Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, a insistat la reuniunea miniștrilor energiei din UE, pentru o mai bună coordonare la nivel european, mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură și măsuri hotărâte pentru a evita astfel de situații pe viitor.

Acesta a participat la Consiliul informal al miniștrilor energiei și mediului care a avut loc la Paris, la invitația ministrului pentru Tranziție Ecologică din Franța, doamna Barbara Pompili.

La dezbaterile la care a luat parte împreună cu miniștrii energiei din UE, eurodeputatul a reafirmat angajamentul Parlamentului European și al Comisiei ITRE, pe care o conduce, față de Acordul de la Paris, obiectivele ambițioase din Green Deal (Pactul Verde European), Pachetul Fit for 55.  ”Am subliniat dorința și nevoia unei colaborări strânse și eficiente între Consiliul UE și Parlament pentru soluționarea dosarelor legislative extrem de importante pentru viitorul și direcțiile asumate de Europa. Avem nevoie de o voce comună puternică pentru a opri criza prețurilor mari la energie, pentru a implementa cu rezultate bune strategia energetică a UE, dar și strategia pentru hidrogen, combustibilul viitorului”, a subliniat Cristian Bușoi, potrivit unui comunicat de presă.

În cadrul dezbaterii privind prețurile la energie, eurodeputatul a solicitat ”o mai bună coordonare între toate statele membre, solidaritate și măsuri ferme, pe care să le implementăm rapid, care să atenueze impactul asupra oamenilor și companiilor.”

”Crearea unei platforme comune de achiziție a gazelor la nivel european, creșterea capacităților de stocare și rezerva pentru gaze, accelerarea interconectărilor, care să reducă dependența UE față de Rusia, mai ales în contextul geopolitic actual, precum și diversificarea surselor de aprovizionare sunt soluții ce trebuie implementate. Pe termen mediu, investițiile în sursele regenerabile, în primul rând, și în energia nucleară, în acele țări care doresc să facă acest lucru, reprezintă cheia pentru a fi mai puțin vulnerabili în fața avalanșei neașteptate a prețului gazelor”, a conchis Bușoi.

Comisia Europeană urmează să prezinte o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei prin care Uniunea Europeană urmărește să-și diversifice furnizorii.

De asemenea, UE intenţionează să adopte o poziţia dură pentru a pune capăt contractelor pe termen lung de import de gaze naturale, în cadrul tranziţiei sale verzi, ceea ce reprezintă o lovitură pentru principalul său furnizor Rusia.

Pentru diversificarea surselor de energie, Franța, Slovenia, România și alte țări membre din Europa Centrală și de Est au semnat o declarație comună prin care au solicitat includerea energiei nucleare pe lista energiilor ”verzi”, descrisă drept ”un atu crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.”

În cadrul summitului Consiliului European din luna decembrie, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să includă “cât se poate de repede” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”, fiind considerate soluții intermediare pentru atingerea neutralității climatice.

Mesajul a fost ranforsat de premierul Nicolae Ciucă, cu prilejul primei sale vizite la Bruxelles după preluarea mandatului, insistențele primind un răspuns pozitiv din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în pofida opoziției Germaniei care respinge această idee, apreciind că energia nucleară nu înseamnă ”enegie verde”.

În acest context, Comisia Europeană a început pe 31 decembrie consultările cu Grupul de experți pentru finanțare durabilă al statelor membre și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de text al unui act delegat complementar de taxonomie care să acopere anumite activități în domeniul gazelor și al energiei nucleare, dând astfel curs solicitărilor României, Franței și altor state UE care consideră crucială acceptarea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor verzi ale Uniunii Europene, idee împărtășită și de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton.

Țara noastră face deja pași în direcția creșterii ponderii energiei nucleare în mixul energetic. 

Cu prilejul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în țara noastră, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR), venind în completarea acordului interguvernamental semnat de Virgil Popescu în luna octombrie 2020 care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.

De asemenea, cu prilejul aceleiași vizite de la finalul lui 2020, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE, lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie 2020, la București.

Cele două reactoare 3 și 4 fac obiectul unei Declarații de intenție în domeniul nuclear civil, semnate tot în luna octombrie 2020, de data aceasta de România și Franța. 

În egală măsură, dezvoltarea proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și a celor din sectorul energiei nucleare civile se regăsesc pe lista obiectivelor Memorandumului de înțelegere, stabilit de țara noastră cu Canada, semnat la începutul lunii august 2021, consolidat la 30 noiembrie, în contextul Expoziţiei Nucleare Internaţionale (WNE), găzduită de capitala Franței. 

Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro, cu referire la propunerea președintelui francez Emmanuel Macron ca UE și aliații din NATO să elaboreze o propunere privind arhitectura de securitate europeană, pe care să o înainteze Rusiei.

„Franța a avut o poziție specială față de NATO de la Charles de Gaulle încoace și are în continuare veleități de mare putere și de mare putere militară. Pentru că, dacă principalul actor economic din Uniunea Europeană, Republica Federală Germania nu este neapărat și principalul actor militar, este probabil ca Franța să umple un vid apărut în noile condiții politice în care Regatul Unit a părăsit Uniunea. Probabil că aceasta este explicația pentru care Franța insistă cu tenacitate către constituirea unei armate europene”, a declarat Vlad Nistor. 

Președintele francez Emmanuel Macron a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut o „doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri.

Președintele francez a pledat astfel pentru o ordine europeană bazată pe reguli și principii astfel cum a fost convenită acum trei decenii împreună cu Rusia. De aceea, a promis Macron, Franța va continua cu Germania, în formatul Normandia, să caute un răspuns la conflictul din Ucraina și a lansat ideea unei propuneri comune europene pentru o ordine de securitate, care să fie discutată cu Rusia.

„Ne vom asigura că Europa își va face auzită vocea sa unică și când vine vorba de argumente strategice, de arme convenționale, de transparența activităților militare și de respectarea suveranității tuturor statelor europene, indiferent de istoria lor. În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitate”, a punctat președintele Franței.

„Ar trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia”, a conchis Emmanuel Macron un capitol al intervenției sale în care a reliefat și importanța busolei strategice a UE care va fi adoptată în luna martie, cooperarea cu NATO.

Occidentul acuză Rusia că a masat tancuri, artilerie și aproximativ 140.000 de soldați la granița de est a Ucrainei cu intenția de a invada această țară, a cărei integritate teritorială a fost deja violată prin ocuparea Peninsulei Crimeea de către forțele ruse în 2014. 

Însă, Kremlinul insistă că desfășurarea militară este un răspuns la ceea ce consideră a fi o prezență tot mai mare a NATO în Europa de Est, și anume unitățile de luptă ale Alianței în Polonia și în republicile baltice Estonia, Letonia și Lituania. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

Cu toate acestea, după aproape două săptămâni de discuții fără rezultat cu Rusia, aliații occidentali mențin o poziție unită asupra sprijinului pentru menținerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și pentru deciziile suverane ale statelor de a-și forma propriile alianțe, precum și pentru un răspuns dur la adresa Moscovei dacă această face o nouă incursiune militară în Ucraina. De asemenea, aliații occidentali resping pretențiile Rusiei de a rescrie regulile pe care funcționează întreaga arhitectură de securitate europeană de mai bine de trei decenii. 

O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, este fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării din punct de vedere militar, politic și geostrategic, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), pentru caleaeuropeana.ro.

„România este într-o situație geografică extrem de proastă, cum a fost întotdeauna în istoria ei, dar astăzi este într-o situație politică avantajoasă, iar avantajul acestei situații ține de evoluțiile democratice din România și de faptul că este un aliat de nădejde al NATO. S-a dovedit a fi așa încă de pe vremea când nu era membru NATO și mă refer la războiul din Kosvo, atunci când România a fost cel mai cooperant aliat posibil al Alianței și al Statelor Unite; s-a dovedit cu prisosință în Afganistan și toate acestea sunt bile albe care se adaugă la palmaresul militar, politic și geostrategic al României”, este de părere Vlad Nistor.

Președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. „Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

O astfel de decizie din partea Franței vine și pe fondul legăturii strategice tradiționale cu România, mai spune eurodeputatul Vlad Nistor.

„Punerea de-a valma a României și a Bulgariei de data aceasta nu este foarte bine aleasă, deoarece în România decidenții politici și societatea sunt mult mai favorabili NATO și cu mult mai puțin favorabili ca simpatii Federației Ruse. Amintesc aici declarațiile recente ale președintelui bulgar care afirma că Republica Bulgaria nu are nevoie de prezență NATO suplimentară pe teritoriul său. Iar în ceea ce privește anunțul lui Macron, lucrurile sunt mai clare decât atât: în primul rând, România este un aliat strategic tradițional important al Republicii Franceze și, în al doilea rând, în calitatea lui de cel mai vizibil și interesant lider politic european, își dorește de multă vreme și o afirmă cu multe ocazii, o formă de asociere militară suplimentară NATO, care să fie aceea a unei forțe militare de intervenție rapidă a Uniunii Europene. Contextul de la Strasbourg mă face să cred că despre asta este vorba”, a mai adăugat eurodeputatul PPE.

Rusia a masat 140.000 de trupe la granița cu Ucraina, sub pretextul unei mobilizări defensive în raport cu apropierea prea mare a NATO de teritoriul său, însă aliații occidentali acuză Moscova că pregătește o nouă incursiune militară în Ucraina, după anexarea Crimeei în 2014. 

De asemenea, forţe şi echipamente militare ruse au început să sosească în Belarus în această săptămână pentru a participa la exerciţiile ‘Allied Resolve’, care se vor desfăşura în apropierea frontierei fostei republici sovietice cu Polonia şi Lituania, state membre ale NATO.