Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European votează extinderea regulii N+2 pentru România şi Slovacia

Published

on

Eurodeputatul PSD Victor Boştinaru, membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI), a salutat modificările aduse Regulamentului General al Politicii de Coeziune, adoptate ieri, 18 noiembrie, într-o sesiune extraordinară a comisiei reunite la Strasbourg. Astfel, printre alte avantaje, s-a obţinut salvarea a câteva miliarde de euro disponibili pentru România în actuala perioadă de programare, 2007-2014.

Victor Boştinaru, membru al echipei de negociere a Parlamentului European cu Consiliul şi Comisia pe acest dosar, a pledat pentru o soluţie rapidă în trialog, după ce eurodeputaţi reprezentanţi ai dreptei europene au pus în pericol negocierile, potrivit unui comunicat remis presei:

VictorBostinaru .ro            „Atât votul pozitiv din Comisia REGI, compromisul pe care l-am atins împreună cu Consiliul, reuniunea extraordinară a acestei Comisii la Strasbourg şi impunerea votului în sesiunea plenară din noiembrie sunt realizări foarte mari. Sunt mândru de ceea ce am reuşit să obţin într-o situaţie care devenea periculoasă din cauza poziţiei eurodeputaţilor de dreapta din echipa de negociere a Parlamentului European, dar le sunt de asemenea recunoscător colegilor care au susţinut cererile mele, inclusiv eurodeputaţiilor români, într-o acţiune care a mers dincolo de apartenenţa noastră politică. Au înţeles care sunt mizele neatingerii unui compromis cu Consiliul şi lipsa unui vot în plen în această săptămână: România ar fi pierdut o sumă consistentă din fonduri europene din cauza procedurii de dezangajare”.

Propunerea Comisiei Europene de modificare a anumitor dispoziţii ale Politicii de Coeziune pentru actuala perioadă de programare prevede extinderea aşa-numitei reguli N+2 cu un an pentru România şi Slovacia, în conformitate cu concluziile Consiliului European din luna februarie a anului trecut şi o creştere cu 10% în co-finanţarea pentru statele membre sub formă de asistenţă financiară a Uniunii Europene.

Conform regulii N+2, resursele alocate pentru anumite proiecte se pierd dacă plata nu este revendicată până la sfârşitul celui de-al doilea an care urmează anului angajamentului. Prin modificările care urmează să fie adoptate la Strasbourg prin votul de miercuri, 20 noiembrie, România şi Slovacia vor avea încă un an la dispoziţie să solicite plăţi pentru angajamente făcute în 2011 şi 2012.

„Problema reală cu aceste modificări a completat Victor Boştinaru – a fost nevoia imperativă de a le adopta până la sfârşitul acestui an din două motive: sunt modificări la reguli care cel mai probabil vor înceta să se mai aplice de la 1 ianuarie 2014 şi pentru că vorbim de angajamente de plată din anul 2011, care, conform regulii N+2, trebuie achitate până la 31 decembrie 2013. Doar o schimbare până la această dată poate amâna termenul limită până în decembrie 2014.”

Raportul a întâmpinat mai multe obstacole în toate etapele, din cauza faptului că au existat încercări în Parlament pentru a extinde domeniul de acţiune al modificărilor care urmează să fie introduse, în conflict cu un Consiliu care a făcut clar de la bun început faptul că acesta ar putea accepta doar măsuri în conformitate cu ceea ce şefii de stat şi de guvern au convenit în cadrul Consiliului European din februarie.

Când trialogul din 6 noiembrie a.c. s-a încheiat fără un acord, totul părea să fie pierdut din cauza constrângerilor de timp. Acesta a fost momentul în care eurodeputatul Victor Boştinaru a cerut imediat un trialog suplimentar şi a coagulat sprijinul necesar între diferitele grupuri politice pentru a se asigura un acord cu Consiliul şi că toate măsurile necesare vor fi luate pentru a permite un vot în sesiunea plenară de mâine, conchide sursa.

