Connect with us

U.E.

Partidul lui Matteo Slavini, afectat de scandaluri grave de corupție. După ancheta privind finanțarea ilegală din bani rusești, partidul este obligat să inapoieze statului 49 de milioane de euro

Published

on

©Matteo Salvini/ Facebook

Curtea de Casație din Italia a publicat o hotărâre prin care obligă partidul de extremă-dreapta Liga la plata a 49 de milioane de euro după scandalul de corupție care durează de 10 ani și în care a fost implicată vechea conducere a formațiunii, potrivit Reuters și La Repubblica

Într-o hotărâre de marți, Curtea de Casație a recomandat punerea sechestrului pe fondurile din conturile bancare, depozitele și alte active ale partidului pe fondul cazului de fraudă deschis împotriva fondatorului Liga, Umberto Bossi, a fiul său Renzo și ex-trezorierului Francesco Belsito. Cei trei au fost condamnați în iulie 2017 pentru delapidarea a sute de mii de euro din fonduri publice în perioada 2008-10, iar partidului i s-a cerut prin hotărâre judecătorească rambursarea a aproape 49 de milioane de euro din finanțarea electorală de la stat pe care a primit-o în acea perioadă, relatează Reuters. 

De atunci, 1,5 milioane de euro din activele Ligii au fost înghețate, însă partidul a reușit să blocheze un ordin al unei instanțe inferioare de confiscare a restului sumei. Respectivul apel a fost anulat de instanța supremă din Italia, însă, după ce anchetatorii au găsit puțini bani în conturile Ligii, aceștia au început să suspecteze că o parte din sumă ar putea fi mutată în străinătate pentru a scăpa de sechestru, banii urmând un traseu Italia-Luxemburg-retur, potrivit publicației italiene citate mai sus. 

Liga, aflat acum într-o coaliție de guvernare cu Mișcarea 5 Stele antisistem, a crescut simțitor în sondaje devenind cel mai popular partid al Italiei sub actualul său lider, vicepremierul și ministrul de interne Matteo Salvini.

Matteo Salvini, politicianul care l-a înlocuit pe Bossi în fruntea partidului după scandalul izbucnit în 2012, a catalogat hotărârea instanței supreme drept un „proces politic” și a declarat că partidul său nu dispune de 49 de milioane de euro pentru a fi puse sub sechestru. De altfel, potrivit presei italiene, Salvini a mențiunt mereu distanța față de acest scandal, susținând, fără a da explicații detaliate, că nu știe nimic în afara faptului că banii „au fost cheltuiți în zece ani”.

Liga, afectat de scandaluri grave

Scandalul de corupție la vârf nu este singurul incident nefast în care este implicat partidul Liga. Juniorul din coaliția de guvernare face din iulie obiectul unei investigații a poliției milaneze care suspectează că formațiunea politică a primit finanțare din Rusia în schimbul încheierii unei afaceri avantajoase cu petrol. 

Ancheta a fost începută în urma unor relatări în mass-media cu privire la o întâlnire care se presupune că a avut loc între oficiali ruși și unul dintre asistenții apropiați ai lui Salvini, tema de discuție fiind încheierea unei afaceri cu petrol. 

Citiți și Anchetă a Poliției italiene privind finanțarea de către Rusia a partidului de extremă dreapta al vicepremierului italian Matteo Salvini

Săptămânalul italian L’Espresso a raportat în februarie că fostul purtător de cuvant al vicepremierului Matteo Salvini, Gianluca Savoini, s-a întâlnit în octombrie 2018 cu un om de afaceri rus cu privire la o eventuală tranzacție cu petrol, care i-ar fi putut aduce resurse financiare formațiunii Liga. Informațiile apărute în presă la acea vreme au provocat revoltă în Italia, foștii prim-miniștri Matteo Renzi și Paolo Gentiloni solicitându-i lui Salvini să clarifice problema în Parlament.

Ulterior, site-ul american BuzzFeed a raportat pe 10 iulie că a primit o înregistrare audio a întâlnirii de la Moscova și a publicat o transcriere în care Savoini poate fi auzit discutând respectiva tranzacție la care făcea referire în februarie ziarul italian. Cu toate acestea, BuzzFeed a recunoscut că nu există dovezi că o astfel de tranzacție ar fi avut loc în cele din urmă.

Salvini se afla la Moscova în momentul în care ar fi avut loc întâlnirea, dar nu există niciun indiciu care să arate că ,,Trump european”, cum este numit de ruși în înregistrare, a luat parte la întrevedere. De altfel,  Salvini s-a distanțat de Savoini, care prezidează o asociație care promovează legăturile dintre Rusia și regiunea Lombardia de Nord a Italiei și care, de multe ori, s-a poziționat ca ambasador al lui Salvini în cercurile rusești.

Amintim faptul că, în urmă cu două săptămâni, pe 24 iulie, premierul Giuseppe Conte s-a prezentat în fața Parlamentului italian pentru a răspunde acuzațiilor care sunt aduse împotriva partidului Liga. Cu acest prilej, Conte a negat că guvernul său a fost vreodată influențat de Rusia:

 ,,În ceea ce privește Rusia, „poziția noastră a fost coerentă, rezonabilă și niciodată condiționată în mod nejustificat de factori tulburători care ar fi putut duce la o deviere de la interesele noastre naționale”, a declarat prim-ministrul Italiei în fața demnitarilor, potrivit Radio Europa Liberă.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

SUA

Politico Europe: OMC a dat undă verde Statelor Unite să impună tarife de 11 miliarde de dolari Uniunii Europene pe fondul subvențiilor acordate gigantului Airbus

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Statele Unite au primit undă verde să impună tarife Uniunii Europene prin câștigarea, la Organizația Mondială a Comerțului, a unei dispute pe fondul subvențiilor acordate de UE gigantului aeuronatic Airbus.

Decizia, asupra căreia nici reprezentanții companiei Airbus și nici Comisia Europeană nu au dorit să comenteze rezultatul, a fost confirmată de patru oficiali europeni, transmite Politico Europe.

Potrivit acestora, Statele Unite au câștigat dreptul de a aplica Uniunii Europene tarife punitive de miliarde de euro, în condițiile în care subvențiile acordate au afectat negativ poziția economică a SUA, daune pe care Washington-ul le evaluează la 11 miliarde de dolari.

Hotărârea pune capăt unei dispute de zeci de ani cu privire la faptul că țările UE subvenționează ilegal avioanele Airbus prin acordarea de împrumuturi cunoscute sub numele de ”ajutor de lansare”.

Decizia OMC nu este nici publică, nici autorizată pentru publicare. Nu comentăm zvonurile cu privire la un raport care nu este public“, a declarat un purtător de cuvânt al Airbus. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a spus că a fost ”comunicat Statelor Unite că Uniunea Europeană este pregătită să lucreze la o soluție echitabilă și echilibrată pentru industriile aeronautice respective“.

Statele Unite au depus pentru prima dată o plângere la Geneva împotriva UE în 2006. Washingtonul a estimat că valoarea daunelor rezultate din subvențiile UE care sunt încă în vigoare se ridică la 11 miliarde de dolari.

O plângere paralelă a UE, care pretinde subvenții ilegale ale SUA pentru Boeing, are o întârziere de aproximativ 6 luni.

UE se așteaptă ca rezultatul acestui caz să ofere blocului european dreptul de a răspunde cu propriile tarife anul viitor și speră să încheie un acord cu Washington pentru ridicarea sancțiunilor.

Pe de altă parte, decizia OMC vine la scurt timp după prima întrevedere între președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo, în care ambele părți au agreat necesitatea relansării relației transatlantice.

Totodată, hotărârea va complica și misiunea lui Phil Hogan, irlandezul desemnat de von der Leyen să fie viitorul comisar european pentru comerțAcesta va avea de gestionat și viziunile diferite ale Uniunii Europene și Statelor Unite asupra rolului pe care Organizația Mondială a Comerțului o are în ecuația multilateralismului global.

De altfel, în scrisoarea de misiune transmisă lui Phil Hogan, președintele ales al Comisiei Europene îi cere acestuia să întărească setul de instrumente în materie de comerț de care Uniunea dispune, inclusiv consolidarea legislației care permite utilizarea sancțiunilor în raport cu actorii internaționali care adoptă măsuri ilegale.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ungaria lui Viktor Orban revine în atenția Bruxelles-ului: Consiliul UE vor organiza luni, pentru prima dată, o audiere privind situația statului de drept din Ungaria după activarea articolului 7

Published

on

© EPP/ Flickr

Miniștrii afacerilor europene din țările membre ale Uniunii Europene vor avea luni prima lor discuție privind statul de drept din Ungaria de la activarea prevederilor cuprinse la articolul 7 din Tratatul UE, procedură declanșată de Parlamentul European anul trecut. 

”În cadrul procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din TUE vizând Ungaria, Consiliul va desfășura o audiere”, informează un comunicat al Consiliului Uniunii Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Conform EU Observer, președinția finlandeză a Consiliului va prezenta la audiere raportul Parlamentului European cu privire la Ungaria. De altfel, consolidarea valorilor comune și a statului de drept este una dintre prioritățile majore ale Finlandei, în mandatul său semestrial la cârma Consiliului, guvernul de la Helsinki promițând că va insista și asupra discuțiilor privind condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Anul trecut, la 20 septembrie, Parlamentul European a transmis Consiliului UE o propunere prin care solicită țărilor membre să stabilească existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a statului de drept. Eurodeputații au votat la 12 septembrie 2018, cu o largă majoritate de 448 de voturi pentru, activarea articolului 7 din cadrul Tratatului de la Lisabona în cazul Ungariei pentru că a încălcat valorile UE.

Guvernul premierului Viktor Orban, care are o relație dificilă cu actuala Comisie Europeană și cu conducerea familiei politice a PPE din care partidul său a fost suspendat, revine astfel în atenția Uniunii Europene. Orban a fost unul dintre liderii care au blocat ascensiunea lui Frans Timmermans, un opozant al tentațiilor iliberale de la Budapesta și Varșovia, la poziția de președinte al Comisiei Europene pentru mandatul 2019-2024. În ce o privește pe șefa aleasă a executivului european, Ursula von der Leyen s-a declarat un susținător puternic al statului de drept și al monitorizării derapajelor în toate statele membre.

Definit în mass-media drept ”opțiunea nucleară, articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene a fost declanșat până în prezent de două ori, de către Comisia Europeană în cazul Poloniei și de către Parlamentul European în privința Ungariei. 

De altfel, Consiliul UE informează că ”la rubrica „Diverse”, Comisia va informa miniștrii cu privire la situația actuală a statului de drept în Polonia”.

Potrivit prevederilor cuprinse la aliniatul unu al articolului 7, acesta poate fi activat de Comisia Europeană, de Parlamentul European sau de o treime din statele membre în cazul în care constată ”existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru”.

Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză și îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeași procedură.

Ulterior, Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existența unei încălcări grave și persistente a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-și prezinte observațiile.

În cazul în care Consiliul European face constatarea menționată, Consiliul Uniunii Europene, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru.

 

Continue Reading

U.E.

Franța: Tatăl lui Marine Le Pen și fondatorul Frontului Național a fost inculpat pentru angajări fictive la Parlamentul European

Published

on

Fostul lider al extremei drepte franceze Jean-Marie Le Pen a fost inculpat vineri pentru “deturnare de fonduri publice” şi “complicitate” la acest delict în dosarul angajărilor fictive ale partidului său, fosta formaţiune Frontul Naţional (FN), la Parlamentul European, a declarat pentru AFP unul dintre avocaţii săi, notează Politico Europe.

Cofondatorul partidului redenumit Adunarea Naţională (RN) de fiica sa Marine Le Pen a fost interogat timp de peste patru ore de judecătorii de instrucţie parizieni privind locurile de muncă a trei asistenţi de-ai săi, potrivit avocaţilor politicianului.

Jean-Marie Le Pen, în vârstă de 91 de ani, “este foarte obosit din acest motiv”, a declarat avocatul Frederic Joachim.

“Este o afacere evident politică”, a afirmat și Le Pen, denunţând o “incursiune a puterii judiciare în puterea legislativă”.

Deja citat pe 11 aprilie în această afacere, Le Pen, care a prezidat FN între 1972 şi 2011, a refuzat să meargă în faţa judecătorilor, considerând că este încă protejat de imunitatea sa de eurodeputat. Aceasta a fost însă ridicată de Parlamentul European, la solicitarea justiţiei franceze, pe 12 martie.

Prejudiciul a fost estimat de Parlamentul European la aproape 7 milioane de euro pentru perioada 2009-2017. În acest dosar, în jur de 20 de persoane au fost inculpate, printre care şi Marine Le Pen.

Într-o situație similară privind angajări fictive la Parlamentul European în aceeași perioadă se află și Sylvie Goulard, fost ministru al Apărării și comisarul european desemnat de Franța în Comisia condusă de Ursula von der Leyen.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending