Comisia Europeană ia diverse măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze consecințele negative ale invadării Ucrainei de către Rusia, a fost răspunsul acordat de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, în urma unei interpelări înaintate de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Acesta din urmă și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor pentru utilajele agricole ca urmare a creșterii prețului oțelului.

Buda relatează într-o postare pe Facebook că McAree Engineering, companie de inginerie, a anunțat că prețurile produselor sale vor crește cu 20 % din cauza scumpirii oțelului.

Astfel, unii producători irlandezi sunt obligați să-și revizuiască ofertele pentru echipamentele și utilajele agricole. Această companie produce și furnizează echipamente de producție a furajelor pentru fermierii din Marea Britanie și Irlanda.

”În al doilea trimestru al acestui an, costul oțelului a crescut cu 540 euro pe tonă față de primul trimestru. Pe parcursul anului 2021, prețul angro al acestuia a crescut cu peste 400 %, un record. Din cauză că Rusia și Ucraina furnizează majoritatea materiilor prime, precum minereul de fier și cocsul, iar Rusia este un exportator major de oțel în sine, costurile producției de oțel sunt la cote maxime. Prețul altor metale necesare pentru producția de oțel, precum nichelul, de asemenea a crescut”, detaliază eurodeputatul.

În contextul dat, Daniel Buda a adresat Comisiei Europene o întrebare cu privire la măsurile luate de instituție pentru a sprijini producția utilajelor agricole.

”În martie 2022, Comisia a adoptat un cadru temporar de criză  care permite statelor membre să acorde ajutoare în sume limitate pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contra-sancțiunile aferente, să asigure faptul că întreprinderile dispun în continuare de lichidități suficiente și să despăgubească întreprinderile pentru costurile suplimentare suportate ca urmare a prețurilor excepțional de ridicate la gaze și energie electrică”, i-a răspuns comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

Acesta a dat asigurări că instituția din care face parte va intensifica ”activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU”.

”La 18 mai 2022, ca răspuns la dificultățile și la perturbările pieței mondiale a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia a prezentat Planul REPowerEU . REPowerEU este un plan de economisire a energiei, de accelerare a producției și implementării de energie curată și de diversificare a surselor noastre de energie. Pentru a spori reziliența industriei și a-i mări competitivitatea, Comisia își va intensifica activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU. În plus, Comisia este conștientă de problema coordonării eforturilor statelor membre pentru asigurarea aprovizionării cu energie la prețuri accesibile a actorilor din industria europeană”, a detaliat Breton.

În încheierea răspunsului său, comisarul european a amintit de platforma pentru reziliența lanțului de aprovizionare, care ajută ”întreprinderile să păstreze, să restructureze sau să înlocuiască lanțurile de aprovizionare existente, să găsească noi parteneri în Europa și să se aprovizioneze cu materiile prime, piesele, componentele și/sau produsele (semi)finite sau serviciile de care au nevoie pentru a-și menține activitatea de producție”.

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a subliniat într-un interviu pentru noua.tv că UE este cel mai reușit proiect pe care europenii l-au pus în operă pentru a asigura o pace durabilă pe continent, dar în același timp, în contextul integrării României în UE „identitatea noastră a fost puternic afectată de transformări ce s-au făcut fără a avea în vedere o perspectivă.”

„Uităm, adesea, că suntem o mare cultură și că am dat lumii și Europei valori importante pe care le tratăm cu un profund dispreț. Încercarea de a minimaliza și arunca la coș tot ceea ce ne reprezintă este o mare eroare. Noi am făcut progrese, însă nu ne-am gândit în perspectivă și ne-am trezit cu o situație extrem de dureroasă în care avem 5 milioane de cetățeni români care lucrează în Uniunea Europeană. Toată această tragedie va trebui să fie asumată de către statul român la un moment dat”, a punctat președintele PMP în cadrul interviului. 

Potrivit acestuia, politicienii superficiali, în lipsă de soluții concrete, denigrează Uniunea Europeană: „Trebuie recunoscut, că UE este cel mai reușit proiect pe care europenii l-au pus în operă pentru a asigura o pace durabilă pe continent. În fața mai multor crize, Uniunea Europeană a răspuns cu aceleași politici: mai multă extindere și mai multă integrare.”

„De aceea, confruntată cu agresivitatea Rusiei, UE a răspuns prin acordarea statutului de candidat la aderare pentru Republica Moldova și Ucraina. UE pune în valoare exact ceea ce ne distinge pe fiecare dintre noi și, indiferent de limba pe care o vorbim acasă, aparținem cu toții Europei oferind stelelor membre multe instrumente pentru a ne proteja identitatea națională și culturală”, a mai precizat acesta. 

Liderii grupurilor politice din Parlamentul European au adoptat vineri o declarație comună prin care condamnă declarațiile „rasiste” ale premierului Viktor Orbán și subliniază că aceste declarații încalcă valorile UE.

„Noi, liderii grupurilor politice ale Parlamentului European, condamnăm cu fermitate recenta declarație deschis rasistă a premierului Orbán despre faptul că nu dorește să devină popor de rasă mixtă. Astfel de declarații inacceptabile, care constituie în mod clar o încălcare a valorilor noastre, consacrate și în tratatele UE, nu își au locul în societățile noastre. De asemenea, regretăm profund persistența în apărarea acestor declarații impardonabile de către prim-ministrul Orbán în alte ocazii. Rasismul și discriminarea, în toate formele lor, trebuie condamnate fără echivoc și combătute în mod eficient la toate nivelurile”, au transmis oficialii europeni.

Aceștia fac apel la Comisia Europeană și la Consiliu să condamne urgent această declarație în termenii cei mai fermi: „Reiterăm, de asemenea, apelurile Parlamentului European către Consiliu de a emite în cele din urmă recomandările sale adresate Ungariei în cadrul procedurii prevăzute la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), abordând, de asemenea, noile evoluții care afectează statul de drept, democrația și drepturile fundamentale și de a stabili că există un risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor menționate la articolul 2. Reamintim Consiliului că statele membre au obligația de a acționa împreună și de a pune capăt tuturor atacurilor asupra valorilor consacrate la articolul 2 din TUE și solicităm ca această chestiune să fie adăugată pe ordinea de zi a următoarei reuniuni a liderilor Consiliului European.”

„Îndemnăm Comisia să trateze cu prioritate procedurile de încălcare a dreptului comunitar în curs de desfășurare împotriva încălcării de către Ungaria a normelor UE care interzic rasismul și discriminarea și să utilizeze pe deplin instrumentele disponibile pentru a aborda încălcările valorilor consacrate la articolul 2. Salutăm, de asemenea, decizia Comisiei de a declanșa Regulamentul privind condiționalitatea statului de drept împotriva Ungariei și așteptăm următorii pași în această privință în urma celei de-a doua scrisori din 20 iulie. Reiterăm apelul nostru adresat Comisiei de a nu aproba planul național al Ungariei în cadrul mecanismului de redresare și reziliență până la îndeplinirea tuturor criteriilor relevante”, au mai adăugat aceștia. 

Liderii au subliniat că nu există loc pentru rasism, discriminare și discursuri de ură în societățile europene: „Solicităm noi acțiuni suplimentare din partea guvernelor UE și la nivelul UE, inclusiv împotriva normalizării crescânde a rasismului și a xenofobiei, și subliniem necesitatea unui mecanism de monitorizare și de responsabilitate pentru a asigura aplicarea efectivă a legislației și a politicii UE împotriva rasismului”, se mai arată în declarația comună.