 

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Încep alegerile europene – 400 de milioane de europeni, chemați la ”întâlnirea cu democrația”: Marea Britanie, prima țară din UE care deschide, joi, urnele. Majoritatea scrutinelor au loc duminică, inclusiv în România

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

Aproximativ 400 de milioane de cetățeni europeni cu drept de vot sunt așteptați de joi până duminică la urne în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pentru alegerile europarlamentare pe care, în urmă cu doi ani, președintele Comisiei Europene le-a intitulat ”intâlnirea europenilor cu democrația”. Anul acesta, alegerile europene vor avea loc la 40 de ani de la primul scrutin organizat pentru Parlamentul European, singura instituție transnațională aleasă prin vot direct de către cetățeni. Pe de altă parte, campania pentru alegerile din 23-26 mai a înregistrat o mobilizare fără precedent la nivel de mesaje politice și civice în condițiile în care, la scrutinul din 2014, a fost înregistrată cea mai scăzută prezență la vot din istoria europarlamentarelor: 42,61% din cetățenii cu drept de vot au pus buletinul în urnă.

Primele urne se vor deschide, asemenea tradiției, în Marea Britanie, care de obicei organizează scrutine electorale joia, însă ele vor marca și un paradox: alegerile europene din acest an vor debuta pe teritoriul primului stat membru din istoria UE ai cărui cetățeni au votat, în majoritate, pentru ieșirea din Uniunii, o retragere care a fost programată inițial să aibă loc înainte de aceste alegeri percepute drept cruciale.

Din cele 28 de state membre ale UE, două vor organiza alegerile pe data de 23 mai, două în 24 mai, trei țări în data de 25 mai, majoritatea scrutinelor desfășurându-se duminică, 26 mai, în 22 de țări membre ale Uniunii.

Astfel, alături de Marea Britanie, Olanda va desfășura alegerile pentru Parlamentul European tot pe 25 mai. Singura țară ce va organiza scrutinul european pe parcursul a două zile este Cehia, în perioada 24-25 mai. Pe 25 mai vor avea loc alegeri în Letonia și în Slovacia.

Majoritatea alegerilor europene vor avea loc pe 25 mai, inclusiv în marile țări europene – Germania, Franța, Italia sau Spania. În România, alegerile pentru Parlamentul European vor coincide și cu un referendum național organizat pe tema justiției la inițiativa președintelui Klaus Iohannis.

Mai multe detalii despre alegerile europene pot fi găsite aici.

Marele risc: o prezență scăzută la urne

Campania electorală pentru aceste alegeri a fost marcată de o mobilizare fără precedent la nivel politic și civic, Parlamentul European asumându-și, ca întotdeauna, o campanie pozitivă puternică pentru a stimula prezența la urne a cetățenilor, inclusiv a tinerilor, segmentul de vârstă unde este înregistrată cea mai scazută participare.

Din 1979 și până în 2014, prezența la vot pentru alegerile europene a scăzut de la 61,99% (1979) la 42,61% (2014), tendința fiind regresivă cu fiecare scrutin din anii 1984, 1989, 1994, 1999, 2004 și 2009.

În România, din istoria celor trei participări la europarlamentare – 2007 (anul aderării), 2009 și 2014 – cea mai ridicată prezență a fost înregistrată în 2014, fiind însă de doar 32,44%.

În acest sens însă, clipul de campanie realizat de Parlamentul European și intitulat ”Alege-ți viitorul”  a înregistrat peste 130 de milioane de vizualizări pe platformele Facebook și Youtube. Lansat pe 25 aprilie, videoclipul se apleacă asupra momentelor intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor. Toate femeile care apar în film au născut în perioada februarie – martie 2019. Unii dintre cei care apar alături de ele (rude) au fost aleşi pentru a reflecta diversitatea familiilor europene.

”Din secunda în care venim pe această lume, suntem împreună. (…) Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă, dar împreună putem face diferenţa cu adevărat. Alege Europa în care vrei să cresc”, este mesajul pe care fiecare imagine din videoclip dorește să o transmită.

Deputații în Parlamentul European sunt aleși o dată la cinci ani. Parlamentul reprezintă interesele cetățenilor UE la nivel european și este singura adunare transnațională din lume aleasă prin vot direct. Parlamentul alege președintele Comisiei Europene și numește comisarii (în calitate de colegiu), care trebuie să îi dea seamă pentru acțiunile lor. El adoptă legi pentru protecția noastră și bugete în numele nostru. Parlamentul ne reprezintă în străinătate și dă curs petițiilor noastre. Discursul deputaților dă formă agendei politice și sociale, susținând valorile consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană.

Citiți și
”Urzeala tronurilor” în Europa, între rezultate electorale și jocuri de culise. Cine va fi viitorul președinte al Comisiei Europene?
”Marea vânătoare de posturi europene”: Cine sunt cei 17 politicieni proeminenți care ar putea prelua frâiele UE până în 2024 (Reuters)

Alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, considerate unele cruciale pentru viitorul UE, vor da startul procesului specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene.

Noul Parlament European se va reuni de la 1 iulie 2019, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 31 octombrie 2019. Ulterior, la 30 noiembrie 2019 își vor finaliza mandatele și președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. În ceea ce privește viitorul președinte al Consiliului European.

 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, le transmite românilor să participe la alegerile pentru PE ca dovadă a implicării lor în consolidarea unității europene

Published

on

Ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, le transmite cetățenilor români să participe la alegerile pentru Parlamentul European deoarece gestul va fi o dovadă puternică a implicării lor în consolidarea unității europene în fața multiplelor confruntări care încearcă fiecare stat membru și UE per ansamblu, relateză Agerpres

,,În acest moment Europa face faţă multor provocări şi nicio ţară sau grup de ţări nu le poate sfătui pe celelalte, întrucât fiecare ţară trebuie să facă faţă propriilor încercări în acelaşi timp. Acesta este mesajul pe care doresc să vi-l transmit: regula numărul unu a democraţiei este să nu laşi doar pe alţii să hotărască. Vom fi cu adevărat puternici dacă vom fi uniţi. Ziua alegerilor va fi o ocazie bună să lăsăm un mesaj puternic: Merg să votez! Şi simpla participare este o declaraţie. Mai ales aici, în Romania, dacă transmiteţi această declaraţie, veţi fi auziţi tare şi clar şi nu doar în ţară, ci oriunde în Europa”, a spus Cord Meier-Klodt în cuvântul de salut rostit la Goethe-Institut, cu prilejul proiecţiei filmului documentar “Citizen Europe”.

Filmul documentar “Citizen Europe” prezintă experienţele a cinci tineri, participanţi la programul Erasmus al UE, care lucrează, studiază sau muncesc ca voluntari în diferite ţări europene, acestea oferind un portret al Europei în tranziţie şi o înţelegere realistă a numeroaselor faţete ale Europei de astăzi.

Potrivit diplomatului german, generația actuală de tineri are parte de construcția europeană ca de un bun dat, dar nu este clar în ce măsură doresc să o sprijine, să o protejeze.

,,Bătrânul continent Europa nu este, în prezent, în cea mai bună formă. Sau, cel puţin, aşa pare. Am vrut să folosesc ca laitmotiv citatul cunoscutului istoric englez Timothy Garton Ash, pe care îl veţi auzi în film. El spune următoarele despre generaţia tânără: ‘Aceasta este probabil prima generaţie de europeni ‘self-evident’. Ei au Europa, dar oare cât de mult cred în ea?”, a afirmat diplomatul.

Cord Meier-Klodt mai spune că pentru generaţia sa ,,lucrurile stau cumva invers”, deoarece germanii și-au dorit o Europă pe care nu o aveau, în afara căreia se situau, dar în care s-au reintegrat.

,,Noi nu am avut cu adevărat Europa. Dar am crezut cu tărie în ea. (…) Pentru generaţia mea, Europa nu era o adăugire. Germania era devastată şi şi-a găsit locul înapoi, în comunitatea ţărilor civilizate, prin Europa. Deci nu a fost întâi Germania şi apoi Europa, a fost Europa şi Germania în Europa. Este important că generaţia mea considera Europa ca parte din ADN-ul nostru. Şi Europa urma să fie descoperită”, a explicat ambasadorul.

Totodată, diplomatul a afirmat că, faţă de perioada Războiului Rece, în prezent, ,,Europa este puternică doar dacă şi când fiecare membru al său este puternic”, iar pentru el, ca german, integrarea europeană a fost un proces psihologic. 

,,Este vorba despre Erasmus, îmi amintesc că în perioada în care studiam, am hotărât să petrec un an în Franţa. Mi s-a părut un drum lung, era departe. Nu numai ca distanţă fizică (am condus de la Frankfurt la Grenoble), ci şi din punct de vedere mental. (…) Am vrut să menţionez acest fapt, deoarece încă simţeam costul suferit pentru a ajunge din punctul A în punctul B. (…) Logica însemna: ‘eu sunt mai puternic dacă tu eşti mai slab sau tu eşti puternic dacă eu sunt slab’. Nu mai este nimic asemănător. Europa este puternică doar dacă şi când fiecare membru al său este puternic. Acest lucru este fără precedent”, a mai spus Cord Meier-Klodt.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Avertismentul lui Guy Verhofstadt, liderul ALDE din Parlamentul European, înaintea participării la mitingul Alianței USR-PLUS de la București: Europa va muri din interior dacă populiștii vor triumfa la alegerile europene

Published

on

©️ ALDE

Europa va muri din interior dacă populiștii vor triumfa la alegerile europene din 23-26 mai, a avertizat Guy Verhofstadt, liderul ALDE din Parlamentul European, într-un interviu pentru CNN acordat marți, cu câteva zile înainte să participe la miting-ul de final de campanie electorală al Alianței 2020 USR PLUS de la București.

Nu este o chestiune de mai multă sau mai puțină o Europă, este o chestiune diferită. Avem nevoie de o Uniune diferită pentru că această Uniune nu va supraviețui secolului XXI“, a afirmat Verhofstadt, cel care face parte din lista de candidați intitulată ”Team Europe” a liberalilor europeni și a formațiunii președintelui francez Emmanuel Macron, un nou grup politic în Parlamentul European care este așteptat să strângă puțin peste 100 de mandate în noua legislatură.

La acest nou grup ar putea să se ralieze și viitorii eurodeputați români proveniți din Alianța USR-PLUS. Potrivit unui comunicat al Alianței, Guy Verhofstadt va fi prezent vineri, 24 mai, la mitingul din București. Evenimentul va fi deschis de un concert, urmând ca la ora 19:30 să înceapă discursurile președinților celor două partide, Dan Barna și Dacian Cioloș, și ale candidaților la europarlamentare.

Anterior vizitei la București, Guy Verhofstadt l-a provocat la o dezbatere unu-la-unu pe liderul populiștilor italieni, Matteo Salvini, cel care ar putea să cristalizeze un grup politic al naționaliștilor și suveraniștilor în Parlamentul European.

De altfel, și în interviu pentru CNN, liderul ALDE a criticat planul pe care Salvini îl numește reformă.

”Reformă? Nu îi spun reformă. Îi spun sărutul morții”, a completat el, spunând că Europa va muri din interior dacă populiștii vor triumfa la alegerile europene.

Fost prim-ministru belgian și candidat cap de listă pentru șefia Comisiei Europene la alegerile din 2014, Guy Verhofstadt este considerat printre favoriții la funcția de președinte al Parlamentului European.

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending