instituții ale UE și statelor membre și dacă va consolida rolul EMA.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending