Germania, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a propus o schemă de condiționare a fondurilor europene, inclusiv cele cuprinse în cadrul Fondurul de redresare, în valoare de 750 de miliarde de euro, de respectarea statului de drept, potrivit unui document consultat de Reuters.

Propunerea Berlinului reprezintă o bază de negocieri între Parlamentul European și cele 27 de state membre care, în luna iulie, au convenit un astfel de mecanism, înregistrându-se astfel o premieră la nivelul Uniunii Europene.

În cadrul discuțiilor de la mijlocul lunii iulie, Budapesta şi Varşovia ameninţaseră să se opună prin veto oricărei corelări între finanţare şi stat de drept, dar în cursul celei de-a patra nopţi de negocieri s-a conturat un proiect de acord.

Potrivit documentului agreat de liderii UE, mecanismul va funcționa astfel: Comisia Europeană va propune măsuri în cazul încălcării statului de drept, iar Consiliul UE le va adopta prin vot cu majoritate calificată, însemnând 55% dintre statele membre ale UE care reprezintă 65% din populația UE.

Europarlamentarii doresc însă să consolideze acest mecanism, ceea ce implică faptul că propunerea președinției germane, care se menține aproape de acordul convenit în cadrul summitului șefilor de stat sau de guvern din luna iulie, va provoca reacții ostile.

Conform documentului consultat de Reuters, printre sancțiunile pentru cei care se abat de la statul de drept s-ar număra și suspendarea fondurilor europene, chestiune care ar urma să fie hotărâtă prin votul majorității statelor membre UE, la recomandarea Comisiei Europene, după cum este precizat mai sus.

Cei care vor un mecanism mai solid susţin că Executivul european ar trebui să fie cel care recomandă suspendarea sau retragerea fondurilor pentru o ţară care încalcă statul de drept, iar de majoritatea statelor membre UE ar fi nevoie pentru a bloca, în loc de a aproba, o astfel de penalizare.

Acest mecanism de condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept, care va fi unul puternic, potrivit declarațiilor președinției germane a Consiliului UE din data de 28 iulie, necesită însă aprobarea Consiliului pentru a deveni operațional, iar Ungaria și Polonia – state care se află în colimatorului Bruxelles-ului după ce au adoptat măsuri considerate că subminează valorile democratice, ambele fiind vizate de procedurile articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene – au anunțat încă din luna iulie că ”fără acordul Grupului de la Visegrad nu se va întâmpla nimic”.

De altfel, într-un gest de sfidare, Budapesta și Varșovia, prin miniștrii de externe ungar și polonez, Peter Szijjarto, respectiv Zbigniew Rau, au anunțat că vor înființa un institut comun pentru a evalua respectarea statului de drept de către ţări membre în întreaga Uniune Europeană şi pentru a contracara astfel acuzaţiile de încălcare a statului de drept, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Potrivit mențiunilor șefului diplomației maghiare, scopul acestui institut comparativ este acela de ”a nu fi luați de proști”, completând că există ”destui politicieni occidentali care ne folosesc pe post de sac de box”.

Într-un efort concertat la nivelul Guvernului Viktor Orban, ministrul ungar al Justiției, i-a cerut vicepreședintelui Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová, să demisioneze după ce oficialul european a declarat într-un interviu pentru Der Spiegel că premierul ungar construiește o ”democrație bolnavă”, informează Politico Europe.

Aceste manifestări de revoltă ale Ungariei și Poloniei apar în contextul în care Comisia Europeană va publica în curând primul său raport anual privind statul de drept în toate țările membre ale Uniunii Europene, la șase ani distanță de la primul și unicul raport privind corupția în statele Uniunii Europene publicat în 2014.

Aproximativ 700 de refugiați au fost mutați luni de pe insula Lesbos, din Marea Egee, pe continentul grecesc la aproximativ trei săptămâni după distrugerea completă a taberei Moria în timpul unui incendiu, relatează postul grec de radiodifuziune ERT, citat de dpa, preluat de Agerpres.

ERT a precizat că refugiații care au fost mutați pe continent primiseră deja undă vede în privința solicitărilor lor de azil. Aceștia au fost îmbarcați pe un feribot în portul Pireu, lângă Atena, și ulterior au primit cazare pe continent.

Mai târziu săptămâna aceasta și la începutul săptămânii viitoare, Alte 2.300 de persoane așteaptă să fie mutate, de asemenea, pe partea continentală a Greciei în cursul săptămânii în curs și al săptămânii viitoare. De asemenea, și acești imigranți au primit protecție internațională. 

Autoritățile speră că, datorită celor 3.000 de refugiați care vor fi mutați din Lesbos, se va simți o degajare în tabăra de migranți Kara Tepe – care a fost ridicată în grabă în urma incendiului de la Moria la începutul lunii septembrie.

Grecia a transferat în ultimele luni un număr tot mai mare de refugiați și migranți de pe insule pe continent; cu toate acestea, odată cu noii sosiți, numărul solicitanților de azil pe insulele grecești rămâne ridicat.

Comisia Europeană a propus miercuri o reformă a sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi, care înlocuiește cotele obligatorii de refugiaţi cu un mecanism de „solidaritate obligatorie” între statele membre UE. Acest mecanism va fi activat atunci când una dintre țările membre se află sub „presiune” sau într-o situaţie de „urgenţă” din cauza numărului mare de refugiați. Țările care vor găzdui azilanții vor primi câte 10.000 de euro pentru fiecare migrant adult.

Noul „Pact european asupra migraţiei şi azilului” prevede ca ţările care nu doresc să preia azilanți vor trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azil sunt respinse sau să aducă alte contribuţii, cum ar fi de exemplu participarea la construcţia unor tabere de refugiaţi.

Potrivit președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pachetul reflectă complexitatea problemei, întrucât reunește toate aspectele legate de gestionarea frontierelor migrației și controlul azilului și integrarea migranților. Altfel spus, von der Leyen a spus despre această reformă că reprezintă un „echilibru între responsabilitate și solidaritate” în rândul statelor membre.

De asemenea, propunerea Comisiei se bazează pe diferitele situații geografice, diferitele capacități și alegeri ale statelor membre europene, dar ia în considerare și faptul că presiunea asupra frontierelor noastre variază, iar acest lucru are ca rezultat un nou echilibru între responsabilitate și solidaritate.

Primarul liberal al Varșoviei, Rafal Trzaskowski, îl felicită pe Nicușor Dan pentru noul său mandat de primar general al Bucureștiului.

„Felicitări lui Nicușor Dan – noul primar ales al Bucureștiului. Îi doresc tot binele pe viitor și pentru provocările care îi vor apărea în cale. Sper că vom avea multe oportunități pentru a lucra împreună pentru un mai bun viitor pentru orașele noastre”, a transmis primarul din Varșovia pe Facebook.

Rafal Trzaskowski, se numără printre cei patru primari ai capitalelor țărilor Grupului de la Vișegrad (Cehia – Praga , Polonia – Varșovia , Slovacia – Bratislava și Ungaria – Budapesta) care, în luna decembrie a anului trecut, au încheiat un ”pact al orașelor libere” pentru a face față populiștilor aflați la conducere în statele respective și pentru a relansa legăturile cu Uniunea Europeană.

Citiți și:  ”Pactul orașelor libere”: Primarii din Bratislava, Budapesta, Praga și Varșovia solicită acces direct la fondurile europene pentru lupta împotriva schimbărilor climatice și a populismului