Consiliul UE a decis luni să prelungească cu un an, până la 20 ianuarie 2026, măsurile restrictive existente împotriva celor care sprijină, facilitează sau permit acțiunile violente ale Hamas și ale Jihadului Islamic Palestinian (PIJ), informează comunicatul oficial. 

Toate persoanele și entitățile identificate anterior ca fiind responsabile de participarea la finanțarea Hamas și PIJ sau de facilitarea acțiunilor lor violente vor rămâne pe listă. În total, 12 persoane și trei entități sunt sancționate în temeiul acestui cadru de măsuri restrictive.

Persoanele enumerate în cadrul regimului de sancțiuni fac obiectul unei înghețări a activelor. Furnizarea de fonduri sau resurse economice, în mod direct sau indirect, către acestea este, de asemenea, interzisă. În plus, persoanelor fizice enumerate li se aplică o interdicție de călătorie în UE.

La 7 octombrie 2023, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate a emis o declarație în numele Uniunii Europene cu privire la atacurile împotriva Israelului, condamnând în termenii cei mai fermi atacurile multiple și fără diferențieri comise de Hamas în Israel și deplângând profund pierderile de vieți omenești.

UE și-a reafirmat angajamentul ferm față de o pace durabilă și trainică, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, pornind de la soluția bazată pe coexistența a două state, în care Statul Israel și un stat Palestina independent, democratic, contiguu, suveran și viabil coexistă în pace, securitate și recunoaștere reciprocă.

Uniunea Europeană va continua să colaboreze cu partenerii internaționali în direcția relansării unui proces politic în acest scop.

Atacurile din 7 octombrie 2023 au fost declanșate de mișcarea islamistă Hamas, care a lansat o ofensivă majoră împotriva Israelului. În cadrul acestei acțiuni coordonate, militanții Hamas au traversat granița dintre Fâșia Gaza și Israel, atacând civili și soldați israelieni. Peste 1.200 de persoane și-au pierdut viața, iar numeroși civili au fost luați ostatici. Aceste atacuri au generat o escaladare masivă a conflictului în regiune, declanșând represalii dure din partea Israelului, care a inițiat bombardamente asupra Fâșiei Gaza și o ofensivă militară extinsă care a ajuns până în Liban. 

Dacă Europa este neputincioasă, ea nu va supraviețui, a avertizat vineri prim-ministrul polonez Donald Tusk, cu ocazia unui discurs susținut la Varșovia pentru a lansa președinția semestrială a Poloniei la Consiliului Uniunii Europene, afirmând că “suntem pregătiți să pornim din nou pe calea europeană a măreției, forței și suveranității”.

În timpul ceremoniei de deschidere a președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene la care a participat și președintele Consiliului European Antonio Costa, Donald Tusk a subliniat că întărirea securității, competitivității și inovării Europei sunt principalele priorități ale președinției poloneze pentru următoarele șase luni.

Tusk, care a fost prim-ministru al Poloniei și la precedenta președinție rotativă a Consiliului din 2011, a declarat că pe 21 ianuarie se va adresa Parlamentului European pentru a “vorbi despre intențiile ambițioase ale Uniunii Europene, ale întregii Europe și ale președinției poloneze pentru aceste șase luni foarte dificile”.

“Anul acesta se împlinesc exact 1.000 de ani de la acel moment istoric în care Polonia a devenit un regat, un regat european, când un conducător polonez a preluat coroana”, a spus Tusk.

După cum a subliniat el, o mie de ani de la încoronarea lui Bolesław cel Viteaz, sunt “o mie de ani de experiențe schimbătoare”.

“Europa a experimentat, de asemenea, eșecurile sale, națiunile europene din ultima mie de ani și Uniunea Europeană, pe care o vom conduce în următoarele șase luni, are suficiente experiențe negative pentru a fi înțeleaptă după ce daunele au fost făcute”, a spus Tusk.

Prim-ministrul a declarat că “președinția poloneză trebuie să folosească înțelepciunea și experiența noastră națională”. De asemenea, el a subliniat cât de importante sunt securitatea, competitivitatea, inovarea, imaginația, curajul și buna conducere pentru Europa și patria noastră.

“Toate acestea sunt surse ale forței noastre. Dacă Europa este neputincioasă, ea nu va supraviețui. Dacă Europa își redescoperă sursele puterii sale, ea va fi din nou ceea cu ce am fost mândri timp de secole, și atât de des în ultimii ani”, a remarcat Tusk, fost președinte al Consiliului European în perioada 2014-2019.

“Și totuși, astăzi există forțe care ar dori să pună aceste motive de mândrie, aceste surse de forță, sub un mare semn de întrebare”, a notat Tusk.

Șeful guvernului de la Varșovia a subliniat că “Europa este norocoasă”.

“Europa este norocoasă că, în acest moment dificil din istorie, Polonia este cea care va îndeplini misiunea președinției. În Polonia, știm bine cum să găsim putere, credință și speranță. Știm cum să redescoperim sensul libertății și să înțelegem ce este cu adevărat Europa pentru noi toți. Suntem pregătiți să pornim din nou pe calea europeană a măreției, forței și suveranității. Securitate, Europa!“, a conchis Donald Tusk.

Citiți și Un Donald pentru un Donald: După “cavalerul singuratic” Orban, Polonia lui Tusk preia președinția Consiliului UE, pivotând între noua administrație Trump și propriile alegeri prezidențiale

Polonia, din ce în ce mai ambiţioasă pe scena europeană, a preluat de la Ungaria preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2025, cu sloganul “Securitate, Europa!”, schimbare salutată cu uşurare la Bruxelles.

Timp de şase luni, este de aşteptat ca Varşovia să aibă un joc mult mai orientat spre conlucrare decât Budapesta în efortul de a face să progreseze problemele europene – începând cu sprijinul pentru Ucraina, Polonia fiind unul dintre cei mai fervenţi apărători ai acestuia, în timp ce Viktor Orban a stârnit iritarea Bruxellesului cu vizita sa din iulie la Moscova pentru a se întâlni cu Vladimir Putin şi cu iniţiative luate fără concertare.

La fel ca la precedenta succesiune a celor două țări ale grupului de la Vișegrad la președinția Consiliului UE, în 2011, Ungaria și Polonia sunt conduse de aceiași Viktor Orban și Donald Tusk în postura de prim-miniștri.

Președinția poloneză la Consiliul UE marchează și debutul unui nou trio de președinții din care mai fac parte Danemarca (iulie-decembrie 2025) și Cipru (ianuarie-iunie 2026).

Președinția poloneză a Consiliului Uniunii Europene va dovedi, încă o dată, că patriotismul și integrarea europeană sunt interconectate, a declarat vineri președintele Consiliului European, Antonio Costa, la Varșovia, în cadrul ceremoniei de deschidere a președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene, subliniind importanța motto-ului “Securitate, Europa!” al președinției poloneze, în acest context crucial.

Costa a elogiat contribuția Poloniei la Uniunea Europeană în cei 20 de ani de la aderare, descriind-o ca pe una dintre cele mai mari povești de succes ale extinderii UE.

“O adevărată sursă de dinamism. O piatră de temelie a apărării europene. Un pilon crucial al pieței unice. Și o economie inovatoare și înfloritoare. Polonia este cu siguranță una dintre cele mai mari povești de succes ale extinderii, cea mai bună investiție geostrategică făcută de Europa pentru a garanta libertatea și democrația după lungi perioade de totalitarism.”, a spus Costa.

The Polish presidency will prove once more that patriotism and European integration are interconnected.

There is no better time for Polish leadership in the EU.#Poland25EU

Follow my speech at the launch of the Polish presidency of @EUCouncil ↓ https://t.co/4QRi5mIXiH

— António Costa (@eucopresident) January 3, 2025

Securitate și apărare în centrul agendei europene

Într-un moment de intensificare a amenințărilor geopolitice, Polonia, care a fost un bastion al apărării europene, joacă un rol-cheie în consolidarea securității continentului. Costa a anunțat organizarea unei reuniuni informale a liderilor europeni în februarie 2025, dedicată tematicii apărării, cu participarea secretarului general al NATO și a prim-ministrului Marii Britanii, invitarea premierului britanic fiind făcută la sugestia lui Tusk.

“Ucraina trebuie să rămână prioritatea noastră principală. În acest an trebuie să continuăm să fim alături de Ucraina – atât cât este necesar, atât timp cât este necesar, pentru a obține o pace globală, justă și durabilă. Dreptul internațional trebuie să prevaleze, pentru libertatea poporului ucrainean și pentru securitatea noastră comună”, a adăugat premierul portughez, pledând pentru o cooperare transatlantică solidă și o autonomie strategică europeană.

“Știm cu toții că apărarea este crucială pentru prezentul și viitorul Europei, dar este doar o componentă a arhitecturii noastre de securitate. După cum subliniază pe bună dreptate programul președinției poloneze, trebuie să o abordăm într-un mod mai integrat. Pentru a ne consolida reziliența în fața dezastrelor naturale – precum inundațiile dramatice pe care Polonia le-a suferit vara trecută -, securitatea frontierelor noastre, pentru a aborda provocările legate de migrație, pentru a face față amenințărilor și atacurilor hibride, pentru a consolida infrastructura energetică și securitatea alimentară și pentru a reduce dependența noastră de tehnologiile și materiile prime importate. Aceasta este calea de a obține o autonomie europeană strategică cuprinzătoare, făcând democrațiile europene mai rezistente, mai unite și mai puternice în mod colectiv pentru a face față provocărilor globalizării. Deoarece prosperitatea și securitatea merg mână în mână”, a continuat șeful Consiliului European.

Soluții pentru sustenabilitate economică și socială

Președintele Consiliului European a subliniat că Președinția poloneză abordează securitatea într-un mod integrat, incluzând reziliența în fața dezastrelor naturale, securitatea frontierelor, tranziția energetică și siguranța alimentară. În plus, el a evidențiat importanța unui nou Cadru Financiar Multianual pentru a stimula competitivitatea, convergența socială și coeziunea regională în Uniunea Europeană.

“Sectorul apărării poate deveni un motor economic prin investiții strategice, creând locuri de muncă mai bune și mai bine plătite și dezvoltând industrii europene competitive la nivel global,” a declarat Costa.

Un viitor al unității și al valorilor europene

Antonio Costa a încheiat cu o referire la moștenirea simbolică a Poloniei și la lecțiile istoriei europene.

“Marele scriitor polonez Stanislaw Lem a spus odată: „Nu căutăm nimic în afară de oameni. Nu avem nevoie de alte lumi. Avem nevoie de oglinzi”. Are dreptate. Politica este despre și pentru oameni. La sfârșitul zilei, ceea ce contează este modul în care politicile naționale și europene îmbunătățesc viața de zi cu zi a oamenilor. Acesta este sensul Uniunii Europene. Și acesta este, cred eu, scopul președinției poloneze”, a conchis președintele Consiliului European, declarându-se privilegiat de faptul că va putea colabora cu Donald Tusk, fost președinte al Consiliului Europena, din postura de prim-ministru al Poloniei.

Polonia, din ce în ce mai ambiţioasă pe scena europeană, a preluat de la Ungaria preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2025, cu sloganul “Securitate, Europa!”, schimbare salutată cu uşurare la Bruxelles.

Timp de şase luni, este de aşteptat ca Varşovia să aibă un joc mult mai orientat spre conlucrare decât Budapesta în efortul de a face să progreseze problemele europene – începând cu sprijinul pentru Ucraina, Polonia fiind unul dintre cei mai fervenţi apărători ai acestuia, în timp ce Viktor Orban a stârnit iritarea Bruxellesului cu vizita sa din iulie la Moscova pentru a se întâlni cu Vladimir Putin şi cu iniţiative luate fără concertare.

La fel ca la precedenta succesiune a celor două țări ale grupului de la Vișegrad la președinția Consiliului UE, în 2011, Ungaria și Polonia sunt conduse de aceiași Viktor Orban și Donald Tusk în postura de prim-miniștri.

Președinția poloneză la Consiliul UE marchează și debutul unui nou trio de președinții din care mai fac parte Danemarca (iulie-decembrie 2025) și Cipru (ianuarie-iunie 2026).