Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a aprobat cu largă majoritate bugetul UE pentru 2019. Programele Erasmus + și Orizont 2020 vor fi mai bine finanțate anul viitor

Published

on

UPDATE 16.00. Parlamentul European a aprobat astăzi, cu 451 de voturi pentru, 142 de voturi împotrivă și 78 de abțineri viitorul buget al Uniunii Europene pentru anul 2019, este precizat într-un comunicat al legislativului european. 


Parlamentul European urmează să voteze astăzi bugetul pentru anul 2019, după ce Consiliul Uniunii Europene a aprobat acordul obținut cu legislativul european, anunță EuObserver.

Angajamentele totale sunt stabilite la 165.8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 3.2% în comparație cu bugetul pentru 2018, astfel cum a fost modificat în ultimele luni. Plățile se ridică la 148.2 miliarde de euro, cu 2.4% mai mult decât în 2018.

O marjă de 1.3 miliarde de euro rămâne disponibilă sub plafoanele cadrului financiar multianual pentru a permite UE să răspundă unor evenimente și nevoi neprevăzute, anunță un comunicat al Consiliului Uniunii Europene. 

”Acesta este un buget solid, care încurajează sprijinul pentru prioritățile UE, asigură o puternică valoare adăugată europeană și menține suficiente marje pentru cazul în care apar noi nevoi anul viitor. El va contribui la gestionarea eficace a migrației, va fi în beneficiul cercetătorilor și al tinerilor și va sprijini creșterea economică în toată Europa”, a menționat Hartwig Loger, ministrul de finanțe al Austriei, stat care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Creșterea economică și tinerii, în centrul priorităților

Pentru a sprijini creșterea economică și crearea de locuri de muncă (Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă) au fost aprobate angajamente în cuantum de 23.3 miliarde de euro, și anume cu 6.1% mai mult decât în 2018.

Aceasta include o suplimentare substanțială pentru programul Orizont 2020, care primește 12.3 miliarde de euro pentru sprijinirea cercetării și inovării, reprezentând o creștere de 9.8% față de 2018. Mecanismul pentru interconectarea Europei este, de asemenea, consolidat, primind 3.8 miliarde de euro pentru a finanța proiecte de infrastructură în întreaga Europă (cu 37% mai mult decât în 2018). Programului COSME îi sunt alocate 367 de milioane de euro (+3.7%) pentru furnizarea de sprijin întreprinderilor mici și mijlocii.

În conformitate cu prioritățile UE, tinerii vor beneficia, de asemenea, de mai multe oportunități.

Programul Erasmus+ primește o suplimentare semnificativă prin cele 2.8 miliarde de euro prevăzute pentru schimburile de tineri, cu 19.5% mai mult decât în 2018. Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor primește 350 de milioane EUR în plus pentru a ajuta tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă în regiunile cu o rată ridicată a șomajului. De asemenea, vor deveni disponibile mai multe posibilități de voluntariat și de lucru în cadrul unor proiecte prin intermediul Corpului european de solidaritate, pentru care sprijinul este de peste trei ori mai mare în comparație cu 2018 (143 de milioane de euro).

Sprijin consolidat pentru gestionarea migrației și pentru securitate

În domeniul migrației și al securității, Fondul pentru azil, migrație și integrare beneficiază de o consolidare semnificativă prin cele 1.1 miliarde de euro alocate pentru gestionarea migrației (+55.9% în raport cu 2018). Fondul pentru securitate internă va primi 534 de milioane de euro.

Sunt alocate fonduri suplimentare pentru mai multe agenții care au sarcina de a face față provocărilor actuale în materie de migrație și securitate, cum ar fi Frontex, Biroul European de Sprijin pentru Azil, Europol și eu-LISA.

În conformitate cu acordul la care au ajuns statele membre în iunie 2018, bugetul UE pentru 2019 va contribui cu 1.45 miliarde de euro la Instrumentul UE pentru refugiații din Turcia în scopul de a sprijini refugiații sirieni cu servicii de bază, cum ar fi îngrijirea medicală și educația școlară.

