Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European: Zece lucruri pe care le face Uniunea Europeană pentru a lupta împotriva coronavirusului și pentru solidaritatea între europeni

Published

on

© EP Multimedia Centre

Instituțiile Uniunii Europene luptă împotriva răspândirii coronavirusului și oferă ajutor statelor membre care au nevoie de echipament și sprijin, protejează oamenii și economia și promovează solidaritatea între europeni, informează Parlamentul European într-un comunicat în care prezintă cele mai importante zece măsuri luate la nivel european.

Legislativul european, care a aprobat recent măsuri cheie precum planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro sau extinderea Fondului de Solidaritate al UE, prezintă și măsurile luate de Comisia Europeană în privința constituirii rezervei strategice de echipamente medicale în UE, zborurile de repatriere prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al UE sau planurile Băncii Centrale Europene de a acorda 750 de miliarde de euro pentru a reduce datoriile guvernamentale în timpul crizei.

1. Încetinirea răspândirii virusului

Pentru a ajuta la limitarea transmiterii virusului în Europa și nu numai, UE și-a închis granițele externe pentru călătoriile ne-esențiale, garantând în același timp deplasarea mărfurilor esențiale în toată UE prin introducerea de benzi „verzi”. Sunt prevăzute resurse suplimentare pentru Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, care oferă evaluări rapide ale riscurilor și actualizări epidemiologice.

2. Furnizarea de echipament medical

Țările UE au acces rapid la primul depozit de echipamente medicale (RescEU), precum ventilatoare și măști de protecție, în cadrul mecanismului de protecție civilă. În plus, UE a înființat un sistem internațional de achiziții care le-a permis statelor membre să cumpere în comun echipamente și medicamente.

3. Promovarea cercetării

Programul de cercetare Orizont 2020 al UE finanțează 18 proiecte de cercetare și 140 de echipe din Europa pentru a ajuta la găsirea rapidă a unui vaccin împotriva Covid19. Scopul finanțării este de a ameliora diagnosticarea, pregătirea, gestionarea clinică și tratamentul.

4. Garantarea redresării UE

Pentru a ajuta UE să se redreseze în urma impactului economic și social al pandemiei, Comisia va prezenta o nouă propunere pentru bugetul pe termen lung (2021-2027), care va include un pachet de stimulare. Parlamentul European are ultimul cuvânt cu privire la această propunere.

5. Repatrierea cetățenilor UE

Peste 10.000 de europeni rămași blocați departe de casă, îl altă țară, au fost repatriați grație mecanismului de protecție civilă al UE.

6. Solidaritatea europeană

Parlamentul European a susținut noi norme care permit statelor membre să solicite asistență financiară de la Fondul de Solidaritate al UE pentru a acoperi situațiile de urgență în domeniul sănătății. Odată cu extinderea domeniului de aplicare al fondului, în acest an vor fi disponibili pentru statele membre până la 800 de milioane de euro pentru lupta împotriva coronavirusului.

7. Susținerea economiei

Banca Centrală Europeană acordă 750 de miliarde de euro pentru a reduce datoriile guvernamentale în timpul crizei, precum și 120 de miliarde de euro în relaxare cantitativă și 20 de miliarde de euro pentru achiziționarea de datorii. În plus, eurodeputații au aprobat punerea la dispoziția țărilor UE a 37 de miliarde de euro din fondurile structurale existente ale UE pentru a face față crizei coronavirusului și pentru a sprijini asistența medicală, întreprinderile și lucrătorii.

8. Protejarea locurilor de muncă

Pentru a garanta că angajații își pot păstra locul de muncă când companiile rămân fără activitate din cauza crizei coronavirusului, Comisia a propus conceptul de muncă susținută de stat pe termen scurt (SURE).

9. Protejarea internetului

În contextul în care milioane de oameni sunt obligați să rămână acasă, UE a solicitat Netflix, Facebook și YouTube să reducă calitatea video pentru a evita supraîncărcarea internetului. Acest lucru permite tuturor să folosească internetul, pentru muncă sau în timpul liber.

10. Protejarea mediului înconjurător și a companiilor aeriene

Parlamentul a susținut propunerea Comisiei de a opri temporar „zborurile fantomă” (fără pasageri). Renunțând la regula care obliga companiile aeriene să opereze sloturile planificate pentru decolare și aterizare pentru a le putea păstra în sezonul următor, UE pune capăt emisiilor inutile și ajută companiile aeriene să se adapteze la cererea mai scăzută.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European se reunește în plen: Angela Merkel vine în hemiciclul democrației europene pentru a prezenta prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Parlamentul European se reunește de miercuri până vineri la Bruxelles într-o sesiune plenară ce precedă summitul extraordinar al șefilor de stat sau de guvern din UE consacrat negocierilor planului de relansare a UE și al cărei principal subiect de pe agendă este președinția Germaniei la Consiliul Uniunii Europene.

Cancelarul german Angela Merkel va fi prezentă miercuri în plenul Parlamentului European, în prima sa vizită externă de la izbucnirea pandemiei de COVID-19, pentru a prezenta prioritățile președinției germane. Ea se adresa eurodeputaților, iar discursul său va fi urmat de intervenții ale președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen și ale liderilor grupurilor politice, informează PE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Sub motto-ul “Împreună pentru redresarea Europei”, Președinția germană a Consiliului se va axa pe redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19, inclusiv încheierea acordurilor pentru planul de redresare și următorul buget pe termen lung al UE. După ce liderii UE vor ajunge la un acord privind următorul Cadru Financiar Multianual, negocierile cu Parlamentul vor putea începe. Parlamentul trebuie să își dea acordul prin vot cu majoritate absolută înainte de intrarea în vigoare a bugetului pe termen lung pentru perioada 2021-2027.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici.

Pe lângă depășirea consecințelor pandemiei, Președinția germană intenționează să finalizeze condițiile viitoarei relații a UE cu Regatul Unit și să intensifice negocierile privind schimbările climatice, digitalizarea și rolul Europei în lume.

Ulterior dezbaterii cu Angela Merkel, eurodeputații vor discuta cu vicepreședintele Comisiei Europene Maros Sefcovic și cu președintele Consiliului European, Charles Michel, despre rezultatele videoconferinței liderilor UE din 19 iunie și despre agenda summitului extraordinar din 17-18 iulie.

De altfel, șefa executivului european i-a invitat pe Angela Merkel, Charles Michel și pe David Sassoli, președintele Parlamentului European, la o reuniune cvadrilaterală, miercuri, la sediul Comisiei Europene. Într-o videoconferință comună pe care au avut-o săptămâna trecută, von der Leyen și Merkel au pus presiune pe liderii statelor membre ale Uniunii Europene pentru a ajunge rapid la un acord asupra planului de relansare a Uniunii Europene. De asemenea, presa de la Bruxelles a notat luni că președintele Consiliului European este așteptat să prezinte până la finalul săptămânii propunerea sa revizuită privind bugetul multianual și privind planul de relansare, așa numitul “nego-box” pe baza căruia liderii vor dezbate la Consiliul din 17-18 iulie. În acest sens, Charles Michel a avut săptămâna trecută consultări cu toți liderii UE.

Sesiunea plenară care începe miercuri va continua joi și vineri cu dezbateri și voturi pe dosare importante la nivelul Uniunii Europene.

Redefinirea strategiei UE post-COVID-19 în domeniul sănătății publice

Eurodeputații vor dezbate revizuirea necesară a politicii UE în domeniul sănătății publice, alături de comisarul pentru sănătate, Stella Kyriakdes, și vor discuta modalități pentru o mai bună echipare și coordonare a sistemelor de sănătate din UE pentru a face față amenințărilor viitoare la adresa sănătății. 

Pandemia de COVID-19 a scos la iveală lacune în ceea ce privește modul în care UE și statele sale membre se ocupă de urgențele în materie de sănătate publică, precizează Parlamentul, subliniind că o rezoluție va fi supusă la vot vineri.

Bugetul multianual: va deveni respectarea statului de drept o condiție pentru accesarea fondurilor europene?

Apoi, Parlamentul European va chestiona Consiliul și Comisia privind condiționarea obligatorie pentru accesarea finanțării UE de respectarea principiilor statul de drept, în cadrul următorului CFM.

În mai 2018, Comisia a propus un mecanism de suspendare sau de reducere a fondurilor UE dacă există „deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept” pentru perioada următorului cadru financiar multianual (CFM), 2021-2027.

În ianuarie 2019, eurodeputații au adoptat mandatul de negociere, convenind asupra acestui principiu, însă solicitând în plus ca beneficiarii finali să fie protejați în mod corespunzător și ca Parlamentul să se implice pe deplin în procesul decizional privind suspendarea plăților.

Eurodeputații vor vota controversata reformă a sectorului de transport rutier. România și alte state nu susțin această reformă

Parlamentul European va da ultimul vot privind reformele menite să îmbunătățească condițiile de muncă ale șoferilor, să clarifice prevederile legate de detașarea acestora și să combată practicile ilegale.

Eurodeputații se vor pronunța miercuri cu privire la schimbările aduse normelor revizuite privind detașarea șoferilor, perioadele de repaus ale acestora și o mai bună aplicare a normelor în materie de cabotaj (și anume, transportul de mărfuri efectuat cu titlu temporar de către transportatori nerezidenți). Reforma va contribui, printre altele, la asigurarea unei remunerații echitabile pentru șoferi, la prevenirea cabotajului sistematic și la combaterea societăților de tip „cutie poștală”.

Noile norme, care au fost convenite provizoriu cu Consiliul, vor fi considerate adoptate, cu excepția cazului în care amendamentele depuse sunt votate cu majoritate absolută (adică cel puțin 353 de voturi).

Miniştrii Transporturilor din nouă ţări UE au făcut apel, săptămâna trecută, către Parlamentul European să aducă modificări la primul Pachet al Mobilităţii, care să ţină cont de competiţia echitabilă, de obiectivele UE în politica de mediu şi de piaţa unică, precum şi de noile realităţi socio-economice post-Covid-19.

În perspectiva votului asupra Pachetului Mobilitate I care va avea loc în sesiunea plenară a Parlamentului European din 8-10 iulie , ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor Lucian Bode, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, au trimis la 30 iunie, o scrisoare comună tuturor parlamentarilor europeni.

“În cadrul scrisorii, cei doi oficiali români împreună cu omologii lor au reliefat prevederile restrictive şi disproporţionate din Pachetul Mobilitate I şi implicaţiile negative ale acestora, atât pentru transportul rutier şi funcţionarea adecvată a pieţei interne, cât şi pentru realizarea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice. În acest context, semnatarii scrisorii au solicitat membrilor Parlamentului European reanalizarea prevederilor problematice din această perspectivă, conţinute de Pachetul Mobilitate I”, a informat MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

 

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, înaintea votului Parlamentului European privind Pachetul Mobilitate: Veștile pentru transportatorii români nu sunt îmbucurătoare

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Parlamentul European votează miercuri situația transportatorilor din Uniunea Europeană, iar din păcate forma propusă de Comisia Europeană va afecta grav transportatorii din Est, a afirmat luni eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D).

În ciuda tuturor eforturilor noastre de la Bruxelles, veștile pentru transportatorii români nu sunt îmbucurătoare“, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook.

Parlamentul European va da ultimul vot privind reformele menite să îmbunătățească condițiile de muncă ale șoferilor, să clarifice prevederile legate de detașarea acestora și să combată practicile ilegale. Eurodeputații se vor pronunța miercuri cu privire la schimbările aduse normelor revizuite privind detașarea șoferilor, perioadele de repaus ale acestora și o mai bună aplicare a normelor în materie de cabotaj (și anume, transportul de mărfuri efectuat cu titlu temporar de către transportatori nerezidenți). Reforma va contribui, printre altele, la asigurarea unei remunerații echitabile pentru șoferi, la prevenirea cabotajului sistematic și la combaterea societăților de tip „cutie poștală”, informează PE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Noile norme, care au fost convenite provizoriu cu Consiliul, vor fi considerate adoptate, cu excepția cazului în care amendamentele depuse sunt votate cu majoritate absolută (adică cel puțin 353 de voturi).

“Încă din luna ianuarie am atras atenția asupra faptului că Guvernul României trebuie să depună toate eforturile pentru a evita situația la care s-ar putea să fim martori săptămâna aceasta. (…) Toate demersurile noastre, ale Membrilor Parlamentului European din Europa de Est, s-au lovit de o lipsă de înțelegere greu de imaginat din partea europarlamentarilor din țările occidentale. Au fost depuse zeci de amendamente în favoarea transportatorilor – pe care le-am cosemnat și eu – de către colegii din Europa de Est (nouă țări din Est și cele periferice), dar strict matematic șansele ca acestea să treacă sunt foarte mici. Printre amendamente se numără și prevederi care încearcă dacă nu să oprească acest Pachet, măcar să întârzie intrarea sa în vigoare. Mai mult decât atât, din păcate Comisia pentru Transporturi din Parlamentul European propune ca Pachetul să fie votat fără amendamente, ceea ce ar reduce și mai mult șansele adoptării acestor amendamente”, a mai adăugat Corina Crețu.

“Reiterez faptul că, în actuala formulă, Pachetul de Mobilitate impune tuturor firmelor de transporturi de pe teritoriul Uniunii Europene să se asigure că, la fiecare opt săptămâni, camioanele lor se întorc la centrul operațional din țară – ceea ce înseamnă o creștere exponențială a costurilor. Mai mult, unele măsuri sunt chiar neavenite în contextul actualei pandemii, pentru că nu permit distanțarea socială – cum e cazul interzicerii petrecerii perioadei de odihnă obligatorii în cabina camionului. Cred că astfel de momente ne demonstrează cât de multă nevoie e de o Uniune Europeană și mai solidă, sensibilă la probleme de acest fel. Și demonstrează fără îndoială cât de importantă e implicarea guvernelor naționale în politica europeană. Or din păcate, Guvernul de la București e de cele mai multe ori absent de la dezbateri – și mai grav e că absența aceasta se traduce în drame pentru cetățeni”, a conchis ea.

În perspectiva votului asupra Pachetului Mobilitate I care va avea loc în sesiunea plenară a Parlamentului European din 8-10 iulie , ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor Lucian Bode, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, au trimis la 30 iunie, o scrisoare comună tuturor parlamentarilor europeni.

“În cadrul scrisorii, cei doi oficiali români împreună cu omologii lor au reliefat prevederile restrictive şi disproporţionate din Pachetul Mobilitate I şi implicaţiile negative ale acestora, atât pentru transportul rutier şi funcţionarea adecvată a pieţei interne, cât şi pentru realizarea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice. În acest context, semnatarii scrisorii au solicitat membrilor Parlamentului European reanalizarea prevederilor problematice din această perspectivă, conţinute de Pachetul Mobilitate I”, a informat MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Rareș Bogdan, interpelare către Comisia Europeană să oprească ”tratamentul inuman la care sunt supuși românii la frontierele grecești”

Published

on

© Rareș Bogdan/ Facebook

Eurodeputatul Rareș Bogdan (PNL, PPE), liderul delegației române din cel mai mare grup politic din Parlamentul European, solicită Comisiei Europene să orpească ”tratamentul inuman la care sunt supuși românii la frontierele grecești”, în contextul în care românii așteaptă ore întregi la granița dintre Bulgaria și Grecia, mai exact la punctul de frontieră Kulata.

”Am ajuns la Bruxelles și ma voi adresa chiar astăzi Comisiei Europene și voi cere să oprească tratamentul inuman la care sunt supuși românii la frontierele grecești”, a scris europarlamentarul român pe pagina de Facebook.

Potrivit deputatului liberal, turiștii români au o contribuție substanțială în sectorul turistic din Grecia: ”Cum este posibil așa ceva? Peste 500 de mii de români tranzitează anual granițele Greciei, iar turiștii noștri pe zona estivala sau culturală aduc acestei țări încasări de 1 miliard de euro în câteva luni”.

Rareș Bogdan a subliniat că în această dimineață coada de așteptare la punctul de frontieră Kulata a ajuns la 10km: ”Coada in aceasta dimineața a depășit 10 km și s-a inaintat și continua sa se înainteze extrem de greu la Vama KULATA, poarta de intrare in Elada lui Homer, Sofocle, Platon și Aristotel.”

În acest context, europarlamentul pune sub semnul întrebării libera circulație în Uniunea Europeană, un drept fundamental al blocului comunitar.

”Este inadmisibil să supui copii la testul COVID, să terorizezi oamenii, să-i sperii, să-i tratezi ca și când ar fi ciumați! Sa blochezi ore in sir 20 de copii sub 10 ani in avion sau intr-un spatiu închis si impropriu pe Aeroporturile din Heraklion și Atena. Unde este libera circulație din UE?”

Totodată, Rareș Bogdan acuză autoritățile elene de descriminare: ”Este adevărat că doar românii sunt supuși testului COVID? Ce-i cu discriminarea asta? Voi adresa de asemenea o interpelare in cadrul celui mai mare Grup politic din PE.”

Rareș Bogdan, membru al Grupului Popularilor Europeni din Parlamentul European se așteaptă ca premierul grec să ia măsuri pentru ”incetarea acestui calvar”: ”Mă aștept ca premierul Kyriakos Mitsotakis să ia măsuri, iar calvarul să înceteze, iar ambasadorul grec la Bucuresti sa fie chemat in Centrala MAE pentru a da explicații.”

”Romanii NU sunt cetățeni de rang 2. Gata cu capul plecat, Romania trebuie sa stea in Primul RÂND in Europa. Suntem o forța și umilința trebuie sa înceteze pentru totdeauna”, a conchis Rareș Bogdan în mesajul său.

Reamintim că în data de 4 iulie, Ministerul Afacerilor Externe a reluat în regim de urgenţă demersurile pe lângă autorităţile elene pentru fluidizarea traficului la punctul de frontieră Kulata – Promachonas şi informează sâmbătă că, la acest moment, coloana de autovehicule aflată în aşteptare pentru accesul în punctul de frontieră se întinde pe o lungime de aproximativ 12 kilometri, timpul de aşteptare fiind de aproximativ şase ore.

MAE avertizează că autorităţile elene competente pot modifica fără preaviz condiţiile de intrare pe teritoriul naţional, în funcţie de numărul de cazuri noi de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending