Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European va vota săptămâna viitoare o rezoluție privind Revoluția Română din 1989

Published

on

© European Parliament

Parlamentul European va adopta săptămâna viitoare o rezoluţie despre Revoluţia din decembrie 1989 România, au anunţat, miercuri, Rareș Bogdan, liderul delegației eurodeputaților români din grupul PPE, și Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European.

”Proiectul de rezoluție are ca scop recunoașterea faptului că în România a fost cea mai sângeroasă Revoluție. Rezoluția este susținută de Grupul Popularilor Europeni (PPE), Grupul Renew si Grupul Socialist (S&D). Le datorăm adevărul celor 1165 de victime și peste 3200 de răniți de acum 30 de ani. Datorită lor vorbim liberi, organizăm alegeri, suntem o democrație. În plenul PE a mai fost comemorată Revoluția de Catifea din Cehia și căderea comunismului in Polonia. Doar Germania a mai obținut Rezoluție pentru a marca momentul căderii zidului Berlinului. Marea bătălie este să solicităm ca, după 30 de ani, să știm cine au fost vinovații pentru baia de sânge de la București, Timișoara, Cluj, Sibiu, Cugir. Le adresez invitația sinceră tuturor celor 32 de europarlamentari români să semneze această rezoluție”, a scris Rareș Bogdan, pe Facebook.

 

”Conferinţa preşedinţilor de grupuri parlamentare din Parlamentul European a aprobat în această seară cererea Grupului parlamentar al PPE prin care, săptămâna viitoare, plenul Parlamentului European va avea o dezbatere şi va adopta o rezoluţie privind comemorarea Revoluţiei Române din 1989”, a precizat și Siegfried Mureşan, într-o postare pe Facebook.

”Este prima dată când Parlamentul European adoptă o poziţie oficială despre Revoluţia Română”, remarcă eurodeputatul PPE. ”La 30 de ani de la Revoluţie, oamenii au dreptul să afle adevărul”, notează el în încheiere.

Revoluția Română din 1989 a constat într-o serie de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, între 16 și 25 decembrie 1989, care au dus la căderea dictatorului Nicolae Ceaușescu și la sfârșitul regimului comunist din România. Demonstrațiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul și execuția soților Ceaușescu. Înainte de revoluția română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod pașnic la democrație. România a fost singura țară din blocul estic care a trecut printr-o revoluție violentă și în care conducătorii comuniști au fost executați.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu avertizează: Sute de mii de programe europene, în pericol, dacă Bugetul UE 2021-2027 nu este aprobat la timp

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Fostul comisar european pentru politica regională, actualul eurodeputat Corina Crețu, avertizează asupra riscului de continuitate, de anul viitor, a „sute de mii de programe din întreaga Uniune Europeană” în contextul în care liderii europeni nu au putut ajunge nici la summitul special al Consiliului European, încheiat ieri, la un acord asupra Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, actualul eurodeputat menționează blocajul creat între țările Europei de Vest și cele din Est, care, în opinia sa, este „o situație care riscă să lase răni greu de vindecat” și își exprimă regretul, în calitate de fost membru al Comisiei Juncker, că „propunerea acesteia – care a încercat să acomodeze toate nevoile și ambițiile – nu a fost luată în considerare”.

Totuși, spune aceasta, „e îmbucurător faptul că statele care au nevoie de reducerea decalajelor – cele care fac parte din Grupul “Prietenii coeziunii” (și din care face parte și România, n.r.) – au rămas unite și s-au luptat pentru a convinge că Uniunea Europeană trebuie sa rămână un proiect politic al solidarității, care urmărește reducerea sărăciei și îmbunătățirea vieții oamenilor”.

În ceea ce privește România,  Corina Crețu spune că este „regretabil faptul că nu există o dezbatere serioasă la nivel național în legătură cu șansele reale pe care le are România pentru o dezvoltare robustă cu ajutorul fondurilor europene”, mai precis o dezbatere în care să se reflecte „asupra modului în care puteam beneficia mai mult de oportunitățile pe care le-am avut, astfel încât să înțelegem cu toții ce putem face mai bine pentru viitor”.

„Așa cum adesea se întâmplă în viață, abia când nu mai ai ceva înțelegi cât de mult însemna acel lucru…Riscăm să trăim această tragedie: am avut miliarde de euro la dispoziție pe care nu le-am folosit acolo unde era cea mai mare nevoie de bani, iar viitorul este incert pentru că, foarte probabil, nu vom mai putea conta pe aceste fonduri”, avertizează Corina Crețu. 

Cu toate acestea, eurodeputatul român speră la un compromis în cadrul negocierilor care vor urma, astfel încât să se găsească un răspuns adecvat cerințelor din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, acelea de reducere a decalajelor de dezvoltare dintre țări, dar și a disparităților din interiorul acestora.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Parlamentul European este dezamăgit de eșecul liderilor europeni: Uniunea noastră și cetățenii noștri merită un acord ambițios privind bugetul UE

Published

on

© European Union

Corespondență de la Bruxelles

Parlamentul European s-a declarat dezamăgit de eșecul Consiliului European de a găsi un acord cu privire la următorul cadru financiar multianual și la resursele proprii, a afirmat vineri seară, într-o declarație de presă remisă CaleaEuropeană.ro, șeful legislativului european, David Sassoli.

“Dacă dorim să putem răspunde la așteptările cetățenilor noștri, trebuie să ne susținem ambițiile cu fonduri suficiente. Europa se confruntă cu provocări fără precedent, cum ar fi schimbările climatice, digitalizarea și o nouă ordine geopolitică. Construcția europeană, și în special piața unică, au adus în țările noastre din punct de vedere al creșterii și dezvoltării”, a spus Sassoli.

“Nicio țară care acționează singură nu poate aborda în mod eficient aceste provocări și menține acquis-ul existent. Prin urmare, este esențial să găsim rapid un acord ambițios privind bugetul pe termen lung al UE și resursele proprii. Sper că viitoarele negocieri vor merge într-o direcție mai bună. decât cele la care am asistat în ultimele ore. Uniunea noastră și cetățenii noștri merită acest lucru”, a mai subliniat președintele Parlamentului European, cel care în urma întrevederii de joi cu șefii de stat sau de guvern a transmis că Parlamentul este pregătit să respingă orice acord privind bugetul european multianual, dacă acesta nu oferă Uniunii Europene mijloacelor pentru a face față numeroaselor provocări cu care se confruntă.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, la capătul a două zile de negocieri complicate și încleștate, în care tratativele în formate de reuniuni bilaterale și multilaterale au predominat în detrimentul reuniuni din plen a summitului extraordinar al Consiliului European.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a arătat la finalul summitului că este nevoie de mai mult timp pentru a se ajunge la un acord, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că așa funcționează democrația și că cele 27 de state sunt pe un drum bun în aceste negocieri.

Statele UE au respins documentul de buget al președintelui Consiliului European, o propunere de cadru financiar multianual pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE, dar care cuprinde tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă. De altfel, propunerea cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană, principalul domeniu revizuit în plus fiind obiectivul schimbărilor climatice, finanțat cu o cotă de 25% din buget așa cum a solicitat Comisia Europeană.

Documentul tehnic propus de executivul european și care a circulat vineri după-amiază între liderii europeni a venit cu o propunere de buget cu o alocare națională de 1,069% din Venitul Național Brut (rotunjit la 1,07%), dare care conținea concesii pentru cele patru state considerate ”frugale” – Austria, Danemarca, Suedia și Țările de Jos -, dar și anumite rabaturi pentru Germania. De asemenea, erau prevăzute anumite creșteri la coeziune și la agricultură, o creștere la 30% a bugetului pentru mediu pentru a întâmpina cerințele Parlamentului European, însă numeroase tăieri pentru cercetare, politică spațială, vecinătate și dezvoltare și mobilitate militară. Totodată, președintele Consiliului European și Comisia Europeană au sugerat că noua taxă pe plastic şi veniturile din schema extinsă pentru carbon, care ar fi acoperit şi sectorul transporturilor, ar fi adus între 14 şi 15 miliarde de euro anual venituri proprii ale UE.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre, conform prevederilor cuprinse la articolul 312 din Tratatul Uniunii Europene. În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European. Eurodeputații pot doar sau aproba sau respinge Cadrul Financiar Multianual, dar nu pot face modificări sau depune amendamente.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

Clotilde Armand

Eurodeputatul Clotilde Armand organizează dezbaterea ”Bugetul european pentru perioada 2021 – 2027 și strategia României în procesul de negociere” (LIVE, 24 februarie, ora 10:00)

Published

on

© Clotilde Armand/ Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, membră a Grupului Renew Europe, organizează luni, 24 februarie a.c., dezbaterea cu tema „Bugetul european pentru perioada 2021 – 2027 și strategia României în procesul de negociere”. Evenimentul are loc în București, la Hotel Casa Capșa, Calea Victoriei nr. 36, Salonul Albastru, etaj 1, începând cu orele 10:00.

Evenimentul va fi transmis LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook CaleaEuropeană.ro.

Bugetul pentru următorul exercițiu financiar are trei vectori importanți de negociere și de dezbatere:

– finanțarea politicii de mediu propusă de Comisia Europeană, prin noul Green Deal, pentru atingerea neutralității climatice în anul 2050 și obiectivul intermediar de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în anul 2030;

– menținerea, cel puțin, la același nivel al finanțării politicilor tradiționale, agricolă și de coeziune;

– ajungerea la un acord comun pe tema contribuțiilor statelor membre la bugetul Uniunii Europene. România și-a definit obiectivele de negociere privind bugetul pentru următorii șapte ani. Prioritatea este obținerea unei finanțări consistente pe politica de coeziune și politica agricolă.

Recent, europarlamentarul Clotilde Armand a publicat un articol în cotidianul Financial Times, având ca temă raportul economic între Europa de Vest și cea de Est. Articolul a stârnit comentarii și interes atât în țară, cât și în Europa.

Citiți și Eurodeputatul Clotilde Armand, editorial în Financial Times: Europa de Est dă Europei de Vest mai mult decât primește înapoi

Contextul în care a apărut materialul este cel al negocierii bugetului european pentru anii 2021-2027 și pune în dezbatere felul în care se alimentează bugetul și se împart fondurile.

Evenimentul organizat sub patronajul Renew Europe, al treilea grup politic din Parlamentul European, se înscrie într-un program european care are ca obiective să arate avantajele economice ale integrării europene, să exploreze strategiile de dezvoltare economică în ansamblul Uniunii Europene și să inventarieze mecanismele publice și private capabile să încurajeze convergența economică între statele din Europa de Est și cea de Vest.

Participarea la eveniment este cu titlu gratuit și se face prin înregistrarea la adresa de e-mail crudnitchi@gmail.com. Informații suplimentare sunt disponibile la numărul de telefon 0744.365.501.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending