Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a aprobat cu largă majoritate bugetul UE pentru 2019. Programele Erasmus + și Orizont 2020 vor fi mai bine finanțate anul viitor

Published

on

UPDATE 16.00. Parlamentul European a aprobat astăzi, cu 451 de voturi pentru, 142 de voturi împotrivă și 78 de abțineri viitorul buget al Uniunii Europene pentru anul 2019, este precizat într-un comunicat al legislativului european. 


Parlamentul European urmează să voteze astăzi bugetul pentru anul 2019, după ce Consiliul Uniunii Europene a aprobat acordul obținut cu legislativul european, anunță EuObserver.

Angajamentele totale sunt stabilite la 165.8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 3.2% în comparație cu bugetul pentru 2018, astfel cum a fost modificat în ultimele luni. Plățile se ridică la 148.2 miliarde de euro, cu 2.4% mai mult decât în 2018.

O marjă de 1.3 miliarde de euro rămâne disponibilă sub plafoanele cadrului financiar multianual pentru a permite UE să răspundă unor evenimente și nevoi neprevăzute, anunță un comunicat al Consiliului Uniunii Europene. 

”Acesta este un buget solid, care încurajează sprijinul pentru prioritățile UE, asigură o puternică valoare adăugată europeană și menține suficiente marje pentru cazul în care apar noi nevoi anul viitor. El va contribui la gestionarea eficace a migrației, va fi în beneficiul cercetătorilor și al tinerilor și va sprijini creșterea economică în toată Europa”, a menționat Hartwig Loger, ministrul de finanțe al Austriei, stat care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Creșterea economică și tinerii, în centrul priorităților

Pentru a sprijini creșterea economică și crearea de locuri de muncă (Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă) au fost aprobate angajamente în cuantum de 23.3 miliarde de euro, și anume cu 6.1% mai mult decât în 2018.

Aceasta include o suplimentare substanțială pentru programul Orizont 2020, care primește 12.3 miliarde de euro pentru sprijinirea cercetării și inovării, reprezentând o creștere de 9.8% față de 2018. Mecanismul pentru interconectarea Europei este, de asemenea, consolidat, primind 3.8 miliarde de euro pentru a finanța proiecte de infrastructură în întreaga Europă (cu 37% mai mult decât în 2018). Programului COSME îi sunt alocate 367 de milioane de euro (+3.7%) pentru furnizarea de sprijin întreprinderilor mici și mijlocii.

În conformitate cu prioritățile UE, tinerii vor beneficia, de asemenea, de mai multe oportunități.

Programul Erasmus+ primește o suplimentare semnificativă prin cele 2.8 miliarde de euro prevăzute pentru schimburile de tineri, cu 19.5% mai mult decât în 2018. Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor primește 350 de milioane EUR în plus pentru a ajuta tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă în regiunile cu o rată ridicată a șomajului. De asemenea, vor deveni disponibile mai multe posibilități de voluntariat și de lucru în cadrul unor proiecte prin intermediul Corpului european de solidaritate, pentru care sprijinul este de peste trei ori mai mare în comparație cu 2018 (143 de milioane de euro).

Sprijin consolidat pentru gestionarea migrației și pentru securitate

În domeniul migrației și al securității, Fondul pentru azil, migrație și integrare beneficiază de o consolidare semnificativă prin cele 1.1 miliarde de euro alocate pentru gestionarea migrației (+55.9% în raport cu 2018). Fondul pentru securitate internă va primi 534 de milioane de euro.

Sunt alocate fonduri suplimentare pentru mai multe agenții care au sarcina de a face față provocărilor actuale în materie de migrație și securitate, cum ar fi Frontex, Biroul European de Sprijin pentru Azil, Europol și eu-LISA.

În conformitate cu acordul la care au ajuns statele membre în iunie 2018, bugetul UE pentru 2019 va contribui cu 1.45 miliarde de euro la Instrumentul UE pentru refugiații din Turcia în scopul de a sprijini refugiații sirieni cu servicii de bază, cum ar fi îngrijirea medicală și educația școlară.

Acest sprijin se adaugă altor fonduri care susțin dimensiunea externă a migrației.

Pentru a contribui la progresele UE către obiectivele sale climatice, bugetul UE pentru 2019 consolidează, de asemenea, acțiunile în domeniul mediului și al climei, punând la dispoziție 558 de milioane de euro în cadrul programului LIFE, cu 6.7% mai mult decât în 2018.

La fel ca în bugetul pentru 2018, fondurile de preaderare pentru Turcia au fost reduse în raport cu programarea financiară, având în vedere situația din această țară în ceea ce privește democrația, statul de drept și drepturile omului. Reducerea în bugetul pentru 2019 se ridică la 146.7 milioane de euro.

Un cuantum suplimentar de 1.2 milioane de euro este prevăzut în bugetul pentru 2019 pentru Serviciul European de Acțiune Externă, fiind destinat angajării de personal suplimentar care să se ocupe de comunicațiile strategice și de combaterea dezinformării.

Acest buget se bazează pe ipoteza că Regatul Unit va continua să contribuie și să participe la execuția bugetelor UE până la sfârșitul anului 2020, în conformitate cu proiectul de acord de retragere negociat între Regatul Unit și UE.

Perioada de conciliere bugetară prevăzută prin tratate s-a încheiat la 19 noiembrie în absența unui acord între Consiliu și Parlament cu privire la bugetul UE pentru 2019. Prin urmare, Comisia a prezentat un nou proiect de buget la 30 noiembrie.

Pentru adoptarea oficială a bugetului UE pentru 2019, Consiliul și-a adoptat ieri poziția cu privire la noul proiect de buget al Comisiei, ținând seama de acordul obținut cu Parlamentul la 4 decembrie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Impactul globalizării asupra ocupării forței de muncă în Uniunea Europeană. Parlamentul European: Contruirea unei Europe sociale rămâne o prioritate

Published

on

© European Commission

Globalizarea creează locuri de muncă, dar poate duce și la pierderea acestora. Printre prioritățile UE se numără gestionarea globalizării în așa fel încât Uniunea să profite de aceasta cât mai mult, dar și construirea unei Europe sociale, care să ajute lucrătorii care își pierd locul de muncă să se reintegreze pe piața muncii.

Într-un articol economic al Parlamentului European este explicat faptul că locurile de muncă din Europa sunt create cu ajutorul globalizării. 

Numărul de locuri de muncă susținute direct sau indirect de exporturile UE este în creștere. Acesta a crescut de la 21,7 milioane în 2000 la 36 de milioane în 2017. Fiecare miliard de euro provenit din exporturile UE susține în medie 13.000 de locuri de muncă.

Totodată, globalizarea are și un efect negativ asupra ocupării forței de muncă, și anume concurența între companii: ”Globalizarea creează mai multă concurență între companii, lucru care poate duce la închiderea companiilor, transferul acestora către alte țări și pierderea locurilor de muncă”, se mai arată în mesajul Parlamentului European.

Cele mai vulnerabile sectoare UE sunt cele caracterizare de locuri de muncă necalificată, precum sectorul textilelor, al încălțămintei, al prelucrării pielii și metalelor de bază și industria de prelucrare. Aceasta din urmă este cea mai expusă la transferul către alte țări, datorită concurenței provenite din regiunile cu salarii mici.

Deși transferul către alte regiuni reprezintă un element central al dezbaterii privind globalizarea, datele arată că valoarea pierderilor de locuri de muncă provocate de acesta este în continuă scădere.

Tendințele se schimbă și acum acest transfer are loc mai mult în țările est-europene decât în statele membre vestice. Țările de destinație sunt în Africa de Nord și Asia.

În timp ce rezultatele generale ale liberalizării comerțului internațional sunt pozitive, unele sectoare sunt afectate grav, iar durata perioadei de ajustare necesare lucrătorilor pentru relocarea în alte sectoare poate submina beneficiile inițiale.

Pentru a reduce impactul negativ al globalizării și pentru a reduce șomajul, UE a creat Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) în 2006. Scopul acestuia este de a oferi susținere muncitorilor disponibilizați din cauza globalizării.

Acest fond de solidaritate de urgență cofinanțează până la 60% din politicile din domeniul ocupării forței de muncă pentru reangajarea lucrătorilor sau crearea de afaceri. Proiectele finanțate de FEG implică educație și formare profesională, consultanță în carieră, ajutor în căutarea unui loc de muncă, îndrumare și crearea de afaceri.

În 2009, fondul a fost extins pentru a acoperi pierderile de locuri de muncă rezultate în urma unor modificări structurale majore declanșate de criza economică și financiară. Fondul poate fi utilizat când peste 500 de lucrători au fost concediați de o singură companie și furnizorii acesteia sau când un număr mare de lucrători își pierd locul de muncă într-un anumit sector dintr-una sau mai multe regiuni învecinate.

Din 2007, FEG a cheltuit 630 de milioane de euro pentru a ajuta aproximativ 150.000 de lucrători concediați și 3.369 de tineri.

De exemplu, din acest fond s-au cheltuit 3,35 milioane de euro pentru a ajuta foștii angajați ai centrelor de telefonie în Italia6,4 milioane de euro pentru lucrătorii disponibilizați de supermarketuri în Grecia și 2,6 milioane de euro pentru 821 de lucrători disponibilizați de Nokia în Finlanda.

Parlamentul European a solicitat o reformă pentru îmbunătățirea FEG în ianuarie 2019.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Angajații Parlamentului European se plâng de creșterea prețurilor la cantina instituției. Prețurile unor feluri de mâncare au fost majorate cu 25% sau mai mult

Published

on

Angajații Parlamentului European sunt furioși din cauza creșterii prețurilor din cantina instituției europene, despre care aceștia spun că au lăsat cel mai democratic organism al Uniunii Europene cu cel mai puțin democratic meniu, informează Politico Europe, citat de Adevărul.ro.

Creșterile, operate în ultimele zile, în perioada în care europarlamentarii și staff-ul Parlamentului European se află în vacanță sau își continuă activitatea în afara Bruxelles-ului, au dus la majorarea prețurile unor mâncăruri cu 25% şi chiar mai mult şi au determinat uniunile de angajaţi să formuleze o plângere oficială.

O garnitură de cartofi prăjiţi, care înainte costa 2 euro, potrivit angajaţilor, acum costă 2,50 de euro, o creştere de 25%, în timp ce preţul supei zilei a crescut de la 80 de eurocenţi la 1 euro, tot cu 25%. 

Creşterile includ TVA-ul belgian, care înainte nu era inclus, precum şi măriri de preţuri care au coincis cu noi contracte încheiate cu furnizorin privaţi, care au intrat în vigoare pe 5 august.

O purtătoare de cuvânt a Parlamentului European a declarat că schimbările, inclusiv noul TVA din Bruxelles și planul de a încheia noi contracte cu noi furnizori, le-au fost comunicate europarlamentarilor și personalului atât înainte, cât și după licitația care a avut loc în luna decembrie a anului trecut.

Angajații Legislativului european s-au plâns că prețurile mari, care coincid cu contractele încheiate cu noii furnizori, nu au fost niciodată anunțate în avans.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European prezintă secretul culorilor din calendarul de activitate al eurodeputaților

Published

on

Roșu, albastru, roz, turcoaz… Nu sunt culorile curcubeului, ci culorile care arată tipul de activitate în Parlamentul European. Calendarul Parlamentului are un cod al culorilor, care arată ce activitate desfășoară deputații.  

Albastru – grupuri politice

În timpul săptămânilor albastre, eurodeputații se întâlnesc în cadrul grupurilor lor politice, pentru a analiza legislația care va fi prezentată în plen. Grupurile politice din Parlament reunesc europarlamentari din diferite partide politice naționale, care împărtășesc aceeași poziție politică și afilieri. Pentru a forma un grup politic este nevoie de minimum 25 de deputați din cel puțin șapte țări UE.

Citiți și: Parlamentul European își începe noua legislatură cu șapte grupuri politice

©European Parliament

Rozcomisii

În timpul săptămânilor roz, deputații europeni participă la ședințele comisiilor, care sunt deschise publicului și sunt transmise în direct.

Fiecare eurodeputat este membru al uneia sau al mai multor comisii parlamentare, dedicate unui anumit domeniu din politica europeană, de la afaceri externe la probleme economice, egalitate, educație și cultură. Fiecare comisie are reprezentanți din întregul spectru politic.

Comisiile oferă eurodeputaților proveniți din diferite grupuri politice un forum pentru a discuta proiectele de lege, pentru a propune modificări, pentru a lua în considerare propunerile Comisiei și ale Consiliului în întocmirea unor rapoarte care vor fi prezentate în plen.

Există 20 de comisii parlamentare. O comisie este alcătuită din 25 până la 73 de deputați și are un președinte, un birou și un secretariat. Componența politică a comisiilor o reflectă pe cea a ședinței plenare.

Roșuședințe plenare

Toată munca depusă în timpul săptămânilor albastre și roz culminează cu săptămânile roșii, care marchează sesiunile plenare ale Parlamentului, la Strasbourg și Bruxelles.

În timpul sesiunilor plenare, deputații europeni dezbat chestiuni importante și votează aspecte care variază de la comerț și migrație la mediul înconjurător. În plen, deputații adoptă, modifică și pot chiar respinge legislația.

Turcoazactivități în afara Parlamentului

În săptămânile turcoaz, eurodeputații lucrează în afara Parlamentului. Aceștia pot organiza reuniuni în circumscripțiile lor sau pot participa la reuniuni ale delegațiilor Parlamentului, în cadrul cărora se reunesc eurodeputați și parlamentarii din țări din afara UE.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending