Connect with us

U.E.

Parteneriatul UE-Canada se fortifică în fața provocărilor globale, fiind lansate o Alianță Verde și un Parteneriat Digital. Canada aderă și la programul de cercetare și inovare al UE

Published

on

© European Union 2023

Liderii Canadei și ai Uniunii Europene – premierul canadian Justin Trudeau, președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen – au reafirmat vineri parteneriatul strategic și colaborarea în vederea promovării valorilor noastre comune privind drepturile omului, democrația, statul de drept și ordinea internațională bazată pe reguli. În cadrul summit care a avut loc la St. John’s, din provincia canadiană Newfoundland și Labrador, cei trei lideri au adoptat și decizii concrete, precum asocierea Canadei la programul de cercetare al UE – Horizon Europe -, crearea Alianței Verzi UE-Canada și lansarea Parteneriatului digital UE – Canada, salutând viitoarea participare a Canadei la proiectul de cooperare structurată permanentă în domeniul apărării și securității.

Trudeau, Michel și von der Leyen s-au reunit pentru cel de-al 19-lea summit UE – Canada pentru a avansa parteneriatul strategic și pentru a discuta modalități de abordare a problemelor globale urgente, între care războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, liderii convenind asupra unei declarații comune la summit, cu noi inițiative și acțiuni comune.

“Am avut un summit foarte bun. Acesta a confirmat puternica aliniere a UE și a Canadei în ceea ce privește valorile și viziunile asupra lumii, ceea ce are o importanță și mai mare într-o lume zguduită de multiple crize. De asemenea, a reflectat cooperarea noastră bilaterală solidă, cu rezultate concrete obținute în domeniile inovării, comerțului, climei și digitalului”, a declarat Ursula von der Leyen.

“UE și Canada au o legătură transatlantică specială. Iar astăzi am făcut-o și mai puternică”, a spus și Charles Michel.

Orientul Mijlociu

UE și Canada s-au angajat de mult timp să colaboreze pentru a promova pacea și securitatea globală și pentru a susține ordinea internațională bazată pe reguli. Astfel, liderii au discutat despre situația actuală din Orientul Mijlociu.

“Nimic nu poate justifica atacul terorist josnic al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie și spirala de violență și suferință a civililor pe care acesta a declanșat-o. Liderii au solicitat ca toți ostaticii deținuți de Hamas să fie eliberați și au discutat despre necesitatea ca ajutorul umanitar suplimentar să ajungă în Gaza, despre angajamentul comun de a împiedica extinderea violenței în regiune și de a trasa o cale de urmat, spre o coexistență pașnică bazată pe soluția celor două state”, se arată în declarația adoptată.

Sprijinul pentru Ucraina, de neclintit

Summitul a fost, de asemenea, prilejul de a reitera faptul că UE și Canada rămân hotărâte în sprijinul acordat Ucrainei ca răspuns la războiul ilegal de agresiune al Rusiei, atât timp cât va fi necesar.

Liderii au reconfirmat angajamentul pe termen lung și sprijinul neclintit al UE-Canada față de Ucraina, inclusiv în ceea ce privește sprijinul militar, umanitar, economic și financiar, angajamentele în materie de securitate, reconstrucția, reformele necesare pentru calea de integrare europeană a Ucrainei și consecințele globale ale războiului

UE și Canada au solicitat continuarea lucrărilor în vederea înființării unui tribunal pentru urmărirea penală a crimei de agresiune împotriva Ucrainei și a unui viitor mecanism de despăgubire.

Liderii au recunoscut valoarea și importanța cooperării lor în ceea ce privește măsurile restrictive. Aceștia vor continua să impună sancțiuni extinse care vizează Rusia, precum și restricții și interdicții stricte privind controlul exporturilor. Liderii și-au reafirmat, de asemenea, sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Moldovei.

Cei trei lideri au anunțat și noi domenii de cooperare – înființarea unei Alianțe Verzi, lansarea unui parteneriat digital și încheierea negocierilor privind participarea Canadei la Orizont Europa

Un alt rezultat important al reuniunii la nivel înalt a fost consolidarea cooperării dintre UE și Canada în domeniul cercetării și inovării, prin încheierea negocierilor privind asocierea Canadei la Orizont Europa, principalul program de finanțare al UE pentru cercetare și inovare. Odată semnată, aceasta va permite cercetătorilor din Canada să colaboreze în condiții de egalitate cu entitățile din statele membre ale UE.

UE și Canada dau un exemplu în efortul global de combatere a triplei crize planetare: schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluarea. În cadrul reuniunii la nivel înalt, liderii au înființat o Alianță verde UE – Canada pentru a aprofunda cooperarea în domenii precum acțiunile în domeniul climei, tranziția către o energie curată, protecția mediului și a oceanelor, transformarea industrială ecologică, agricultura durabilă, mobilitatea durabilă și cu emisii zero, precum și cercetarea și inovarea. Alianțele verzi reprezintă cea mai cuprinzătoare formă de angajament bilateral în cadrul Dealului verde european.

UE devine partener al Provocării globale de stabilire a prețului carbonului, lansată de prim-ministrul Trudeau la COP26, care urmărește să crească la 60 %, până în 2030, acoperirea explicită a emisiilor globale prin stabilirea prețului carbonului la 60 %. Politica energetică, inclusiv în ceea ce privește hidrogenul, combaterea emisiilor de metan și asigurarea materiilor prime, a făcut, de asemenea, parte din discuții. A fost lansat un plan de acțiune comun al Comisiei Europene și al Canadei privind hidrogenul pentru a dezvolta piața hidrogenului și comerțul transatlantic între Canada și UE.

În domeniul digital, UE și Canada au lansat un Parteneriat digital UE – Canada, care reflectă o viziune comună pentru o economie și o societate digitală în serviciul oamenilor, într-un context de transformare digitală accelerată și de incertitudine geopolitică. UE și Canada au un dialog de lungă durată pe teme digitale. Acum, ele au convenit să colaboreze în domenii cruciale, cum ar fi inteligența artificială, conectivitatea internațională sigură, securitatea cibernetică, platformele online, identitatea digitală și competențele digitale.

Recunoscând că comerțul, investițiile și reforma politicilor sunt principalele motoare ale dezvoltării durabile și ale unei economii ecologice, liderii au subliniat rolul vital pe care Acordul economic și comercial cuprinzător UE-Canada (CETA) îl joacă în această privință. În ultimii 6 ani, comerțul cu bunuri a crescut cu 66%, ajungând la 77 de miliarde de euro în 2022, în timp ce comerțul cu servicii a crescut cu 46%.

Liderii au subliniat importanța dezvoltării în continuare a parteneriatului strategic UE-Canada privind materiile prime, care este esențial pentru realizarea tranziției către economii neutre din punct de vedere climatic și digitalizate și pentru consolidarea securității economice.

Liderii au salutat finalizarea cu succes a negocierilor privind noul acord UE-Canada privind registrul cu numele pasagerilor (PNR), ca un pas important în combaterea terorismului și a altor infracțiuni transnaționale grave, asigurând în același timp protecția vieții private în ceea ce privește colectarea de date cu caracter personal. Aceștia așteaptă cu interes ratificarea rapidă a acordului.

În domeniul politicii de securitate și apărare, liderii au salutat viitoarea participare a Canadei la proiectul de cooperare structurată permanentă (PESCO) al UE privind rețeaua de centre logistice. Aceștia au discutat în continuare despre modalitățile de consolidare a cooperării lor în acest domeniu, inclusiv prin consolidarea dialogului în materie de securitate și apărare și prin identificarea oportunităților de desfășurare a unor activități navale comune și de consolidare a colaborării în domeniul securității cibernetice și al legăturii dintre climă și securitate.

UE și Canada își intensifică, de asemenea, activitatea privind răspunsul la dezastre la nivel mondial. Liderii au salutat semnarea acordului administrativ privind răspunsul la dezastre și gestionarea situațiilor de urgență în țările terțe, pentru a spori impactul comun al UE și al Canadei în străinătate. În plus, Comisia Europeană a anunțat la începutul acestui an că va finanța achiziționarea a 12 avioane noi construite în Canada (Canadair) pentru a spori capacitatea de luptă aeriană împotriva incendiilor a rezervei strategice a mecanismului de protecție civilă al UE (“rescEU”); statele membre ale UE au comandat alte 12 avioane.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi: UE l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri rus la Bruxelles pentru a-și exprima ”indignarea”: Cerem ”Rusiei să autorizeze o anchetă internaţională independentă”

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană l-a convocat pe însărcinatul rus cu afaceri la Bruxelles, Kirill Logvinov, pentru a-i transmite ”indignarea” după decesul opozantului rus Aleksei Navalnîi, a anunțat marți serviciul diplomatic al Uniunii Europene, informează AFP, citat de Agerpres.

”UE şi-a exprimat indignarea faţă de moartea opozantului Navalnîi, a cărei responsabilitate revine în cele din urmă preşedintelui Putin şi autorităţilor ruse”, a adăugat el.

Directorul general al Serviciului European pentru Acțiune Externă responsabil pentru Rusia, Michael Siebert, a solicitat Moscovei ”să autorizeze o anchetă internaţională independentă şi transparentă” cu privire la moartea opozantului şi ”a cerut Rusiei să predea cadavrul familiei acestuia fără întârziere şi să le permită să organizeze funeralii”.

Cu prilejul acestei convocări care se aliniază acțiunilor similare adoptate de mai multe țări membre, diplomatul UE a reiterat solicitarea sa la adresa Rusiei de a îi elibera ”imediat și necondiționat pe toţi ceilalţi deţinuţi politici, precum şi pe toate persoanele arestate în Rusia, aducându-i un omagiu lui Aleksei Navalnîi”.

Citiți și: MAE: Ambasadorul României la Moscova a depus flori la memorialul dedicat lui Navalnîi, România fiind alături de toți oamenii din Rusia care tânjesc după democrație și libertate

Opozantul rus Aleksei Navalnîi a încetat din viață vineri în închisoarea arctică unde executa o pedeapsă de 19 ani de închisoare. Moartea acestei voci vocale împotriva abuzurilor regimului Putin survine cu câteva zile înainte de marcarea a doi ani de când Rusia a declanșat un război ilegal și neprovocat contra Ucrainei, dar și cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din Rusia.

Nu există niciun dubiu că Vladimir Putin, care nu se află la primul gest de a elimina vocile critice din Rusia, va obține un nou mandat la Kremlin, concurând cu un al dictator, Iosif Stalin, în privința longevității la cârma statului.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

UE a convenit asupra unor noi reguli pentru a avea un aer mai curat și o reducere la zero a poluării cel târziu până în 2050

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European și Consilul au ajuns marți la un acord politic provizoriu cu privire la Directiva revizuită privind calitatea aerului înconjurător. Odată adoptată, noua lege va stabili 2030 de standarde UE privind calitatea aerului aliniate mai îndeaproape la orientările globale ale OMS privind calitatea aerului. 

Prin Directiva revizuită privind calitatea aerului înconjurător, valoarea-limită anuală pentru principalul poluant – particulele fine în suspensie (PM2.5) – este redusă cu mai mult de jumătate.

O revizuire periodică a standardelor de calitate a aerului pentru a le reevalua, în conformitate cu cele mai recente dovezi științifice, precum și cu evoluțiile societale și tehnologice, va contribui la plasarea UE pe o traiectorie de reducere la zero a poluării aerului cel târziu până în 2050, în sinergie cu eforturile de neutralitate climatică.

Autoritățile naționale și locale vor stabili măsurile specifice pe care le vor lua pentru a respecta standardele. În același timp, politicile UE existente și cele noi în domeniul mediului, al energiei, al transporturilor, al agriculturii, al cercetării și inovării și al altor domenii vor avea o contribuție semnificativă.

Revizuirea va garanta că persoanele care suferă de daune aduse sănătății din cauza poluării aerului au dreptul de a fi despăgubite în cazul unei încălcări a normelor UE privind calitatea aerului.  

De asemenea, aceasta va aduce mai multă claritate în ceea ce privește accesul la justiție, sancțiuni eficace și o mai bună informare a publicului cu privire la calitatea aerului.

Acesta va sprijini autoritățile locale prin consolidarea dispozițiilor privind monitorizarea și modelarea calității aerului și va contribui la îmbunătățirea planurilor privind calitatea aerului.

Normele îmbunătățite privind monitorizarea și modelarea calității aerului vor permite verificarea mai atentă a respectării standardelor și vor sprijini acțiuni mai eficiente și mai eficace de prevenire și combatere a încălcărilor standardelor.

Directiva revizuită va asigura, de asemenea, acțiuni timpurii în vederea obținerii unui aer mai curat. În cazul în care nivelurile de poluare atmosferică sunt mai ridicate în următorii ani decât noile standarde din 2030, statele membre trebuie să analizeze dacă sunt pe drumul cel bun în ceea ce privește respectarea legislației în timp util și, dacă este necesar, să ia măsuri și să asigure conformitatea în 2030.

În anumite circumstanțe, statele membre pot beneficia de mai mult timp pentru a atinge noile standarde. Justificările pentru astfel de prelungiri trebuie să se bazeze pe o analiză solidă. Statele membre vor trebui să ia măsurile adecvate pentru a se asigura că respectă standardele de calitate a aerului cât mai curând posibil.

Parlamentul European și Consiliul vor trebui acum să adopte în mod oficial directiva revizuită înainte de a putea intra în vigoare. Acesta va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE.


La 26 octombrie 2022, Comisia a adoptat propunerea de revizuire a Directivei privind calitatea aerului înconjurător. Acesta este un progres esențial pentru obiectivul ambițios al Pactului verde europeande a reduce poluarea la zero până în 2050.

Poluarea aerului reprezintă cea mai mare amenințare de mediu pentru sănătate și una dintre cauzele principale ale bolilor cronice, precum accidentele vasculare cerebrale, cancerul și diabetul. Aceasta afectează în mod disproporționat grupurile sociale sensibile și vulnerabile. Aproximativ 300,000 de decese premature pe an și un număr semnificativ de boli netransmisibile, cum ar fi astmul, problemele cardiovasculare și cancerul pulmonar, sunt atribuite poluării aerului. Poluarea aerului continuă să fie principala cauză de mediu a deceselor premature în UE. În această privință, poluanții cei mai periculoși sunt particulele în suspensie, dioxidul de azot și ozonul.

Aerul poluat dăunează, de asemenea, mediului, provocând acidifiere, eutrofizare și daune pădurilor, ecosistemelor și culturilor. În prezent, eutrofizarea depășește cantitățile critice în două treimi din zonele ecosistemice din întreaga UE. Acest lucru are un impact semnificativ asupra biodiversității și a serviciilor pe care ni le oferă nouă, tuturor.

Continue Reading

NATO

Serviciul de Informații al Letoniei: Riscul unei agresiuni militare a Rusiei împotriva NATO va crește, dacă Occidentul nu sprijină suficient Ucraina

Published

on

© European Union 2022/Source - EC Audiovisual

Un sprijin politic şi militar insuficient pentru Ucraina din partea Occidentului poate face ca evoluţia războiului ruso-ucrainean să devină o ameninţare pentru NATO, scrie într-un raport principalul Serviciu de Informaţii al Letoniei, Oficiul pentru Protecţia Constituţiei (SAB), relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

„Fără o creştere substanţială a sprijinului occidental pentru Ucraina, regimul Putin va căpăta încredere în capacitatea sa de a influenţa Occidentul şi spiritul imperial al Rusiei nu va face decât să crească în viitorul previzibil”, se arată în raport.

Potrivit acestuia, armata rusă a dobândit o enormă experienţă de luptă, inclusiv împotriva echipamentelor militare occidentale.

„Împreună cu expansiunea planificată a armatei ruse, aceasta va creşte semnificativ riscul unei agresiuni militare a Rusiei împotriva NATO”, susţine serviciul de informaţii leton.

Acest serviciu observă că, deşi Occidentul a impus Rusiei sancţiuni ample după agresiunea asupra Ucrainei, Rusia nu a fost izolată complet, în timp ce „capacitatea agresivă şi destabilizatoare a Kremlinului a diminuat, dar nu a dispărut”.

De asemenea, raportul face referire şi la Belarus, ţară vecină atât cu Rusia cât şi cu Letonia, menţionând că regimul preşedintelui Aleksandr Lukaşenko cooperează strâns cu Rusia în operaţiunile militare ale acesteia în Ucraina şi arme nucleare ruse sunt staţionate pe teritoriul belarus.

„Belarusul a oferit sprijin logistic, instruire a trupelor, livrări de arme şi muniţii, tratament şi reabilitare pentru soldaţii ruşi răniţi, precum şi reparaţii de echipamente şi maşini de luptă. Belarusul este de asemenea complice la crimele de război comise de Rusia, întrucât a participat la deportarea copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei şi la instalarea lor în tabere, inclusiv în Belarus”, se arată în document.

În context, Serviciul de Informații Externe al Estoniei a declarat, într-un raport publicat săptămâna trecută, că Rusia se pregătește pentru un potențial conflict armat cu țările occidentale în următorul deceniu.

„În mentalitatea Kremlinului, ei nu se luptă doar cu ucrainenii, ci calea aleasă de ei implică o confruntare pe termen lung cu întregul <<Occident colectiv>>”, a declarat Kaupo Rosin, șeful organismului estonian.

Deși șansele unui atac militar din partea Rusiei în acest an sunt reduse, consideră Rosin, viitoarea securitate a Europei și a granițelor Estoniei depinde de capacitatea Ucrainei de a descuraja agresiunea rusă cu sprijinul aliaților.

În ianuarie, Letonia, Lituania și Estonia au convenit să creeze „o linie de apărare” comună la frontierele lor cu Rusia și Belarus pentru ”a apăra flancul estic al NATO şi a-i priva pe adversarii noştri de libertatea de mişcare”.

Alianța este conștientă că trebuie să-și consolideze postura de descurajare credibilă, fapt reflectat și prin apelul președintelui Comitetului Militar al NATO, amiralul olandez Rob Bauer, sau prin cel al președintelui francez Emmanuel Macron, care a solicitat industriei franceze să treacă la „economai de război”

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

POLITICĂ17 mins ago

Sondaj: Două treimi dintre români (66%) vor o guvernare stabilă formată dintr-o alianță de partide puternice după 2024

U.E.47 mins ago

Moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi: UE l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri rus la Bruxelles pentru a-și exprima ”indignarea”: Cerem ”Rusiei să autorizeze o anchetă internaţională independentă”

SUA58 mins ago

SUA vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei pe fondul morții lui Aleksei Navalnîi și a războiului din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

UE a convenit asupra unor noi reguli pentru a avea un aer mai curat și o reducere la zero a poluării cel târziu până în 2050

G72 hours ago

Liderii G7 vor marca doi ani de când Rusia a invadat Ucraina printr-o reuniune prin videoconferință în urma căreia ar urma să decidă o ”înăsprire a sancțiunilor” contra Moscovei

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Mircea Fechet a discutat cu reprezentanții Google despre utilizarea celor mai performante soluții digitale pentru a răspunde nevoilor Ministerului Mediului

NATO2 hours ago

Serviciul de Informații al Letoniei: Riscul unei agresiuni militare a Rusiei împotriva NATO va crește, dacă Occidentul nu sprijină suficient Ucraina

CONSILIUL UE2 hours ago

Ungaria va fi ”cea mai pro-extindere preşedinţie a Consiliului UE”, afirmă ministrul ungar de externe: UE are nevoie de noi state membre precum țările din Balcanii de Vest, R. Moldova

NATO3 hours ago

Alexandru Muraru: NATO trebuie să își continue angajamentul politic pentru Kiev și să reitereze drumul euro-atlantic al Ucrainei

POLITICĂ4 hours ago

Președintele Senatului: Partidul Popular European trebuie să rămână cea mai mare forță politică din UE și după alegerile din iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI23 hours ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA23 hours ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA2 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA6 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, despre discuții cu cancelarul Austriei la Congresul PPE privind aderarea completă la Schengen: Este mult mai importantă soluţia decât discuţia într-un anumit moment

Trending