Connect with us

U.E.

Partidul premierului maghiar, Viktor Orban, suspendat din PPE cu o majoritate covârșitoare

Published

on

© EPP/ Flickr

Partidul premierul maghiar Viktor Orban, Fidesz, a fost suspendat din Partidul Popular European, cea mai mare familie politică europeană, a anunțat președintele PPE, Joesph Daul, într-o postare pe Twitter.

190 de membri au votat pentru suspendare și 3 împotrivă.

Potrivit prevederilor acestei suspendări, Fidesz nu va mai avea de acum înainte niciun drept în calitate de partid membru.

Fidesz nu va mai avea dreptul să voteze în nicio întâlnire organizată de PPE și nici să propună candidați pentru anumite posturi în cadrul partidului. De asemenea, Fidesz nu va mai participa la nicio întâlnire a partidului.

Printre principalii susținători ai acestei decizii s-au numărat atât Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, cât și Annegret Kramp-Karrenbauer, liderul CDU și cea considerată a fi urmașa Angelei Merkel.

„Atâta timp cât Fidesz nu restabilește complet încrederea, nu poate rămâne un membru deplin. O înghețare legală a statutului de membru și a drepturilor conexe, așa cum prevede Manfred Weber, ar fi o măsură viabilă”, a susținut Kramp-Karrenbauer  cu puțin timp înainte de reuniunea politică a popularilor europeni la Bruxelles.

Atât Fidesz, cât și liderul său, Viktor Orban, se așteptau la o decizie de acest fel.

Astfel, şeful de cabinet al premierului maghiar a susținut miercuri, înaintea votului, că Fidesz nu poate accepta nicio decizie de suspendare a calităţii sale de membru în grupul Partidului Popular European și a indicat că este în joc „demnitatea Fidezs și a țării”.

Soarta partidului Fidesz în interiorul PPE a fost decisă cu o zi înainte ca șefii de stat și de guvern din PPE, inclusiv Viktor Orban, să participe la summitul tradițional ce precede reuniunea Consiliului European.

La începutul lunii martie, 12 partide membre ale Partidului Popular European (PPE) din nouă state UE au cerut în mod oficial excluderea prim-ministrului populist ungar Viktor Orban şi a partidului său Fidesz.

Ulterior, în încercarea de a evita excluderea Fidesz din PPE, premierul Viktor Orban le-a prezentat scuze, în scris, partenerilor săi din cadrul Partidului Popular European.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, inițiative care au ca scop aprofundarea cunoașterii cu privire la rolul și funcționarea Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Corina Crețu: Serviciile Comisiei Europene nu pot face progrese în privința demarării lucrărilor de construcție a celor trei spitale regionale de la Iași, Craiova și Cluj până când Guvernul României nu răspunde clarificărilor solicitate atât în 2018, cât și 2019

Published

on

@European Commission

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a precizat ieri, într-o conferință de presă că serviciile Comisiei Europene nu pot face progrese în privința demarării lucrărilor de construcție a celor trei spitale regionale de la Iași, Craiova și Cluj-Napoca până când Guvernul României nu răspunde clarificărilor solicitate în aprilie și octombrie 2018, precum și mai recent, în martie anul acesta.

Amintim că aceasta a transmis o scrisoare premierului român Viorica Dăncilă, în martie, prin care îi solicita acesteia să comunice la Bruxelles poziția oficială a Guvernului în privința celor 3 spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova, potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România. Înaltul oficial european invita autoritățile române să transmită Comisiei Europene o serie de clarificări în privința măsurilor pe care intenționează să le ia, pentru a evita întârzieri suplimentare în demararea lucrărilor la cele trei spitale regionale.

,,Neprimind nici un răspuns, am retrimis această scrisoare în martie 2019, cu speranța accelerării procesului de realizare a acestor proiecte. Comisia Europeană și eu personal suntem, ca întotdeauna, la dispoziția autorităților naționale și sper că acest subiect de importanță primordială pentru cetățenii României să nu fie politizat”, a precizat Corina Crețu, într-o postare pe Facebook.

În scrisoarea adresată prim-ministrului român, comisarul european Corina Crețu preciza că sunt „trei aspecte critice care trebuie să fie abordate de către autoritățile române înainte ca solicitarea pentru proiectul major privind construcția celor 3 spitale regionale să fie transmisă Comisiei Europene: deficitul de finanțare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, conform estimărilor Băncii Europene de Investiții; revizuirea modelului prin care cele trei spitale regionale vor fi finanțate, odată ce vor fi date în exploatare, pentru a se asigura adaptările necesare cu privire la gestionarea și mecanismele de finanțare, astfel încât noile investiții să acopere costurile operaționale preconizate; proiectul trebuie să îndeplinească obiectivele strategiei naționale de sănătate la nivel național și local, respectiv planurile regionale de asistență medicală și master-planurile de sănătate ale celor trei regiuni.

Potrivit înaltului oficial european, este necesar ca termenele limită să fie respectate și cele trei faze de implementare a proiectelor – construirea, dezafectarea sau reconversia vechilor instalații, după caz, precum și formarea personalului – să progreseze în paralel. În acest sens, comisarul european Corina Crețu așteaptă ca autorităților române să prezinte o planificare clară și să valideze în cel mai scurt timp atât cadrul de intervenție pentru întregul proiect, cât și termenele de implementare, urmând ca apoi acestea să fie comunicate în cel mai scurt timp Comisiei.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Comisarul Corina Crețu: ”Banii europeni au îmbunătățit direct calitatea vieții bucureștenilor din Sectorul 3”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a apreciat marți beneficiile pe care le-au adus fondurile europene în direcția îmbunătățirii calității vieții în București.

Într-o conferinţă de presă comună cu primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, comisarul european a avut cuvinte de apreciere la adresa Primăriei Sectorului 3 privind atragerea fondurilor europene pentru reabilitarea termică a blocurilor și a punctat că  ”banii europeni au îmbunătățit direct calitatea vieții bucureștenilor din Sectorul 3”.

”Sectorul 3 este, de departe, campion în atragerea fondurilor europene pentru reabilitare termică, ceea ce a îmbunătățit direct calitatea vieții cetățenilor. Rezultatul este vizibil chiar în factura de energie pe care fiecare bucureștean o plătește, costurile aferente fiind mult diminuate. Astfel de proiecte sunt exemple cât se poate de clare ale modului în care românii beneficiază de apartenența la Uniunea Europeană”, a declarat Corina Crețu, candidat din partea formațiunii Pro România la alegerile pentru Parlamentul European.

”Prin politica de coeziune s-au făcut și se fac investiții importante în București, care ajută în mod nemijlocit la dezvoltarea economică și, drept consecință, la creșterea standardului de viață din Capitală. Proiectele puse în aplicare prin fondurile europene atrase au crescut eficiența energetică a blocurilor de locuințe, precum și a clădirilor publice în Sectorul 3”, a mai adăugat Corina Crețu.

Corina Crețu a felicitat regiunea București-Ilfov, despre care a spus că este cel mai important motor al economiei naționale. În ceea ce privește fondurile europene atrase, sunt 90 de proiecte care urmăresc creșterea eficienței energetice a 48.000 de apartamente din București. ”În mod specific, Sectorul 3 este beneficiarul principal al acestor investiții importante, cu 76 de proiecte selectate”, a mai adăugat comisarul european.

”Bazându-ne pe experiența de până acum, e important să existe o cooperare strânsă între municipalitate, sectorare și județul Ilfov, pentru a ne asigura că Bucureștiul beneficiază din plin de oportunitățile următoarei perioade de programare, 2021 – 2027. Comisia Europeană a propus o alocare de 30,6 miliarde pentru investiții în România, ceea ce reprezintă o oportunitate importantă pentru România și pentru capitală. În acest sens, Bucureștiul trebuie să înceapă pregătirea investițiilor următoare, iar autoritățile să gândească strategic viitoarele proiecte”, a conchis Corina Crețu.

Alături de Victor Ponta, Corina Crețu deschide lista candidaților PRO România pentru Parlamentul European.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Manfred Weber, promisiune majoră împotriva Rusiei și a Angelei Merkel: Dacă voi ajunge președinte al Comisiei Europene, voi face tot posibilul pentru a bloca gazoductul Nord Stream 2

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Candidatul PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber, a declarat marți că va face tot ce poate pentru a opri proiectul gazoductului Nord Stream 2 dacă va ajunge în fruntea executivului european, transmite DPA, citând un interviu acordat de acesta pentru cotidianul polonez Polska Times.

Aflat la Atena pentru a-și prezenta un plan în 12 puncte privind viziunea sa la șefia Comisiei Europene, Weber a declarat că nu ar fi în interesul Uniunii Europene să îşi crească dependenţa de gazul rusesc. Prin conducta Nord Stream 2, pe sub Marea Baltică, ar urma să se transporte anual 55 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia în Germania.

Sunt împotriva acestui proiect. El nu este în interesul Uniunii Europene, deoarece va crește dependența sa de materiile prime rusești. Și avem nevoie de o mai mare independență față de gazul rusesc. Ca șef al Comisiei Europene, voi folosi toate prevederile pentru a bloca Nord Stream 2. (…) Voi face totul ca să se întâmple”, a promis acesta.

Manfred Weber a făcut declarații similare și în luna martie, atunci când s-a aflat la București pentru a participa la Summitul liderilor locali și regional din PPE, unde și-a prezentat programul politic pentru Europa.

Sunt de părere că trebuie oprit proiectul Nord Stream 2. În astfel de vremuri în care negocierile cu Rusia sunt atât de complicate încât nu ar trebui să facem astfel de proiecte. Până la urmă, este un proiect politic, nu unul economic și trebuie să ne asigurăm că acesta nu va fi pus în practică”, a afirmat atunci Manfred Weber, membru al Uniunii Creștin Sociale din Bavaria și actual lider al grupului PPE în Parlamentul European, acesta fiind susținut chiar de cancelarul german Angela Merkel în candidatura sa la președinția Comisiei Europene, pentru care a fost învestit la Congresul PPE de la Helsinki din noiembrie 2018.

Proiectul Nord Stream 2 a tulburat din nou apele, atât în interiorul Uniunii Europene, cât și la nivelul relației transatlantice. În luna februarie, președinția României la Consiliul UE și Parlamentul European au încheiat acordul privind revizuirea directivei pentru importul de gaze naturale, un text legislativ care stipulează ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”.

Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

La momentul respectiv, cancelarul Angela Merkel a vorbit la telefon cu premierul Viorica Dăncilă pentru a opri evoluția acestui text în defavoarea proiectului energetic ruso-german, însă acest lucru nu s-a înfăptuit.

Ulterior, Merkel a anunțat că parteneriatul franco-german este cel care a făcut posibil un compromis. Apoi, de la prezidiul Conferinței de Securitate de la München, Angela Merkel s-a referit ”Rusia, stat partener” și nu a ocolit nici problema sensibilă a dependenței europene de gazul rusesc.

O moleculă de gaz rusesc rămâne o moleculă de gas rusesc, fie că este transportat via Ucraina sau via Marea Baltică”, a spus cancelarul german, referindu-se că această problemă merge dincolo de dezbaterea privind Nord Stream 2.

Discuția de pe marginea construcției gazoductului Nord Stream 2, deși reprezintă o afacere bilaterală ruso-germană, a devenit o problemă europeană și euro-atlantică. Astfel, tot la München, replica indirectă pentru Angela Merkel a venit din partea vicepreședintelui SUA, Mike Pence.

Nu putem asigura securitatea aliaților noștri în Occident în timp ce ei sunt dependenți de Est”, a afirmat Pence atunci.

De altfel, reamintim că și tensiunile de la summitul NATO de anul trecut dintre Donald Trump și Angela Merkel au avut la bază declarații anterioare ale președintelui american cu privire la faptul că Germania ”este prizoniera Rusiei” în contextul înțelegerii Nord Stream 2.

 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending