Connect with us

NEWS

Parlamentul Republicii Moldova amână alegerile legislative pentru luna februarie 2019. Mandatul actualului for legislativ expiră la finalul lunii noiembrie

Published

on

Legislativul de la Chișinău a stabilit în cadrul ședinței de vinerim ultima sesiune înainte de primăvară-vară, ca viitoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova să se desfășoare pe data de 24 februarie 2019, în condițiile în care mandatul actualului for legislativ expiră la finalul lunii noiembrie, anunță mass-media de peste Prut, citate de Agerpres.

Foto: Facebook/ Parlamentul Republicii Moldova

Hotărârea ca viitoarele alegeri să fie amânate cu câteva luni a fost prezentată de președintele Parlamentului moldovean, Adrian Candu, autorul acestei inițiative, anunță Radio Chișinău. Până acum fusese vehiculată ideea ca scrutinul să se desfășoare la finalul anului curent.

Candu a motivat decizia de a amâna cu câteva luni organizarea alegerilor prin faptul că acestea vor avea loc în conformitate cu prevederile sistemului mixt de vot pentru care sunt necesare mai multe pregătiri. De asemenea, potrivit lui Andrian Candu, opoziţia va avea mai mult timp să se pregătească de scrutin.

Mandatul actualului legislativ moldovean expiră la 30 noiembrie, iar alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni de la această dată, adică până la sfârşitul lunii februarie 2019, conform legislaţiei în vigoare.

 

Conform Consituției Republicii Moldova, parlamentul este ales pentru un mandat de patru ani. Mandatul acestuia poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de ”război sau catastrofă”. Mandatul legislativului se prelungește până la întrunirea legală a noii componențe. În această perioadă nu poate fi modificată Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau aborgate legi organice, anunță Radio Chișinău.

Potrivit observatorilor, viitorul scrutin va avea loc în baza sistemului electoral mixt aprobat în 2017 de către Partidul Socialiştilor (PS – prorus, de stânga), Partidul Democrat (PD- de guvernare) şi Partidul Popular European din Moldova (PPEM), contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Astfel, jumătate dintre deputaţi (50) vor fi aleşi pe liste de partid, iar altă jumătate (51) pe circumscripţii uninominale.

Liderii opoziției extraparlamentare europene au criticat decizia majorității ca viitoarele alegeri parlamentare să aibă loc la 24 februarie 2019, printre aceștia numărându-se și Andrei Năstase, președintele Partidului ”Platforma Demnitate și Adevăr” ( PPDA), anunță Deschide.md.

”Era posibil ca alegerile să fie organizate la 2 decembrie, dar frica lor şi necesitatea de a-şi mai rezolva nişte probleme cu legi strâmbe au dus la stabilirea acestei date”, a declarat Năstase după legile votate joi de parlament cu privire la amnistia capitalurilor.

În viziunea vicepreședintelui Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, data nu este stabilită în mod întâmplător, spunând că are la bază un ”calcul banditesc”. Acesta este de părere că ziua a fost aleasă tocmai pentru a opri oamenii să iasă la proteste sau la vot, având în vedere că va fi frig.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Margareta, custodele Coroanei, se declară ”consternată” după seria de atentate teroriste din Sri Lanka, pe care le califică drept ”o crimă abominabilă” și urează ”însănătoșire grabnică celor răniți”

Published

on

© Familia Regala a Romaniei/ Facebook

Custodele Coroanei, Margareta, se declară ”consternată” de atentatele din biserici și spații publice din Sri Lanka, pe care le califică drept ”o crimă abominabilă” și urează ”însănătoșire brabnică celor răniți”.

”Alături de întreaga Familie Regală, îmi exprim consternarea şi profunda durere pentru violenţa care s-a abătut asupra multor oameni paşnici, localnici şi străini, în oraşe din Sri Lanka. Atentatele din biserici şi spaţii publice din Sri Lanka, produse în ziua în care credincioşii catolici sărbătoreau Duminica Paştelui, sunt o crimă abominabilă. Viaţa a sute de oameni nevinovaţi a fost luată, în timp ce alte sute de oameni vor rămâne cu traume fizice şi psihice pentru totdeauna. Sunt cu tot sufletul alături de familiile îndoliate şi urez însănătoşire grabnică celor răniţi”, se arată în masajul Majestății Sale Margareta, conform romaniaregala.ro.

Cel puțin 290 de oameni au murit în atentatele coordonate din Sri Lanka, în duminica Paștelui. Atacurile teroriste au fost comise de agresori sinucigași, a precizat guvernul. Alte sute de oameni au fost rănite în seria de explozii care a țintit biserici și hoteluri de lux din mai multe regiuni ale țării.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premierul Dmitri Medvedev vede ”o șansă de amelionare a cooperării” între Moscova și Kiev după alegerea lui Zelenski drept președinte al Ucrainei

Published

on

© Dmitri Medvedev/ Facebook

Premierul rus Dmitri Medvedev a apreciat luni că Moscova are ”o șansă” de a-și îmbunătăți relațiile cu Ucraina după alegerea noului președinte ucrainean, Volodimir Zelenski, adoptând totuși o poziție rezervată, spunând că nu vrea să-și facă ”iluzii”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Există o şansă de ameliorare a cooperării cu ţara noastră”, a declarat pe pagina sa de Facebook premierul Dmitri Medvedev, primul oficial de rang înalt de la Moscova care a reacţionat după victoria zdrobitoare duminică seara a lui Volodimir Zelenski – un actor de comedie fără experienţă politică – în alegerile prezidenţiale din Ucraina.

Medvedev a adăugat totuşi că ”nu-şi face iluzii” cu privire la Zelenski, afirmând că, ”fără îndoială, noul şef al statului va utiliza aceeaşi retorică faţă de Rusia ca cea din timpul campaniei sale” electorale.

Scrutinul ”a arătat o cerere clară pentru o abordare nouă faţă de rezolvarea problemelor în Ucraina”, consideră prim-ministrul rus.

Actorul de comedie Volodymyr Zelenskyi, nou intrat în politică, a obţinut duminică o victorie zdrobitoare în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Ucraina în faţa preşedintelui în exerciţiu Petro Poroshenko.

De altfel, rezultatele obținute de Zelenski reprezintă din punct de vedere tehnic cea mai clară victorie câștigată vreodată de un candidat la alegerile prezidențiale.

Exit-pollul preluat de agenţia Reuters arată că 72.7% dintre voturi au mers către actorul convertit la politică, în timp ce actualul preşedinte, Petro Poroshenko, n-a primit decât 27.3%.

Victoria lui Zelenski se prefigura încă din primul tur al alegerilor, desfășurate acum trei săptămâni, când Volodimir Zelenski a obținut 30% din totalul voturilor exprimate atunci, adică 5.7 milioane de voturi, la mare distanță urmat de Poroșenko, cu aproape 16%, cu circa 3 milioane de voturi.

Rezultatele de duminică, 21 aprilie, reprezintă un vot de blam împotriva principalului contracandidat al lui Zelenski, actualul președinte Petro Poroșenko, rămas insensibil la de standardele înalte pe care opinia publică și le-a fixat în materie de luptă împotriva corupției.

La ce ne putem aștepta de la viitorul președinte al Ucrainei?

Fără experiență politică și fără competențe în vreun domeniu din zona politică, putem contura un tablou general al mandatului viitorului președinte ucrainean aplecându-ne atenția asupraechipei de consilieri pe care Zelenski a avut-o în timpul campaniei electorale care l-a dus spre victorie: aproximativ 50 de oameni, mare parte din ei necunoscuți publicului larg, unii absolvenți ai unor prestigioase universități americane, alții fiind apropiați de Rusia.

Purtătorul său de cuvânt, Dmitri Razumkov, este un promotor al comunicării în limba rusă, deranjat de ruperea relațiilor diplomatice cu Moscova după începutul războiului din Donbas, în urma căruia au murit peste 13.000 de persoane, anunță ABC News.

Razumkov și-a arătat, de asemenea, opoziția față de legea ucraineană privind reintegrarea Donbasului, care autorizează folosirea forţei militare pentru descurajarea agresiunii Rusiei, intrată în vigoare la 24 februarie 2018, după ce aceasta a fost votată de Parlamentului de la Kiev la 18 februarie.

Documentul, care a fost promulgat la 20 februarie 2018 de preşedintele Petro Poroşenko, prevede reintegrarea teritoriilor separatiste din regiunile Doneţk şi Luhansk, permiţând armatei ucrainene să folosească forţa pentru a descuraja agresiunea Federaţiei Ruse, ale cărei acțiuni sunt calificate în legea amintită mai sus drept unele ilegale, care contravind dreptului umanitar internațional.

Să nu uităm de legăturile pe care Volodimir Zelenski le are cu oligarhul ucrainean controversat, Igor Kolomoiski, care i-a finanțat campania electorală.

Mulți dintre cei care au votat cu contracadidatul lui Poroșenko și-au aratat reținerea față de relația lui Zelenski cu cel care deține postul ucrainean de televizune 1+1, care difuzează serialul ”Slujitorul Poporului”, în care juca viitorul ocupant al fotoliului de la Kiev.

Kolomoiski se află în exil în Israel, după ce autoritățile din Ucraina au naționalizat anul trecut banca pe care acesta o deține, Privat Bank, acuzându-l că el și asociații săi furau miliarde de dolari de la cetățenii care aveau conturi deschise la acea unitate bancară.

Săptămâna trecută, o instanță de judecată de la Kiev a dat o sentință favorabilă lui Kolomoiski, declarând ilegală naționalizarea.

Să nu uităm că cetățenii ucraineni sunt așteptați din nou la urne, în luna octombrie, pentru a alege membrii Radei Supreme de la Kiev, instituție unde Blocul Poroșenko – partidul politic al lui Petro Poroșenko, care a promis după înfrângerea înregistrată duminică, că rămâne în politică –deține majoritatea.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Rusia lansează la apă submarinul Belgorod, în prezența președintelui Vladimir Putin. În ce zonă va opera cel mai lung submarin din lume, care poate șterge un întreg oraș de pe suprafața Terrei

Published

on

© Kremlin.ru

Submarinul Belgorod, cel mai lung din lume, care măsoară 184 de metri, va fi lansat luni la apă în prezența președintelui rus, Vladimir Putin, anunță publicația Daily Mail, citată de Adevărul.ro.

Submersibilul Belgorod va părăsi luni şantierul naval Severodvinsk, relatează Daily Mail.

Potrivit sursei citate, evenimentul, aşteptat încă de la sfârşitul anului trecut, va avea loc în prezenţa liderului de la Kremlin.

Belgorod este considerat una dintre cele mai puternice arme ale Rusiei, fiind dotată cu şase torpile nucleare şi capabilă să transporte focoase cu o putere explozivă echivalentă cu două milioane de tone de TNT. Este un submersibil care poate provoca un tsunami de 90 de metri şi poate şterge un întreg oraş de pe suprafaţa Terrei.

Submarinul Belgorod, lung de 184 de metri, va opera începând din 2020 în Arctica şi în zona de nord a Oceanului Atlantic.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending