Connect with us

NEWS

Parlamentul Republicii Moldova amână alegerile legislative pentru luna februarie 2019. Mandatul actualului for legislativ expiră la finalul lunii noiembrie

Published

on

Legislativul de la Chișinău a stabilit în cadrul ședinței de vinerim ultima sesiune înainte de primăvară-vară, ca viitoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova să se desfășoare pe data de 24 februarie 2019, în condițiile în care mandatul actualului for legislativ expiră la finalul lunii noiembrie, anunță mass-media de peste Prut, citate de Agerpres.

Foto: Facebook/ Parlamentul Republicii Moldova

Hotărârea ca viitoarele alegeri să fie amânate cu câteva luni a fost prezentată de președintele Parlamentului moldovean, Adrian Candu, autorul acestei inițiative, anunță Radio Chișinău. Până acum fusese vehiculată ideea ca scrutinul să se desfășoare la finalul anului curent.

Candu a motivat decizia de a amâna cu câteva luni organizarea alegerilor prin faptul că acestea vor avea loc în conformitate cu prevederile sistemului mixt de vot pentru care sunt necesare mai multe pregătiri. De asemenea, potrivit lui Andrian Candu, opoziţia va avea mai mult timp să se pregătească de scrutin.

Mandatul actualului legislativ moldovean expiră la 30 noiembrie, iar alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni de la această dată, adică până la sfârşitul lunii februarie 2019, conform legislaţiei în vigoare.

 

Conform Consituției Republicii Moldova, parlamentul este ales pentru un mandat de patru ani. Mandatul acestuia poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de ”război sau catastrofă”. Mandatul legislativului se prelungește până la întrunirea legală a noii componențe. În această perioadă nu poate fi modificată Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau aborgate legi organice, anunță Radio Chișinău.

Potrivit observatorilor, viitorul scrutin va avea loc în baza sistemului electoral mixt aprobat în 2017 de către Partidul Socialiştilor (PS – prorus, de stânga), Partidul Democrat (PD- de guvernare) şi Partidul Popular European din Moldova (PPEM), contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Astfel, jumătate dintre deputaţi (50) vor fi aleşi pe liste de partid, iar altă jumătate (51) pe circumscripţii uninominale.

Liderii opoziției extraparlamentare europene au criticat decizia majorității ca viitoarele alegeri parlamentare să aibă loc la 24 februarie 2019, printre aceștia numărându-se și Andrei Năstase, președintele Partidului ”Platforma Demnitate și Adevăr” ( PPDA), anunță Deschide.md.

”Era posibil ca alegerile să fie organizate la 2 decembrie, dar frica lor şi necesitatea de a-şi mai rezolva nişte probleme cu legi strâmbe au dus la stabilirea acestei date”, a declarat Năstase după legile votate joi de parlament cu privire la amnistia capitalurilor.

În viziunea vicepreședintelui Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, data nu este stabilită în mod întâmplător, spunând că are la bază un ”calcul banditesc”. Acesta este de părere că ziua a fost aleasă tocmai pentru a opri oamenii să iasă la proteste sau la vot, având în vedere că va fi frig.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NEWS

Premierul Viorica Dăncilă: Drapelul Național, simbol al identităţii, trecutului şi valorilor care ne definesc

Published

on

Drapelul Naţional, simbol al identităţii, trecutului şi valorilor care ne definesc, ne însufleţeşte şi ne aprinde inimile în toate momentele importante ale istoriei şi ale succeselor noastre ca naţiune, a declarat, miercuri, premierul Viorica Dăncilă.

”Celebrăm astăzi Drapelul Naţional, simbol al identităţii, trecutului şi valorilor care ne definesc. Ne însufleţeşte şi ne aprinde inimile în toate momentele importante ale istoriei şi ale succeselor noastre ca naţiune şi ne aminteşte unde ne e sorgintea. În această zi, vă îndemn să reflectaţi la importanţa patriotismului şi a iubirii de ţară în aceste vremuri şi să vorbiţi generaţiilor tinere despre istoria noastră plină de sacrificii”, a scris prim-ministrul pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a completat că ”ancorarea conştiinţei naţionale” şi mândria că suntem români ”trebuie să dăinuie vii” în toate momentele existenţei noastre.

Data de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, marcând ziua de 26 (14) iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor.

Conform legii, această zi este marcată de autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Reuters: Franța amenință că nu va semna declarația G20 dacă în aceasta nu va fi menționat și Acordul de la Paris privind schimbările climatice

Published

on

Președintele Emmanuel Macron a avertizat că Franța nu va semna declarația comună a summitului G20, găzduit de Osaka, dacă în aceasta nu va fi menționat și Acordul de la Paris privind schimbările climatice, potrivit unui oficial, citat de Reuters.

” (…) o mulțime de oameni spun că au <<linii roșii>>”  și sunt persoane ”care spun că nu doresc să semneze declarația comună a G7 sau G20 din cauza acestor linii roșii”, a precizat un oficial al Palatului Elysee într-o remarcă ce reprezintă o critică la adresa președintelui american Donald Trump.

”În ceea ce mă privește, am o linie roșie. Dacă nu discutăm despre Acordul de la Paris și dacă nu ajungem la un acord în acest sens, nu mai putem să ne apăram obiectivele privind schimbările climatice și Franța nu va participa la acest lucru”, a adăugat oficialul.

Statele Unite au refuzat, în urma reuniunii G7 din 2017, desfășurată la Taormina, Canada, să semneze declarația celor șapte țări industrializate în privința modificărilor climatice și a planurilor de finanțare a dezvoltării sustenabile.

Decizia venea la scurt timp după ce Washingtonul anunțase la 1 iunie, că retrage SUA din Acordul COP21 de la Paris privind schimbările climatice, motivând că acest acord este foarte nedrept față de Statele Unite și ar pune în pericol locurile de muncă pentru cetățenii americani, conducând la închiderea fabricilor și pierdere locurilor de muncă.

Schimbările climatice provoacă discordie și în rândul statelor membre.

La reuniunea Consiliului European din Bruxelles, care a avut loc în perioada 20-21 iunie, Polonia a blocat consensul statelor UE asupra obiectivelor privind schimbările climatice incluse în Agenda Strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki și-a motivat decizia, spunând că dorește să protejeze ”interesele mediului de afaceri polonez și ale cetățenilor polonezi”.

Potrivit unui raport al unui specialist ONU în domeniul drepturilor omului, lumea riscă din ce în ce mai mult să devină un „apartheid climatic“, unde cei bogaţi vor plăti pentru a scăpa de căldura şi foametea cauzate de criza climatică care se agravează pe zi ce trece, în timp ce restul planetei suferă.

Philip Alston, raportor special al ONU pe probleme de sărăcie extremă şi drepturi ale omului, spune că impactul încălzirii globale va afecta nu numai drepturile de bază, la viaţă, apă, hrană şi adăpost pentru sute de milioane de oameni, ci şi democraţia şi domnia legii.

Raportul îl condamnă şi pe Donald Trump pentru că ”reduce la tăcere în mod activ“ dovezile ştiinţifice privitoare la schimbările climatice, şi îl critică pe preşedintele brazilian, Jair Bolsonaro, pentru că a promis că va deschide pădurea amazoniană pentru minerit. Însă Alston a precizat că există şi schimbări pozitive, inclusiv cazuri legale împotriva statelor şi companiilor de combustibili fosili, activismul Gretei Thunberg, mitingurile globale ale tinerilor şi Extinction Rebellion.

Continue Reading

NEWS

MAE salută celebrarea Zilei Drapelului României, care ”oferă românilor posibilitatea de manifestare a ataşamentului faţă de unul dintre simbolurile identităţii şi unităţii naţionale”

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) celebrează miercuri Ziua Drapelului Național, aniversare care ”oferă tuturor românilor posibilitatea de a-şi manifesta ataşamentul faţă de unul dintre simbolurile identităţii şi unităţii naţionale”.

”Drapelul reprezintă nu numai unul dintre semnele convenţional distinctive ale unui stat, ci şi un element simbolic fundamental care stimulează şi adună în jurul său energiile pozitive ale naţiunii, puse în slujba idealurilor acesteia”, arată un comunicat al MAE.

MAE aminteşte că drapelul naţional român a fost atestat istoric în 1834, când domnitorul de atunci al Ţării Româneşti, Alexandru Ghica Vodă, a obţinut de la otomani permisiunea ”de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii”.

Data de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, marcând ziua de 26 (14) iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor.

Conform legii, această zi este marcată de autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending