Pentru prima dată în cele 18 luni de când este cancelar, Olaf Scholz (SPD) va primi marți, 6 iunie,  un șef de stat sau de guvern la locuința sa din Potsdam. Președintele francez, Emmanuel Macron, va sosi astăzi în capitala landului Brandenburg, la periferia Berlinului, pentru un dineu, relatează dpa, preluat de Agerpres.

Pe agenda discuțiilor va fi cel mai probabil războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și chestiuni europene, cum ar fi propunerile Comisiei Europene pentru o reformă a normelor privind datoriile – un subiect deosebit de controversat între Germania și Franța.

Macron și Scholz s-au întâlnit cu ocazia summitului european de săptămâna trecută în Republica Moldova, unde au lansat o inițiativă comună de mediere în conflictul din nordul Kosovo, subiect care ar putea fi abordat din nou.

Un nou început la aniversarea Tratatului de la Élysée

Cei doi nu au avut un început bun după schimbarea de guvern de la Berlin, în decembrie 2021. Anul trecut au existat multe fricțiuni în relațiile franco-germane, iar o reuniune comună a cabinetului a trebuit chiar să fie amânată în toamnă din cauza prea multor divergențe.

Cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a Tratatului de la Élysée privind prietenia franco-germană de la Paris, cele două părți au încercat să se pună de acord în ianuarie. Consiliul de miniștri comun a fost reluat, iar Scholz și Macron au încheiat festivitățile cu o cină la restaurantul preferat al președintelui francez, Brasserie La Rotonde, în cartierul Montparnasse.

Potsdam ca exercițiu de detensionare a relațiilor

Restaurantul în care Scholz și Macron vor lua cina la Potsdam nu a fost încă anunțat din motive de securitate. Faptul că cancelarul îl invită acum pe președintele francez la Potsdam, cu alte cuvinte la el acasă, poate fi văzut ca un nou exercițiu de detensionare a relațiilor încă tensionate dintre cele două țări.

Întâlnirea pentru discuțiile tete-a-tete precede o călătorie mai amplă a lui Macron în Germania, în timpul căreia Scholz va juca doar un rol de sprijin. În perioada 2 – 4 iulie, șeful statului francez va veni în Germania pentru o vizită de stat la invitația președintelui federal Frank-Walter Steinmeier. Pe lângă Berlin, în prezent sunt prevăzute opriri la Ludwigsburg, lângă Stuttgart, și la Dresda.

Conform planurilor actuale, Macron va lua doar micul dejun cu Scholz. Steinmeier, pe de altă parte, plănuiește un mare banchet de stat la Palatul Bellevue. Aceasta este prima vizită de stat a unui președinte francez în Germania în ultimii 23 de ani.

„Acest eveniment special marchează începutul unui nou capitol în prietenia de zeci de ani dintre cele două țări”, se arată într-o declarație comună a Biroului președintelui federal și a Palatului Élysée la începutul lunii mai.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, s-a declarat ”șocat de atacul fără precedent asupra barajului Nova Kahovka”.

”Distrugerea infrastructurii civile se încadrează în mod clar în categoria crimelor de război și vom trage la răspundere Rusia și apropiații săi”, a subliniat oficialul european într-un mesaj publicat pe Twitter.

Shocked by the unprecedented attack of the Nova Kakhovka dam.

The destruction of civilian infrastructure clearly qualifies as a war crime – and we will hold Russia and its proxies accountable.

— Charles Michel (@CharlesMichel) June 6, 2023

Acesta a anunțat că va ridica această problemă în cadrul reuniunii șefilor de stat sau de guvern din iunie și va propune asistență financiară sporită pentru zonele inundate.

”Gândurile mele se îndreaptă către familiile din Ucraina afectate de această catastrofă”, a mai spus Michel.

Armata ucraineană a acuzat Rusia că se află în spatele exploziei de la hidrocentrala Kahovka, conform Reuters, citat de Agerpres.

Preşedintele Zelenski a convocat de urgenţă Consiliul său de Securitate, a anunţat şeful Administraţiei Prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, care a denunţat o ”crimă de război”.

Pericolul unei ”catastrofe nucleare” la centrala Zaporojie ”creşte rapid”, a avertizat marţi un consilier al Preşedinţiei ucrainene, în contextul în care apa de la hidrocentrala distrusă servea la răcirea centralei nucleare, informează aceeași sursă.

Cu toate acestea, conducerea centralei nucleare ucrainene Zaporojie, aflată în prezent sub ocupaţie rusă, a afirmat că distrugerea parţială a barajului hidrocentralei Kahovka, nu reprezintă deocamdată o ameninţare pentru instalaţie.

Comisia Europeană a anunțat luni că a decis să nu prelungească măsurile de sprijin pentru energie, introduse anul trecut pentru a atenua impactul prețurilor crescute, după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a dus la o creștere fulminantă a prețurilor la petrol și gaze, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Comisia Europeană confirmă că nu va propune o prelungire a acestor măsuri de criză” – printre acestea aflându-se măsuri de reducere a cererii de energie electrică, plafoane de venituri pentru centralele electrice şi reguli de stabilire a preţurilor cu amănuntul, a precizat Bruxelles-ul.

În pachetul de primăvară al semestrului european pentru 2023, Comisia Europeană recomandă tuturor statelor membre să elimine treptat măsurile de sprijinire a energiei în vigoare până la sfârșitul anului 2023.

În cazul în care noi creșteri ale prețurilor la energie ar impune adoptarea unor măsuri de sprijin, acestea ar trebui să vizeze protejarea gospodăriilor și a întreprinderilor vulnerabile, să fie realizabile din punct de vedere financiar și să mențină stimulentele pentru economisirea energiei.

Citiți și: Eurostat: Energia regenerabilă a fost principala sursă de energie în UE. În România, aceasta a ocupat locul al doilea în clasamentul surselor de energie

Comisia Europeană încurajează licitațiile comune pentru achiziția gazelor, în cadrul unei acțiuni coordonate care poate asigura prețuri mai bune pentru energie din partea furnizorilor internaționali.