Connect with us

POLITICĂ

Partidul Mișcarea Populară solicită președintelui Klaus Iohannis și Guvernului să facă din Planul Național de Redresare și Reziliență un proiect de țară

Published

on

© Partidul Mișcarea Populară/ Facebook

Partidul Mișcarea Populară solicită președintelui Klaus Iohannis și Guvernului României să facă din Planul Național de Redresare și Reziliență un proiect de țară, informează formațiunea politică într-un comunicat de presă.

“După cum îi spune și numele, Planul este unul care privește întreaga națiune, pe care o poate marca pentru câteva zeci de ani de acum înainte. Fondurile europene sunt destinate pentru dezvoltarea țărilor, nu a partidelor, aflate vremelnic la guvernare în țările aflate în criză”, transmite PMP.

PMP atrage atenția “că mai multe minți puse în slujba unei idei valorează întotdeauna mai mult decât una singură” și solicită instituțiilor decizionale să facă “o consultare națională reală, în care să fie implicate toate partidele, specialiști recunoscuți din domeniile prioritare pentru dezvoltare, membri ai Academiei Române etc. Stabiliți un termen pentru depunerea proiectelor și realizați un pact național pentru dezvoltarea țării”.

“Obiectivul este unul generos și ne privește pe toți. Dialogul nu face rău nimănui. Un pact național pentru dezvoltare, dacă nu ar asigura o formulă cu mult mai bună decât cea elaborată doar de către un guvern, oricare ar fi el, în mod sigur ar fi o garanție pentru păstrarea multianuală a unui plan coerent, a unor direcții bine conturate care să nu fie modificate la fiecare schimbare de ministru ori de guvern”, transmite PMP.

Amintim că Partidul Mișcarea Populară l-a ales pe 7 martie pe Cristian Diaconescu în funcţia de preşedinte al Partidului Mişcarea Populară (PMP), în cadrul congresului formaţiunii desfăşurat la Sinaia, el fiind totodată desemnat candidatul partidului la alegerile prezidenţiale din 2024.

PMP a ratat intrarea în Parlament la alegerile din decembrie 2020, după ce anterior, la alegerile europarlamentare şi locale, a obţinut rezultate considerate mulţumitoare. PMP deţine doi eurodeputaţi – Traian Băsescu şi Eugen Tomac, precum şi peste 2.000 de consilieri locali, peste 70 de consilieri judeţeni şi consilieri generali ai Capitalei şi 49 de primari.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut miercuri o şedinţă de lucru pe tema Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), informează Administrația Prezidențială.

La reuniune au participat participa preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, prim-ministrul Florin Cîţu, viceprim-miniştrii Dan Barna şi Hunor Kelemen şi ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea.

Ședința a avut loc după ședința de guvern de miercuri unde Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi prezentat cabinetului, pentru o primă citire, şi sperăm că vom avea o decizie formală săptămâna următoare, după cum a declarat marţi ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea.

Întâlnirea dintre Iohannis, Ludovic Orban și membrii guvernului Cîțu ar putea reprezenta o ultimă discuție între palate înaintea prezentării oficiale a noului PNRR.

PNRR va avea 33 de componente, grupate pe cei 6 piloni care au fost introduşi de către Parlamentul European, iar fiecare domeniu de intervenţie va avea atât reforme cât şi investiţii, precum şi jaloanele şi ţintele care trebuie realizate.

Ministrul Cristian Ghinea, a anunțat săptămâna trecută că Guvernul a decis să elaboreze prima variantă a Planulul Național de Redresare și Reziliență pe care să o discute cu partenerii de la nivelul Comisiei Europene, luând în calcul propuneri ce depășesc alocarea inițială, cu un total de 135% din alocare. Oficialul a mai anunțat că negocierile vor avea loc în lunile mai şi iunie, iar instrumentul este unul de finanţare a reformelor, chiar dacă foarte multă lume este interesată de aceşti bani.

Principalele domenii vizate de reforme și investiții prin noua structură a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt 11% din PNRR pentru educație; 9% pentru Sănătate și cel puțin 28% pentru Transport (feroviar, rutier, metrou).

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă condiția esențială prin care un stat membru poate accesa fondurile disponibile prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro, nucleul planului Next Generation EU.

România are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde de euro destinat instrumentului de finanţare “Mecanismul de redresare şi rezilienţă”, din care 13,7 miliarde de euro sunt structuraţi sub formă de granturi şi 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

În total, în urma negocierilor președintelui Klaus Iohannis cu omologii europeni la summitul decizional din 17-21 iulie 2020, România va putea beneficia în anii următori de 79,94 miliarde de euro, incluzând aici și fondurile prevăzute în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, între care politica de coeziune, politica agricolă comună, dar și fondul pentru o tranziție justă.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la 163 de ani de la Unirea Principatelor Române: 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existența unui proiect care să coaguleze energiile poporului nostru

Published

on

© Administrația Prezidențială

Faptul că România este stat membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice dovedește că, în pofida teribilelor încercări la care ne-a supus istoria, idealurile poporului nostru au rămas mereu aceleași – libertatea, democrația, unitatea națională și buna funcționare a instituțiilor statului, a afirmat luni președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a participat luni, la Monumentul „Mormântul Ostașului Necunoscut” din Parcul Carol I, București, la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române. România aniversează luni, 24 ianuarie, 163 de ani de la “Mica Unire” dintre Țara Românească și Moldova.

“Sărbătorim astăzi 163 de ani de la Unirea Principatelor Române, unul dintre proiectele definitorii pentru formarea statului național unitar român și un exemplu de maturitate, perseverență și efort de voință pus în practică de elitele politice ale ambelor principate române. Totodată, anul acesta marcăm și 160 de ani de când Bucureștiul a devenit capitala Principatelor Române. Prin actul său de curaj și de asumare a conducerii celor două principate, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a pus bazele procesului istoric ireversibil de tranziție către un stat modern, profund atașat valorilor europene. Sunt onorat să iau parte la evenimentul dedicat marcării acestui moment cardinal al istoriei noastre, în acest loc sacru, Mormântul Ostașului Necunoscut, simbol al sacrificiului suprem făcut de înaintașii noștri pentru independența, suveranitatea și unitatea de neam și țară a tuturor românilor”, a declarat Iohannis.

 

Președintele a subliniat că Unirea a reprezentat un ideal încă din timpul revoluției pașoptiste și a prins contur prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, o strategie iscusită, generată de profundul patriotism şi de solidaritatea oamenilor politici ai vremii.

Unirea de la 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existența unui proiect care să coaguleze energiile poporului nostru. În vremuri complicate, românii au demonstrat că pot acționa cu o conștiință comună pentru îndeplinirea unui obiectiv istoric. Momentul de la 1859 ne prezintă imaginea unei clase politice vizionare, care și-a asumat o misiune extrem de dificilă. Fără a crea disensiuni pe plan extern, românii au utilizat în mod abil contextul internațional și au ales un domnitor care s-a ridicat la înălțimea acestui proiect ambițios”, a precizat Klaus Iohannis.

În continuare, șeful statului a evocat personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza, care, în scurta sa domnie, a schimbat cursul istoriei și a reușit să consolideze Unirea prin crearea primului Parlament unic și a primului Guvern unic.

“El a fost cel care a pus bazele statului român modern, înfăptuind numeroase reforme în domenii esențiale precum armata, sistemul electoral, administrația publică, justiția, învățământul, agricultura ori sistemul fiscal. Totodată, Alexandru Ioan Cuza a obținut recunoașterea Unirii de către marile puteri și acceptarea acesteia ca un act definitiv și ireversibil, făcând cunoscut faptul că voința poporului român nu mai putea fi ignorată”, a mai spus Iohannis.

Președintele a făcut trimitere și la valori și idealuri ca un arc peste timp, între momentele istorice de la 1959 și apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO

“Prin realizarea Unirii de la 1859, s-a demonstrat că unitatea etnică, lingvistică şi culturală trebuie urmată, firesc, de cea politico-administrativă, calea pragmatică în direcția consolidării puterii Principatelor Unite. În 1859, românii au ales să-și construiască viitorul în acord cu valorile și principiile europene, iar faptul că astăzi România este stat membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice dovedește că, în pofida teribilelor încercări la care ne-a supus istoria, idealurile poporului nostru au rămas mereu aceleași – libertatea, democrația, unitatea națională și buna funcționare a instituțiilor statului”, a mai punctat Klaus Iohannis.

Continue Reading

POLITICĂ

Cristian Diaconescu, mesaj de Ziua Unirii Principatelor Române: Determinarea cu care politicienii vremii au acționat pentru realizarea Micii Uniri trebuie să reprezinte un exemplu

Published

on

© Cristian Diaconescu/ Facebook

Realitățile autohtone ale ultimilor ani aflați sub semnul pandemiei și dinamica internațională mereu în schimbare „ne fac să cugetăm mai profund la valorile și principiile cu care am pornit pe drumul modernizării statului acum 163 de ani”, a transmis președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu. 

„Sărbătorim astăzi Unirea Principatelor Române în vremuri și contexte în care solidaritatea și unitatea poporului român sunt mai importante ca oricând. Determinarea cu care politicienii vremii au acționat pentru realizarea Micii Uniri și modul în care au reușit să propage sentimentul de unitate până la ultimul român trebuie să reprezinte un exemplu pentru toată clasa politică actuală, dincolo de orgolii și agende personale”, a scris liderul PMP, pe Facebook.

 

Cristian Diaconescu a subliniat că atât timp cât societatea noastră va fi construită pe respect reciproc între toți membrii ei, România va reuși să fie respectată ca un partener de încredere în rândul comunității internaționale.

„Să purtăm, deci, cu mândrie trecutul în toate acțiunile noastre prezente și viitoare! La mulți ani, români, oriunde v-ați afla!”, a conchis președintele PMP.

În fiecare an, la 24 ianuarie, în întreaga ţară este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român. La 1 decembrie 1918, ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că Planul naţional de combatere a cancerului, lansat miercuri la Palatul Cotroceni, fixează “obiective realiste şi măsurabile”, defineşte un traseu standardizat al pacientului şi pune accent pe încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale.

“Anul acesta vom marca pentru prima dată Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului, pe 4 februarie, prin angajamente asumate şi direcţii de acţiune pentru punerea imediată în practică, şi nu doar prin dialog despre deziderate, necesităţi şi justificări ale lipsei de acţiune. Lansăm, aşadar, un plan naţional care dezvoltă o viziune atât pentru prezent, cât şi pentru generaţiile viitoare, şi care se bazează pe o abordare integrată, ambiţioasă şi racordată la eforturile europene de reducere a îmbolnăvirilor de cancer. Cu siguranţă, conştientizăm cu toţii că acest demers nu va rezolva peste noapte toate problemele cu care se confruntă pacientul oncologic sau domeniul oncologiei. Ceea ce am apreciat însă când am analizat acest Plan este că fixează obiective realiste şi măsurabile şi că defineşte un traseu standardizat al pacientului. Planul pune un mare accent pe încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale, care să depisteze primele semne de boală şi să ducă la diagnostic precoce şi tratament eficient”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, la lansarea Planului naţional de combatere a cancerului, citat de Agerpres.

El a dat câteva exemple cu prevederi ale acestui plan.

“De la începutul anului viitor ar trebui să devină complet funcţionale programele naţionale de screening pentru anumite tipuri de cancer. Tot în 2023 este prevăzută finalizarea criteriilor care să permită decontarea testărilor genetice, în urma cărora se pot prescrie tratamente mult mai bine ţintite şi cu şanse majore de vindecare. O măsură pe care o consider foarte importantă este realizarea, până la finalul lui 2024, a unui Registru Naţional de Cancer. În perioada 2023-2026, se estimează realizarea unui fond de inovaţie în sănătate, care să ofere pacienţilor din România accesul rapid la cele mai noi terapii. Planul prevede, în intervalul 2023-2024, identificarea unor soluţii şi pentru finanţarea îngrijirilor paliative pentru pacienţii cu cancer, o modalitate de îmbunătăţire a calităţii vieţii atât pentru pacientul oncologic, cât şi pentru familie şi cei apropiaţi. Am ţinut să dau aceste câteva exemple concrete pentru a sublinia că Planul Naţional de Combatere a Cancerului este unul temeinic pregătit, motiv pentru care are toată susţinerea mea. Şi vă asigur că voi urmări îndeaproape progresul în implementarea lui, care este esenţială în ţara noastră, aflată, din păcate, în topul statisticilor europene privind numărul bolnavilor de cancer”, a afirmat şeful statului.

Iohannis a subliniat că, în prezent, există oportunitatea, dar şi mijloacele pentru regândirea sistemului de sănătate “vulnerabilizat prin lipsa de investiţii adecvate timp de câteva decenii”.

Şeful statului a mai arătat că presiunea pusă de pandemie în ultimii doi ani asupra sectorului sanitar a fost fără precedent.

“În mijlocul crizei, devine evidentă însă nevoia de a construi capacităţi de adaptare pentru asigurarea îngrijirilor medicale de care au românii nevoie zi de zi, indiferent de circumstanţe şi de context. Diagnosticul unei afecţiuni nu poate şi nu trebuie să aştepte sfârşitul pandemiei, tratamentul adecvat pentru controlul evoluţiei bolii devenind ineficient dacă este administrat tardiv. Cancerul este o boală care poate fi prevenită, iar povara sa poate fi redusă semnificativ. Pentru aceasta însă trebuie să existe responsabilitate asumată pentru punerea în practică a unui program sustenabil de vaccinare, a unor acţiuni de depistare precoce şi de screening, precum şi asigurarea accesului la diagnostic şi tratament în mod egal şi echitabil pentru toate categoriile socio-economice. Valorificarea oportunităţilor de finanţare rămâne, de asemenea, crucială pentru reuşita acestui demers şi pentru recuperarea decalajelor în îngrijiri şi acces la tratament inovator”, a mai spus preşedintele Iohannis.

El a punctat că domeniul sănătăţii trebuie să rămână dincolo de orice miză politicianistă.

Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la starea de sănătate a cetăţenilor noştri, un aspect definitoriu pentru bunăstarea socială. Avem datoria de a face tot ce ţine de fiecare dintre noi pentru a sprijini eforturile în această bătălie pentru viaţă. O societate cu adevărat puternică este o societate solidară, care are grijă de fiecare dintre membrii săi. Domeniul sănătăţii este şi trebuie să rămână dincolo de orice miză politicianistă şi îi îndemn pe toţi actorii cu responsabilităţi, din sfera publică şi privată, să contribuie la punerea în aplicare a acestui Plan, în beneficiul tuturor cetăţenilor”, a conchis preşedintele Klaus Iohannis.

Citiți și Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

După 12 luni de consultare publică, Comisia Europeană a lansat pe 3 februarie 2021, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul european de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 hours ago

Guvernul salută decizia OCDE privind începerea negocierilor de aderare cu România: Apartenența la OCDE va consolida profilul internațional al României

ROMÂNIA2 hours ago

Klaus Iohannis salută decizia OCDE de a deschide negocierile de aderare cu România: Rămânem angajați să atingem obiectivul de aderare

INTERNAȚIONAL2 hours ago

OCDE a decis deschiderea negocierilor de aderare a României la “clubul țărilor dezvoltate ale lumii”

MAREA BRITANIE4 hours ago

Regatul Unit nu va ezita să adopte ”cele mai grele” sancțiuni decise vreodată contra Rusiei, dacă Moscova recurge la o nouă agresiune împotriva Ucrainei

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Stella Kyriakides: Comisia Europeană va sprijini Planul României de Combatere a Cancerului în toate etapele sale

CONSILIUL UE6 hours ago

Șeful diplomației UE pledează pentru crearea forței europene de reacție rapidă: Tensiunile cu Rusia, cel mai recent exemplu că Europa este în pericol

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Premierul Poloniei, îngrijorat de refuzul Berlinului de a furniza arme Ucrainei: Este o „mare dezamăgire” că Germania blochează sprijinul Estoniei pentru Kiev

ROMÂNIA6 hours ago

Transparency International: România, printre cele mai corupte trei țări din UE, alături de Ungaria și Bulgaria

U.E.6 hours ago

Opoziția din Ungaria îi cere lui Viktor Orban să-și anuleze vizita în Rusia de pe 1 februarie, în contextul situației ”tensionate” privind Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN7 hours ago

Supraviețuitoarea Holocaustului Margot Friedländer, în vârstă de 100 de ani, se va adresa eurodeputaților pentru a marca Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului

ROMÂNIA8 hours ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA11 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda5 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE6 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.6 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

Advertisement

Team2Share

Trending