Rada Supremă, parlamentul ucrainean, a aprobat miercuri impunerea de sancţiuni împotriva a 351 de cetăţeni ruşi, printre care deputaţii care au votat pentru recunoaşterea independenţei teritoriilor controlate de separatişti şi trimiterea de trupe ruse în estul Ucrainei, informează Reuters, citat de Agerpres.
Sancţiunile vizează aproape toate tipurile de activităţi, interzicând intrarea pe teritoriul Ucrainei, accesul la bunuri, capital, proprietăţi, autorizaţii de afaceri.
Consiliul de securitate urmează să valideze sancţiunile.
De asemenea, Rada Supremă a votat, în primă lectură, proiectul de lege prin care civilii vor avea dreptul la autoapărare şi să poarte arme de foc.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat marţi mobilizarea rezerviştilor cu scopul de a completa efectivele armatei care luptă împotriva miliţiilor proruse din Donbas.
În egală măsură, Consiliul de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei (SNBO) a cerut miercuri instituirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul ţării în contextul a ceea ce consideră a fi drept agresiune rusă, cu excepţia regiunilor Doneţk şi Lugansk, care se află deja sub o administraţie politico-militară, informează EFE, AFP, DPA şi Ukrinform, conform Agerpres.
După decizia SNBO, preşedintele (Volodimir Zelenski) trebuie să emită un decret privind instituirea stării de urgenţă în anumite regiuni, document ce trebuie aprobat de Rada Supremă (parlamentul unicameral ucrainean) în termen de două zile.
Starea de urgenţă poate fi introdusă pentru o perioadă de cel mult 30 de zile şi nu mai mult de 60 de zile în anumite zone, indică Ukrinform.
În caz de necesitate, starea de urgenţă poate fi prelungită de către preşedinte, dar nu mai mult de 30 de zile.
Președintele rus, Vladimir Putin, a semnat luni seara decretul de recunoaștere a independenței regiunilor separatiste Donețk și Lugansk, dar și tratate de prietenie, cooperare și ajutor reciproc între Rusia și aceste zone din estul Ucrainei, gest menit să transmită mesajul că Moscova nu mai recunoște acordurile de la Minsk și se retrage din negocierile purtate în cadrul formatului Normandia, mediate de Franța și Germania.
Într-un discurs televizat care a precedat semnarea documentelor, liderul de la Kremlin a pus la îndoială însăși ”statalitatea reală” a Ucrainei și a reluat declarațiile potrivit cărora Rusiei i s-a promis în trecut că NATO nu se va extinde, într-un ecou al ideilor exprimate într-un articol publicat în iulie 2021 dar și în discursul său din februarie 2007 din cadrul Conferinței pentru securitate de la Munchen, ce a scos la iveală aspirațiile lui Putin privind Rusia, care, în viziunea sa, trebuie recunoscută ca mare putere pe scena globală.
Această mișcare neașteptată care dinamitează eforturile diplomatice de soluționarea a crizei de securitate provocată de Moscova prin masarea la granița cu Ucraina a peste 150.000 de trupe și echipamente militare a provocat un val de reacții din partea Cancelariilor occidentale.
În strânsă coordonare, Uniunea Europeană a adoptat și ea în unanimitate sancțiuni împotriva Moscovei, după ce Marea Britanie, Canada și Japonia au luat măsuri similare.
Indiferentă la aceste forme de constrângere menite să o determine să renunțe la escaladarea situației, Rusia, prin Camera superioară a Parlamentului rus, a aprobat cererea preşedintelui Vladimir Putin de a desfăşura militari ruşi în susţinerea separatiştilor proruşi din cele două regiuni din estul Ucrainei a căror independenţă a recunoscut-o luni.
În acest context, discuțiile occidentalilor, în speță SUA, prin secretarul de stat american, Antony Blinken, și Franța, prin ministrul de externe, Jean-Yves Le Drian, care urmau să aibă loc cu Moscova, reprezentată de șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, au fost anulate, chiar dacă președintele Vladimir Putin s-a declarat pregătit să găsească ”soluţii politice” la criza actuală cu Ucraina.
