Președintele Klaus Iohannis le-a solicitat luni liderilor europeni să sprijine Republica Moldova în asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică, în contextul în care și autoritățile de peste Prut se confruntă cu crize creșterii prețurilor la energie.

Președintele Klaus Iohannis a participat luni la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, și premierii din Polonia, Mateusz Morawiecki, Slovacia, Eduard Heger, și Slovenia, Janez Jansa,  în pregătirea reuniunii Consiliului European din 21-22 octombrie de la Bruxelles.

Principalele subiecte aflate pe agenda reuniunii Consiliului European vizează coordonarea la nivel european în contextul pandemiei de COVID-19, agenda digitală a Uniunii, creșterea prețurilor la energie, migrația, politica comercială europeană și relațiile externe ale UE, cel din urmă subiect vizând și dimensiunea Parteneriatului Estic.

Astfel în perspectiva Summitului Parteneriatului Estic, care va avea loc în luna decembrie, la Bruxelles, “preşedintele României a subliniat necesitatea sprijinirii de către Uniunea Europeană, prin măsuri concrete, a celor trei țări partenere care doresc consolidarea relaţiei cu Uniunea”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

“În contextul crizei energetice actuale, preşedintele Klaus Iohannis a solicitat sprijinirea Republicii Moldova pentru asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică“, mai transmite sursa citată.

Solicitarea lui Iohannis urmează unui demers similar efectuat și de ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Luni, în marja participării sale la reuniunea miniștrilor de externe din UE de la Luxemburg, șeful diplomației române a anunțat că v-a solicita instituțiilor Uniunii Europene și statelor membre să sprijine Republica Moldova, ”cu experți și asistență financiară”, în eforturile sale de a depăși criza alimentării cu gaze naturale astfel încât ”Guvernul de la Chișinău să implementeze procesul ambiţios de reforme la care s-a angajat după alegerile de pe 11 iulie“.

Ulterior, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro de Ministerul Afacerilor Externe, diplomația română a precizat că ministrul Aurescu “a ridicat totodată în discuție situația crizei gazului din Republica Moldova și a solicitat sprijinul consistent și rapid al instituțiilor europene și al statelor membre pentru depășirea acesteia”.

Republica Moldova a solicitat ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat.

Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România.

Aprovizionarea cu gaz a Republicii Moldova a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și prim-miniștrii Poloniei și Sloveniei, țara care deține președinția Consiliului UE, și-au manifestat luni, în cadrul unei videoconferințe cu președintele Klaus Iohannis intenția de a sprijini România, în contextul în care țara noastră se confruntă cu o creștere puternică a cazurilor de COVID-19, iar autoritățile de la București au activat Mecanismul European de protecție civilă.

Președintele Klaus Iohannis a participat luni la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, și premierii din Polonia, Mateusz Morawiecki, Slovacia, Eduard Heger, și Slovenia, Janez Jansa,  în pregătirea reuniunii Consiliului European din 21-22 octombrie de la Bruxelles, Regatul Belgiei.

Principalele subiecte aflate pe agenda reuniunii Consiliului European vizează coordonarea la nivel european în contextul pandemiei de COVID-19, agenda digitală a Uniunii, creșterea prețurilor la energie, migrația, politica comercială europeană și relațiile externe ale UE.

“În cadrul videoconferinței, preşedintele României a evidențiat criza în care se află țara noastră în ceea ce privește incidența cazurilor de COVID-19, arătând că rata de vaccinare scăzută a contribuit semnificativ la această situație. Preşedintele Klaus Iohannis a menționat faptul că România a activat Mecanismul European de protecție civilă și, în acest context, a mulțumit statelor membre care au oferit deja sprijin țării noastre”, a transmis Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, “premierul Poloniei și premierul Sloveniei au transmis disponibilitatea statelor lor de a ajuta România, iar, la rândul său, preşedintele Consiliului European s-a angajat să faciliteze sprijinul la nivel european pentru țara noastră“.

Pe fondul creșterii semnificative a numărului de cazuri de infectări cu COVID-19, România a activat Mecanismul European de protecție civilă.

Astfel, România a început săptămâna trecută discuţiile cu autorităţile din Ungaria în vederea transferului pentru tratament a pacienţilor COVID-19 aflaţi în stare gravă, după ce Ungaria s-a oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19, care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă. În acel context, Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Viktor Orban pentru ajutorul oferit pacienților români, calificându-l drept “un gest de adevărată solidaritate europeană”.

Mai mult, o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a adus marți, din Milano, Italia, circa 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19, a anunțat Ministerul Apărării Naționale.

În paralel, România va mai primi alte 250 de concentratoare de oxigen din partea Olandei și Poloniei și prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, iar autoritățile de la București au solicitat și sprijinul țărilor NATO pentru astfel de dispozitive și medicamente. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen vor fi direcționate din Danemarca către România prin mecanismul UE.

De la începutul, dar și pe parcursul situației pandemice, România s-a remarcat printr-o politică de solidaritate la nivel european și aliat, trimițând echipe de medici și specialiști în țări precum Italia, Slovacia, Republica Moldova sau SUA, găzduind rezerva strategică de echipamente medicale a UE și oferindu-se să găzduiască o unitate similară la nivelul NATO. De asemenea, România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19.

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, atrage atenția într-o scrisoare adresată celorlalți lideri europeni că UE riscă să devină ”un organism gestionat într-un mod centralizat de instituţii lipsite de orice control democratic”, relatează AFP, citat de Agerpres.

Înaintea unei dezbateri privind statul de drept în Polonia, ce va avea loc în Parlamentul European, Morawiecki apreciază că este ”un fenomen periculos care amenință viitorul Uniunii noastre”, dând în același timp asigurări că Varșovia va rămâne ”membru loial” al Uniunii Europene. De asemenea, prim-ministrul polonez a făcut apel la liderii europeni să rămână ”deschişi la dialog” privind o reformă a UE.

”Cred sincer că împreună, într-un spirit de respect şi înţelegere mutuală, fără a ne impune voinţa noastră celorlalţi, putem găsi o soluţie care va întări Uniunea noastră Europeană”, a completat Mateusz Morawiecki, care a acuzat joi instituțiile europene că încalcă drepturile statelor membre, considerând că ”suntem într-un moment crucial, am putea spune că suntem la o cotitură în istoria UE”. 

Scrisoarea este trimisă chiar înaintea reuniunii Consiliului European,care se va desfăşura în această săptămână, şi la puţin timp după un verdict al Tribunalului Constituţional polonez, emis la începutul lunii, criticat de alţi membri ai UE, precum Franţa şi Germania, dar nu şi de Ungaria. 

Guvernul partidului naţionalist Lege şi Justiţie (PiS) este implicat într-o serie de dispute cu UE pe teme care variază de la tribunale şi libertatea presei la drepturile LGBT. Cazul analizat de tribunal se referă la modificările pe care PiS le-a adus sistemului judiciar al ţării.

Nu doar țările membre au criticat hotărârea Tribunalului Constituțional, ci și Uniunea Europeană, care, prin vocea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a explicat că ”toate statele membre UE au semnat acest lucru în calitate de membri” și că va face uz de ”toate competențele pe care le avem în temeiul tratatelor pentru a ne asigura de acest lucru”.

O reacție a venit și din partea președintelui Parlamentului European, David Sassoli, care a punctat că verdictul Poloniei ”nu poate rămâne fără consecințe”.

De altfel, Legislativul european a solicitat Comisiei Europene să nu aprobe planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) ale Poloniei și Ungariei până nu sunt lămurite preocupările legate de statul de drept și transparență. 

De cealaltă parte, Varșovia se bucură în continuare de sprijinul Budapestei în aceste dispute cu Bruxelles-ul, criticate că încalcă ”statul de drept” şi ”valorile europene” prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, prin reformele în justiţie sau refuzul de a accepta migranţi.

Recent, premierul Viktor Orban a semnat o rezoluție prin care afirma că ”se fac eforturi pentru a priva statele membre de puteri pe care nu le-au cedat niciodată Uniunii Europene, fără revizuirea tratatelor UE şi prin extinderi viclene de competenţe”.

Să nu uităm că Executivul european a decis la finalul lunii martie să trimită Polonia la Curtea de Justiție a UE cu privire la legea sistemului judiciar, decizie criticată de ministrul justiţiei din Polonia, Zbigniew Ziobro, care a calificat drept inacceptabilă hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) conform căreia în procedura de nominalizare la Curtea Supremă de Justiţie a Poloniei judecătorii trebuie să aibă dreptul de a contesta hotărârile comisiei de evaluare a candidaţilor.

Ignorând îngrijorările Uniunii Europene, Tribunalul Constituţional al Poloniei a stabilit că măsurile decise de Curtea de Justiţie a UE (CJUE) împotriva reformelor judiciare întreprinse de guvernul de la Varşovia sunt neconstituţionale, fapt ce a atras din nou critici din partea Comisiei, exprimate și în ultimul raport privind situația statului de drept. 

Apărarea ”minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă și care sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru a fost unul dintre elementele-bornă cuprinse de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său din acest an privind Starea Uniunii.

Președinția Sloveniei la Consiliul UE a inclus printre prioritățile sale crearea unui Institut European pentru Drept Constituțional care să judece disputele dintre Bruxelles și capitalele UE, care să se bazeze pe expertiza Comisiei de la Veneția.

Între timp, conflictele de această natură se poartă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, sesizată de Ungaria și Polonia pe tema mecanismului care condiționează fondurile europene de respectarea statului de drept, care ar trebui pur și simplu anulat, în viziunea celor două țări. 

Mecanismul contestat de cele două ţări este unul inedit, ce permite suspendarea sau reducerea transferului de fonduri europene către un stat în cazul încălcării principiilor statului de drept (lupta insuficientă împotriva conflictelor de interese, lipsa independenţei sistemului judiciar etc.) ce afectează sau riscă să afecteze interesele financiare ale UE.