Acest sprijin se adaugă altor fonduri care susțin dimensiunea externă a migrației.

Pentru a contribui la progresele UE către obiectivele sale climatice, bugetul UE pentru 2019 consolidează, de asemenea, acțiunile în domeniul mediului și al climei, punând la dispoziție 558 de milioane de euro în cadrul programului LIFE, cu 6.7% mai mult decât în 2018.

La fel ca în bugetul pentru 2018, fondurile de preaderare pentru Turcia au fost reduse în raport cu programarea financiară, având în vedere situația din această țară în ceea ce privește democrația, statul de drept și drepturile omului. Reducerea în bugetul pentru 2019 se ridică la 146.7 milioane de euro.

Un cuantum suplimentar de 1.2 milioane de euro este prevăzut în bugetul pentru 2019 pentru Serviciul European de Acțiune Externă, fiind destinat angajării de personal suplimentar care să se ocupe de comunicațiile strategice și de combaterea dezinformării.

Acest buget se bazează pe ipoteza că Regatul Unit va continua să contribuie și să participe la execuția bugetelor UE până la sfârșitul anului 2020, în conformitate cu proiectul de acord de retragere negociat între Regatul Unit și UE.

Perioada de conciliere bugetară prevăzută prin tratate s-a încheiat la 19 noiembrie în absența unui acord între Consiliu și Parlament cu privire la bugetul UE pentru 2019. Prin urmare, Comisia a prezentat un nou proiect de buget la 30 noiembrie.

Pentru adoptarea oficială a bugetului UE pentru 2019, Consiliul și-a adoptat ieri poziția cu privire la noul proiect de buget al Comisiei, ținând seama de acordul obținut cu Parlamentul la 4 decembrie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European: Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria UE, își poate începe mandatul de șapte ani. Parchetul European trebuie să devină operațional la finalul lui 2020

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene/ Facebook

Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria Uninii Europene, își poate începe mandatul în fruntea Biroului Procurorului Public European, o instituție așteptată să devină operațională la finalul anului 2020, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat în care publică decizia de validare a numirii lui Kövesi în funcție.

Liderii deputaților europeni au aprobat astăzi numirea Laurei Codruța Kövesi ca prim șef al noului Parchet European. După confirmarea de astăzi, doamna Kövesi își poate începe mandatul de șapte ani”, se arată în comunicatul citat.

Decizia Conferinței Președinților vine după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia. Laura Codruţa Kövesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ultimul pas pentru Laura Codruța Kövesi: Parlamentul European a validat-o pentru funcția de procuror șef european

Published

on

© Harvard University

Conferința Președinților din Parlamentul European, organismul care reunește pe președintele instituției și pe liderii grupurilor politice, a făcut ultimul pas pentru numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef european.

Un anunț în acest sens a fost făcut de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europen, într-o postare Facebook în care a precizat că ”am hotărât împreună cu președintele Parlamentului și cu președinții celorlalte grupuri politice să validăm numirea doamnei Kövesi ca șefă a Parchetului European după ce și Consiliul a convenit să o susțină”.

Decizia Conferinței Președinților vine după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), discuții la Bruxelles cu aleșii locali PNL din Brăila și Ialomița privind accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea comunităților

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Cristian Bușoi (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, a fost gazda aleșilor locali din județele Ialomița, care s-au aflat miercuri la Bruxelles la invitația eurodeputatului PNL pentru discuții privind accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea comunităților pe care la administrează, potrivit unui mesaj pe Facebook.

 

Primarii care au vizitat Parlamentul European fac parte din familia liberală și reprezintă comunitățile din județele Brăila și Ialomița.

,,Întotdeauna primesc cu plăcere în vizită la Parlamentul European primari liberali preocupați de dezvoltarea comunităților pe care le conduc, prin accesarea fondurilor europene.
Respect și mult succes, domnilor primari din județele Brăila și Ialomița. A fost o bucurie să vă reîntâlnesc!”, este mesajul transmis de Cristian Bușoi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending