Connect with us

JUSTIȚIE

Parlamentul răspunde mesajului Departamentului de Stat: SUA trebuie să aibă încredere că Parlamentul României urmărește „să consolideze independența sistemului judiciar”

Published

on

Statele Unite ale Americii trebuie să aibă încredere în Parlamentul României care urmărește „să consolideze independența sistemului judiciar” , se arată într-un comunicat de presă transmis marți de președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, și de președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.

”Parlamentul României ar fi bucuros să pună la dispoziție Departamentului de Stat al SUA întreaga documentație referitoare la principiile care au stat la baza elaborării propunerilor actuale de reformă a sistemului judiciar, principii larg susținute de asociațiile profesionale ale magistraților din România care au luat parte activ la dezbaterile ce se desfășoară în această perioadă”, se arată în comunicatul citat. 

Citiți și:  Departamentul de Stat al SUA îndeamnă Parlamentul României ”să respingă propunerile de modificare a legilor Justiției care slăbesc statul de drept și pun în pericol lupta împotriva corupției”

Comunicatul președinților celor două Camere ale Parlamentului:

Foto: Senat

Parlamentul României a luat act cu neplăcută surprindere de comunicatul emis în data de 27 noiembrie 2017 de către Departamentul de Stat din Statele Unite ale Americii referitor la dezbaterea privind reforma Justiției.

Dorim să subliniem că, în orice discuție cu partenerii noștri trebuie să plecăm de la un principiu constituțional fundamental, același în SUA și în România, potrivit căruia dezbaterile, deciziile și voturile din Parlament se desfășoară în numele suveranității poporului și nu pot face obiectul niciunei forme de presiune.

Statele Unite ale Americii trebuie să aibă încredere în Parlamentul României care urmărește să consolideze independența sistemului judiciar și eliminarea influențelor politice în funcționarea justiției.

Statele Unite ale Americii trebuie să aibă încredere în Parlamentul României care dezbate în aceste zile legile de reformă ale justiției, pentru că este același Parlament care:

a adoptat Declarația privind aniversarea a două decenii de Parteneriat Strategic România – SUA;

a aprobat alocarea a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare;

a decis participarea forțelor armate ale României în teatrele de operațiuni din Afganistan și Irak precum și în cadrul cooperării în coaliția anti-ISIS/DAESH alături de SUA și alți aliați;

a adoptat legile privind achiziționarea sistemului de apărare antirachetă Patriot

Exprimăm speranța că declarația Departamentului de Stat al SUA a fost făcută cu bună credință, dar nu putem să nu remarcăm că ea nu pare să fie rezultatul unei analize echilibrate, obiective și cuprinzătoare a faptelor, făcând mai degrabă ecou unor opinii vehiculate în spațiul public românesc.

Natura și forma Declarației Departamentului de Stat al SUA sunt de neînțeles în contextul în care este greu de imaginat că în Statele Unite ar fi putut avea loc încălcările drepturilor și libertăților cetățenești la care asistăm frecvent în România. Este greu de crezut că în SUA un procuror și-ar permite să prezinte în fața instanței de judecată interceptări măsluite sau să șantajeze judecătorul că îi va face dosar penal dacă nu ia o decizie în favoarea sa. Este greu de crezut că într-o democrație consolidată, cum e cea a SUA, există protocoale de colaborare între serviciile de intelligence și magistrați. E probabil de neconceput în sistemul de justiție american ca reprezentanții serviciilor secrete să își extindă câmpul tactic până în sala de judecată și să ofere opinii juridice magistraților, după care să urmărească dacă aceștia iau decizii în acord cu soluțiile sugerate. Este de asemenea de neimaginat în SUA ca un funcționar public de rang înalt să refuze a se prezenta în fața unei comisii parlamentare de anchetă, încălcând astfel decizii clare ale Curții Constituționale. Nu în ultimul rând este greu de crezut că în SUA un magistrat care încalcă flagrant drepturile fundamentale ale omului nu are niciun fel de răspundere în fața legii.

Toate aceste numeroase abuzuri care au avut loc în România reprezintă motivul principal pentru inițierea dezbaterilor privind reforma justiției. Fiecare amendament adoptat în cadrul Comisiei speciale are scopul de a îndrepta abuzurile și vulnerabilitățile, precis documentate, din sistemul actual de justiție.

Parlamentul României ar fi bucuros să pună la dispoziție Departamentului de Stat al SUA întreaga documentație referitoare la principiile care au stat la baza elaborării propunerilor actuale de reformă a sistemului judiciar, principii larg susținute de asociațiile profesionale ale magistraților din România care au luat parte activ la dezbaterile ce se desfășoară în această perioadă.

 

 

.

JUSTIȚIE

Kelemen Hunor și David Muniz au discutat despre desființarea Secției Speciale: SUA subliniază importanța aprofundării reformelor statului de drept pentru a atrage investitori străini

Published

on

© Kelemen Hunor/ Facebook

Vicepremierul Kelemen Hunor a avut, miercuri, o întâlnire cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la București, David Muniz, unul dintre subiectele discutate fiind desființarea Secției Speciale.

“Secția Specială de Investigații în Justiție (SIIJ) a fost, printre altele, subiectul dialogului pe care l-am avut cu domnul David Muniz, Însărcinatul cu Afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti. Am subliniat în cadrul ședinței, că toți membrii coaliției sunt de acord cu desființarea Secției Speciale, singura întrebare este unde să fie transferate competențele acestui departament special. Poziția UDMR este foarte clară: competențele SIIJ ar trebui transferate Parchetului General. Acesta ar fi o modalitate corectă, și asemenea, ar fi extrem de importantă pentru cetățeni, deoarece numai astfel se poate garanta că judecătorul și procurorul rămân independenți în proceduri și în decizie”, a precizat Kelemen Hunor într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Liderul UDMR a mai menționat că a fost abordată și problema traficului de persoane, care afectează România.

“Pentru eradicarea fenomenului este necesară o cooperare mai strânsă între instituțiile statului, mai multe state europene, biserică, și organizații nonguvernamentale”, a conchis vicepremierul.

Într-o postare separată, Ambasada Statelor Unite la București a informat că însărcinatul cu afaceri David Muniz a discutat cu Kelemen Hunor despre reforma justiției și despre traficul de persoane.

David Muniz a subliniat importanța aprofundării reformelor statului de drept și a justiției pentru a atrage investitori străini.

Coaliția de guvernare este într-un blocaj pe subiectul desființării SIIJ, pentru că UDMR se opune ca dosarele aflate la Secția Specială să ajungă la DNA.

La începutul lunii, Însărcinatul cu Afaceri al ambasadei SUA a mai discutat problema desființării SIIJ și cu ministrul Justiției. , Stelian Ion.

David Muniz a declarat că, în România, corupția a devenit o amenințare la adresa securității naționale acesta fiind și motivul pentru care SIIJ trebuie desființat.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Comisia de la Veneția recomandă desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție: Salutăm intenția autorităților române de a reforma sistemul judiciar

Published

on

© European Commission/ Twitter

Trimiterea în judecată a magistraţilor numai cu avizul CSM introduce un nou tip de inviolabilitate pentru judecători şi procurori, arată Comisia de la Veneţia, într-un aviz cu privire la desfiinţarea Secţiei Speciale, Comisia referindu-se la amendamentele pe care Camera Deputaţilor le-a introdus în proiectul de desfiinţare a SIIJ.

Într-un aviz adoptat în cadrul sesiunii plenare din 2-3 iulie, Comisia de la Veneția emite mai multe recomandări către autoritățile române cu privire la proiectul de lege privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), informează organismul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Avizul a fost solicitat de ministrul justiției din România și vizează atât proiectul de lege adoptat de guvern, cât și versiunea modificată adoptată de Camera Deputaților, pe care Senatul o examinează în prezent.

“Comisia de la Veneția salută intenția autorităților române de a reforma sistemul judiciar, care include un pas esențial în ceea ce privește desființarea SIIJ, și le încurajează să continue reforma mai amplă a sistemului judiciar. Deși Comisia de la Veneția a criticat înființarea SIIJ în două avize adoptate în 2018 și 2019, avizul emis astăzi subliniază faptul că, după trei ani de desfășurare a cauzelor, desființarea acestuia nu trebuie luată cu ușurință”, arată sursa citată.

Prin urmare, Comisia de la Veneția face următoarele recomandări specifice:

– Articolul 4 din amendamentele Camerei Deputaților ar trebui eliminat, deoarece introduce un nou tip de inviolabilitate pentru judecători și procurori în cadrul unui domeniu extrem de sensibil – urmărirea penală – care depășește cu mult imunitatea funcțională.

– Articolul 6 din amendamentele Camerei Deputaților nu ar trebui să fie menținut. Acest articol prevede o nouă competență a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), acordând secției relevante a CSM competența exclusivă de a decide cu privire la acțiunile în materie penală împotriva judecătorilor și procurorilor. Comisia de la Veneția consideră că procedurile penale care nu intră în sfera de competență a imunității funcționale nu ar trebui să fie de competența CSM și ar trebui să fie aduse direct în fața instanțelor de judecată fără examinarea prealabilă a CSM.

– Plângerile, care adesea sunt plângeri penale, depuse de persoane private împotriva judecătorilor și procurorilor ar trebui să fie tratate de către serviciul de procuratură obișnuit și ar trebui considerate ca fiind o chestiune urgentă care necesită o reformă.

Pe 29 martie, ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a anunţat că va solicita Comisiei de la Veneţia un aviz în legătură cu proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, informează Adevărul.

În luna martie, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) cu mai multe amendamente, printre care şi unul al deputatului minorităţilor naţionale Ionel Stancu, susţinut şi de UDMR, care prevede că magistraţii pot fi trimişi în judecată doar cu încuviinţarea CSM.  

Ministrul justiţiei a precizat că a sesizat Comisia de la Veneţia, în special din cauza amendamentului introdus în Camera Deputaţilor la proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei Speciale.

Compromisul din Coaliţie a prevăzut ca magistraţii să nu poată fi trimişi în judecată dacă nu există avizul obligatoriu al CSM.

Stelian Ion a criticat acest amendament, chiar dacă a recunoscut că a trebuit să accepte compromisul, în caz contrar Secţia Specială nu putea să fie desfiinţată.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Consiliul Europei recomandă României să ia în considerare adoptarea unor măsuri legislative pentru ca sarcina probei să revină autorilor infracțiunilor de spălare de bani și finanțare a terorismului

Published

on

© Council of Europe/ Facebook

Comitetul Convenției Consiliului Europei privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului a solicitat miercuri statelor sale părți, inclusiv României, să aplice în mod eficient inversarea sarcinii probei pentru a permite confiscările în cazul infracțiunilor grave.

Într-un raport publicat miercuri, Conferința părților la Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului evaluează măsura în care 34 de state părți dispun de măsuri legislative sau de altă natură pentru inversarea sarcinii probei, o posibilitate prevăzută la articolul 3 alineatul (4) din tratat.

Prin inversarea sarcinii probei se urmărește sporirea eficienței confiscărilor, solicitând autorului infracțiunii să demonstreze originea anumitor venituri sau a altor bunuri susceptibile de confiscare.

Raportul conține mai multe recomandări generale adresate statelor părți cu privire la punerea în aplicare a acestui articol din tratat, precum și recomandări specifice fiecărei țări.

Până în prezent, șaisprezece țări s-au angajat să aplice art. 3 (4): Albania, Armenia, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Bosnia și Herțegovina, Croația, Cipru, Danemarca, Franța, Ungaria, Letonia, Malta, Muntenegru, Țările de Jos, Macedonia de Nord, Portugalia și Serbia. Cu toate acestea, modul în care aceste țări pun în aplicare dispozițiile sale diferă semnificativ. Majoritatea o aplică prin confiscarea extinsă în cadrul procedurilor penale, ceea ce permite confiscarea bunurilor care depășesc veniturile directe ale unei infracțiuni concrete pentru care inculpatul este urmărit penal.

Opt țări au făcut o declarație de a nu aplica – integral sau parțial – art. 3 alineatul (4) și nu îl pun în practică: Azerbaidjan, Bulgaria, Grecia, Republica Moldova, România, Slovacia, Suedia și Turcia. Alte șapte țări au făcut astfel de declarații, dar au în vigoare măsuri de inversare a sarcinii probei prin intermediul legislației sau prin jurisprudența instanțelor lor: Georgia, Germania, Germania, Italia, Polonia, Rusia, Slovenia și Ucraina.

În ceea ce privește România, raportul consemnează că țara noastră nu dispune de măsuri legislative sau de altă natură pentru a demonstra originea presupuselor venituri de către infractor, ceea ce corespunde declarației făcute la depunerea instrumentelor de ratificare cu privire la articolul 3 alineatul (4), iar sarcina probei pentru toate faptele revine procurorului.

“România ar trebui să ia în considerare ridicarea declarației făcute în temeiul art. 3 alin. 53 IV. În consecință, autoritățile sunt invitate să ia în considerare adoptarea unor măsuri legislative care să permită inversarea sarcinii probei”, se arată în concluziile-recomandări privind România.

Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului (Convenția de la Varșovia), deschisă spre semnare în 2005, este primul tratat internațional care acoperă atât prevenirea, cât și controlul spălării banilor și al finanțării terorismului.

Este singurul tratat internațional care conferă autorităților naționale competența de a opri tranzacțiile suspecte în cel mai timpuriu stadiu pentru a împiedica circulația acestora în sistemul financiar.

Conferința părților monitorizează respectarea convenției de către statele părți.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO13 hours ago

UE dorește să-și consolideze cooperarea cu NATO în contextul în care ”amenințările hibride devin din ce în ce mai intense”

NATO15 hours ago

Jens Stoltenberg promite că ”niciun aliat NATO nu este singur” în fața ofensivei hibride a regimului Lukașenko: Criza migrației afectează atât NATO, cât și UE

ROMÂNIA15 hours ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

U.E.17 hours ago

Premierul Poloniei acuză Rusia că folosește Nord Stream 2 pentru a șantaja Ucraina și Republica Moldova și speră că noul guvern german nu va permite ca proiectul ”să fie un instrument în arsenalul” lui Putin

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Margaritis Schinas transmite Marii Britanii că trebuie să-și gestioneze singură granițele și problemele legate de migranți: Dacă îmi amintesc bine, sloganul campaniei pentru Brexit a fost ”Preluăm controlul”

ROMÂNIA20 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu participă la Forumul Regional al Uniunii pentru Mediterana şi la Reuniunea Ministerială UE – Vecinătatea Sudică

Corina Crețu20 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Peste tot în Europa social-democrația câștigă teren, mai ales în contextul perioadei dificile prin care trecem. România are nevoie de o social-democrație puternică

ROMÂNIA21 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

ROMÂNIA2 days ago

Viktor Orban l-a felicitat pe Nicolae Ciucă pentru învestirea în funcția de prim-ministru. Premierul ungar și-a exprimat convingerea că cele două țări își vor aprofunda relațiile și vor consolida dialogul

Corina Crețu2 days ago

Eurodeputatul Corina Crețu laudă proiectul metroului de la Cluj: Îi încurajez pe toți primarii să atragă și să folosească fondurile europene

ROMÂNIA15 hours ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA21 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța4 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ4 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ4 days ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA5 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Team2Share

Trending