Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

UPDATE: Parlamentul European a votat raportul Comisiei speciale privind terorismul: În perioada 1998-2018, circa 6.652 de persoane au fost victime directe ale terorismului în întreaga Europă

Published

on

UPDATE: Parlamentul European a votat, cu 470 de voturi pentru, raportul privind combaterea terorismului realizat de Comisia specială privind terorismul din PE.


Parlamentul European reunit la Strasbourg votează, miercuri, propunerile de îmbunătățire privind combaterea terorismului realizate de Comisia specială privind terorismul înființată în iulie 2017. Scopul este de a evalua felul în care terorismul poate fi combătut mai eficient și de a prezenta recomandări Comisiei Europene în acest sens. Având în vedere caracterul transnațional al luptei împotriva terorismului, statele membre trebuie să ofere un răspuns coordonat și solid și să asigure schimbul rapid de informații, se arată în draftul de raport

FOTO: European Parliament

Eurodeputații atrag atenția că, în perioada 1998 – 2018, circa 6.652 de persoane au fost victime directe ale terorismului în întreaga Europă, 713 dintre acestea fiind ucise și 5.939 rănite. Dacă până în 2001, grupările teroriste IRA și ETA erau responsabile pentru majoritatea victimelor, începând din 2001 și până în prezent, marea majoritate a victimelor este atribuită terorismului islamist. În ultimii ani, statele membre  au suferit atacuri teroriste majore, comise sau inspirate de grupările jihadiste, cum ar fi Daesh sau Al-Qaida, iar în acest context extrema dreaptă, extrema stângă și extremismul separatist etno-naționalist constituie, de asemenea, aspecte îngrijorătoare.

Astfel, întoarcerea luptătorilor teroriști străini (LTS) și a familiilor acestora reprezintă provocări specifice în materie de securitate și radicalizare; întrucât copiii întorși ridică probleme specifice, deoarece pot fi în același timp atât victime, cât și potențiali autori, se arată în raport.

Un alt subiect de îngrijorare îl reprezintă conținutul terorist online. Potrivit eurodeputaților, unitatea de semnalare a conținutului online (IRU) din cadrul Europol a înregistrat peste 50.000 de sesizări și, în medie, 87% din conținutul semnalat întreprinderilor de către IRU a fost eliminat pe baza examinării voluntare a compatibilității conținutului de pe internet cu proprii termeni și condiții. Deși s-au înregistrat progrese majore în ceea ce privește eliminarea conținutului online cu caracter terorist, este nevoie ca implicarea întreprinderilor să crească, atrag aceștia atenția. 

Potrivit Raportului Europol pentru anul 2018 privind situația terorismului (TESAT), armele de foc au fost utilizate în 41 % dintre atacuri, ceea ce reprezintă o creștere ușoară față de 2016 (38 %).

Balcanii rămân o regiune-cheie pentru stabilitatea europeană, întrucât provocarea pe care o reprezintă terorismul și extremismul islamic se adaugă unui context regional deja slăbit de polarizarea etnică, politică și socială și de rețelele infracționale. Țările din regiune nu au fost deocamdată, dar pot deveni în viitor, ținte ale atacurilor teroriste și sunt deja utilizate ca țări de tranzit pentru persoane și arme, se mai arată în raport.

Foto: europarl.europa.eu

Eurodeputatul Doru Frunzulică (PSD, S&D), singurul român membru în Comisia TERR și care a contribuit cu peste 40 de amendamente din totalul de 1519, la realizarea raportului, a explicat pentru Calea Europeană că forțele de securitate ale Uniunii Europene se confruntă cu această problemă tot mai gravă a atentatelor teroriste, dar că multe dintre ele au fost combătute din timp.

„Faptul că Parlamentul European a înfiintat Comisia specială privind terorismul din 2017 și avem un raport reprezintă un pas înainte important, vine cu propuneri de îmbunătățire a situației privind combaterea și prevenirea terorismului. Situatia e destul de grava. Desi nu au mai fost publice, au fost multe încercări, unele eșuate, altele combătute în timp util de forțele de securitate. UE are o mare problemă cu acest atentat la stabilitatea europenilor și siguranța cetățenilor europeni”, declara Frunzulică marți, pentru Calea Europeană.

Comisia specială pentru combaterea terorismului se numără: 

-îndeamnă Comisia să realizeze evaluări ale impactului și consultări cu cetățenii și cu părțile interesate din rândul experților pe tema viitoarelor propuneri legislative privind combaterea terorismului,

-invită statele membre să monitorizeze toți luptătorii teroriști străini; solicită monitorizarea eficace și adecvată a amenințării pe care o reprezintă luptătorii străini repatriați și, în acest scop, invită statele membre să împărtășească informațiile de context privind luptătorii străini repatriați prin intermediul Europol,

-solicită crearea unui „Centru de excelență al UE pentru prevenirea radicalizării (CdE PR)”, care să fie integrat în cadrul Comisiei și să beneficieze de resurse financiare și umane adecvate; consideră că printre sarcinile sale ar trebui să se numere coordonarea, inclusiv finanțarea, și facilitarea cooperării dintre statele membre, decidenți politici, practicieni,

-îndeamnă statele membre să încurajeze și să tolereze doar „practici ale Islamului” care sunt în deplină concordanță cu valorile UE,

-invită statele membre să realizeze verificări prealabile ale clericilor și să realizezeo listă care să îi includă pe cei care se folosesc de un discurs al urii,

-invită statele membre să transpună în practică Directiva privind combaterea terorismului, în temeiul căreia incitarea la comiterea unui act terorist constituie infracțiune

 

Draftul de raport poate fi consultat AICI

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027

Published

on

© European Union 2019 – EP/photographer

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei ITRE,  explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, Cristian Bușoi precizează că bugetul pe termen lung al UE ajută „milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, companii, regiuni și ONG-uri, contribuind, de asemenea, la sănătatea cetățenilor și siguranța alimentelor, drumuri noi și mai bune, căi ferate și aeroporturi, un mediu mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE”.

 

Astfel, pentru bugetul multianual pentru perioada 2021-2027, Parlamentul European dorește să finanțeze adecvat noile inițiative ale UE (de exemeplu, combaterea schimbărilor climatice sau a sărăciei în rândul copiilor), să mențină finanțarea pentru agricultură și susținerea regiunilor mai sărace, precum și să stimuleze programele pentru cercetare, studenți și IMM-urile.

Bugetul UE pe termen lung stabilește limite pentru utilizarea finanțării, nu doar în general, ci și în anumite domenii politice, pe o perioadă de șapte ani. 

Menționăm în acest context că Parlamentul European s-a declarat dezamăgit de eșecul Consiliului European de a găsi un acord cu privire la următorul cadru financiar multianual și la resursele proprii

Parlamentul propune un buget multianual echivalent cu 1,3% din venitul național brut (VNB) al UE, ceea ce se află cu mult peste propunere respinsă a președintelui Charles Michel, care a înaintate liderilor europeni o propunere de finanțare de 1,074% din VNB. Acest proiect cuprindea tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă, două politici tradiționale pe care Parlamentul European le susține puternic și asupra cărora nu dorește să facă concesii. 

Continue Reading

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE): Un proiect european de aproximativ 4 milioane de euro a schimbat fața Palatului Cultural din Arad

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Palatul Cultural a redevenit o bijuterie arhitecturală din patrimoniul Aradului grație unui proiect european de aproximativ 4 milioane de euro, transmite eurodeputatul PNL, Gheorghe Falcă.

Într-o postare pe Facebook, eurodeputatul menționează că acoperișul, fațada principală și sala de spectacole ale Palatului Cultural au fost reabilitate, iar punctul final în acest proiect l-a constituit dezvelirea statuii lui Ludovic Szántay, arhitectul arădean care a proiectat clădirea.

Gheorghe Falcă mai spune că acest moment a fost marcat prin organizarea unui concert special de orgă, care a fost „o investiție de aproximativ 3 milioane de lei din bugetul local, prima investiție de acest tip din România ultimilor 60 de ani”.

Eurodeputatul consideră că reabilitarea Palatului Cuultural este o dovadă a faptului că „Administrația PNL Arad a înțeles nevoia de dezvoltare culturală a unui oraș și importanța investițiilor în acest domeniu”.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu avertizează: Sute de mii de programe europene, în pericol, dacă Bugetul UE 2021-2027 nu este aprobat la timp

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Fostul comisar european pentru politica regională, actualul eurodeputat Corina Crețu, avertizează asupra riscului de continuitate, de anul viitor, a „sute de mii de programe din întreaga Uniune Europeană” în contextul în care liderii europeni nu au putut ajunge nici la summitul special al Consiliului European, încheiat ieri, la un acord asupra Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, actualul eurodeputat menționează blocajul creat între țările Europei de Vest și cele din Est, care, în opinia sa, este „o situație care riscă să lase răni greu de vindecat” și își exprimă regretul, în calitate de fost membru al Comisiei Juncker, că „propunerea acesteia – care a încercat să acomodeze toate nevoile și ambițiile – nu a fost luată în considerare”.

Totuși, spune aceasta, „e îmbucurător faptul că statele care au nevoie de reducerea decalajelor – cele care fac parte din Grupul “Prietenii coeziunii” (și din care face parte și România, n.r.) – au rămas unite și s-au luptat pentru a convinge că Uniunea Europeană trebuie sa rămână un proiect politic al solidarității, care urmărește reducerea sărăciei și îmbunătățirea vieții oamenilor”.

În ceea ce privește România,  Corina Crețu spune că este „regretabil faptul că nu există o dezbatere serioasă la nivel național în legătură cu șansele reale pe care le are România pentru o dezvoltare robustă cu ajutorul fondurilor europene”, mai precis o dezbatere în care să se reflecte „asupra modului în care puteam beneficia mai mult de oportunitățile pe care le-am avut, astfel încât să înțelegem cu toții ce putem face mai bine pentru viitor”.

„Așa cum adesea se întâmplă în viață, abia când nu mai ai ceva înțelegi cât de mult însemna acel lucru…Riscăm să trăim această tragedie: am avut miliarde de euro la dispoziție pe care nu le-am folosit acolo unde era cea mai mare nevoie de bani, iar viitorul este incert pentru că, foarte probabil, nu vom mai putea conta pe aceste fonduri”, avertizează Corina Crețu. 

Cu toate acestea, eurodeputatul român speră la un compromis în cadrul negocierilor care vor urma, astfel încât să se găsească un răspuns adecvat cerințelor din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, acelea de reducere a decalajelor de dezvoltare dintre țări, dar și a disparităților din interiorul acestora.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending