Connect with us

U.E.

Partidul premierului maghiar, Viktor Orban, suspendat din PPE cu o majoritate covârșitoare

Published

on

© EPP/ Flickr

Partidul premierul maghiar Viktor Orban, Fidesz, a fost suspendat din Partidul Popular European, cea mai mare familie politică europeană, a anunțat președintele PPE, Joesph Daul, într-o postare pe Twitter.

190 de membri au votat pentru suspendare și 3 împotrivă.

Potrivit prevederilor acestei suspendări, Fidesz nu va mai avea de acum înainte niciun drept în calitate de partid membru.

Fidesz nu va mai avea dreptul să voteze în nicio întâlnire organizată de PPE și nici să propună candidați pentru anumite posturi în cadrul partidului. De asemenea, Fidesz nu va mai participa la nicio întâlnire a partidului.

Printre principalii susținători ai acestei decizii s-au numărat atât Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, cât și Annegret Kramp-Karrenbauer, liderul CDU și cea considerată a fi urmașa Angelei Merkel.

„Atâta timp cât Fidesz nu restabilește complet încrederea, nu poate rămâne un membru deplin. O înghețare legală a statutului de membru și a drepturilor conexe, așa cum prevede Manfred Weber, ar fi o măsură viabilă”, a susținut Kramp-Karrenbauer  cu puțin timp înainte de reuniunea politică a popularilor europeni la Bruxelles.

Atât Fidesz, cât și liderul său, Viktor Orban, se așteptau la o decizie de acest fel.

Astfel, şeful de cabinet al premierului maghiar a susținut miercuri, înaintea votului, că Fidesz nu poate accepta nicio decizie de suspendare a calităţii sale de membru în grupul Partidului Popular European și a indicat că este în joc „demnitatea Fidezs și a țării”.

Soarta partidului Fidesz în interiorul PPE a fost decisă cu o zi înainte ca șefii de stat și de guvern din PPE, inclusiv Viktor Orban, să participe la summitul tradițional ce precede reuniunea Consiliului European.

La începutul lunii martie, 12 partide membre ale Partidului Popular European (PPE) din nouă state UE au cerut în mod oficial excluderea prim-ministrului populist ungar Viktor Orban şi a partidului său Fidesz.

Ulterior, în încercarea de a evita excluderea Fidesz din PPE, premierul Viktor Orban le-a prezentat scuze, în scris, partenerilor săi din cadrul Partidului Popular European.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

U.E.

Germania cere din nou Comisiei Europene să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor verzi, propunere sprijinită de Franța și România

Published

on

© European Union, 2021

Germania a prezentat din nou obiecții față de proiectul Uniunii Europene de a considera sustenabile unele centrale nucleare și o parte dintre centralele electrice care utilizează gazele naturale drept combustibil, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Miniştrii economiei şi mediului germani au trimis în acest sens o scrisoare Comisiei Europene.

”Ca guvern federal, am respins clar încă o dată includerea energiei nucleare. Este riscant şi costisitor. Noile prototipuri de reactoare, cum ar fi mini-reactoarele, implică, de asemenea, probleme similare și nu pot fi clasificate ca fiind durabile”, au subliniat într-o declaraţie comună vicecancelarul şi ministrul economiei Robert Habeck şi ministrul mediului Steffi Lemke, ambii fiind membri ai Verzilor.

În scrisoarea adresată Bruxellesului şi publicată de Ministerul Economiei pe website-ul său, guvernul german atrage atenţia asupra lipsei cerinţelor de siguranţă cu privire la centralele nucleare.

Nu este pentru prima dată când Berlinul își exprimă opoziția față de includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor ”verzi”. 

La mijlocul lunii noiembrie, miniştrii din cinci state europene, și anume Germania, Austria, Danemarca, Luxemburg şi Portugalia, au transmis că energia nucleară este “incompatibilă” cu criteriile listei investiţiilor considerate “durabile” elaborată în prezent de UE.

De cealaltă parte, Franța, Slovenia, România și alte țări membre din Europa Centrală și de Est au semnat o declarație comună prin care au solicitat includerea  acestui tip de energie pe lista celor ”verzi”, descrisă drept ”un atu crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.”

Este lesne de înțeles demersul, dacă ne uităm la cele mai recente date furnizate de Eurostat. 

Franța a fost anul trecut cel mai mare producător de energie nucleară din Uniunea Europeană, fiind responsabilă pentru 52% din producția totală de energie nucleară din UE. De asemenea, 67% din producția totală a electricității produse în acest stat provine din surse nucleare, cu mult peste cele 11% ce se regăsesc în Germania. În ceea ce privește România, energia nucleară a reprezentat anul trecut 21% din producția totală de electricitate.

Așa se face că în cadrul summitului Consiliului European din luna decembrie, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să includă “cât se poate de repede” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”, fiind considerate soluții intermediare pentru atingerea neutralității climatice.

Mesajul a fost ranforsat de premierul Nicolae Ciucă, cu prilejul primei sale vizite la Bruxelles după preluarea mandatului, insistențele primind un răspuns pozitiv din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În acest context, Comisia Europeană a început pe 31 decembrie consultările cu Grupul de experți pentru finanțare durabilă al statelor membre și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de text al unui act delegat complementar de taxonomie care să acopere anumite activități în domeniul gazelor și al energiei nucleare, dând astfel curs solicitărilor României, Franței și altor state UE care consideră crucială acceptarea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor verzi ale Uniunii Europeneidee împărtășită și de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton.

Țara noastră face deja pași în direcția creșterii ponderii energiei nucleare în mixul energetic. 

Cu prilejul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în țara noastră, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR), venind în completarea acordului interguvernamental semnat de Virgil Popescu în luna octombrie 2020 care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.

De asemenea, cu prilejul aceleiași vizite de la finalul lui 2020, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE, lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie 2020, la București.

Cele două reactoare 3 și 4 fac obiectul unei Declarații de intenție în domeniul nuclear civil, semnate tot în luna octombrie 2020, de data aceasta de România și Franța

În egală măsură, dezvoltarea proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și a celor din sectorul energiei nucleare civile se regăsesc pe lista obiectivelor Memorandumului de înțelegere, stabilit de țara noastră cu Canada, semnat la începutul lunii august 2021, consolidat la 30 noiembrie, în contextul Expoziţiei Nucleare Internaţionale (WNE), găzduită de capitala Franței

În contextul în care criza prețurilor la energie s-a suprapus peste propunerile care pregătesc politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării pentru a reduce emisiile de CO2 cu 55% până în 2030,

Continue Reading

ROMÂNIA

Spiritul unității europene la 59 de ani de la Tratatul de la Élysée: Ambasadorii Franței și Germaniei la București vor face schimb de roluri pentru o zi

Published

on

© captură video/ Ambasada Franței la București/ Facebook

Ambasadorii Franței și Germaniei la București, Laurence Auer, respectiv Peer Gebauer, au avut o discuție pe Skipe despre proiectele comune pentru anul acesta, în contextul în care cele două țări celebrează 59 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée, care a reprezentat piatra de temelie a prieteniei franco-germane.

”Sunt foarte încântată că vom putea lucra împreună. Îmi face mare plăcere, e o ocazie deosebită. Avem anul acesta președinția (n.r. franceză a Consiliului Uniunii Europene). După cum știi, este o mare responsabilitate la nivel european, dar contez pe tine să avem un program franco-german puternic, cum am făcut anul trecut la comemorarea victimelor violenței și războiului. Mi-ar face mare plăcere să călătorim împreună, să organizăm diferite activități”, i-a transmis Laurence Auer ambasadorului german. 

La rândul său, acesta a amintit că anul trecut ”am avut programe comune minunate și mă bucur că avem și anul acesta aceste proiecte frumoase”.

”Mă bucur de cooperarea noastră. Cred că ideea de a face vizite comune e minunată. Putem vizita mai multe orașe împreună, vom avea mai multe evenimente culturale comune. Cred că va fi un semnal puternic că ne unim forțele și ne prezentăm împreună”, a anunțat Peer Gebauer.

Pentru a vedea ”cum putem lucra împreună cu echipele noastre” și pentru a consolida și mai mult legătura franco-germană, ambasadoarea Franței la București i-a propus colegului german să facă schimb de ambasade, idee primită cu entuziasm de Peer Gebauer.

”Își va plăcea clădirea superbă, dar și relația bună cu românii, de care ne leagă o prietenie istorică”, i-a spus Laurence Auer.

”Mulțumim prieteniei franco-germane”, a conchis ambasadoarea Franței.

Data de 22 ianuarie 1963 va rămâne în istorie drept debutul reconcilierii franco-germane.

Astfel, Tratatul de la Élysée, semnat de președintele francez de la acea vreme, Charles de Gaullle, și cancelarul german, Konrad Adenauer, a deschis un nou capitol în relațiile dintre cele două națiuni care, cu mai puțin de două decenii, fuseseră rivale în cel de-al Doilea Război Mondial.  

Am adus mai multă pace și prosperitate Europei, iar împreună cu România construim un viitor european comun”, amintea anul trecut  ambasadoarea Franței, Laurence Auer, și ambasadorul Germaniei de la acea vreme, Cord Meier-Klodt,  într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro. 

Pentru a marca acest moment, dar și pentru a aborda chestiunile de securitate din Europa și tensiunile uc Rusia, cancelarul german, Olaf Scholz, îl va primi marți, la Berlin, pe președintele francez, Emmanuel Macron.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, la reuniunea miniștrilor energiei din UE: Avem nevoie de mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, a insistat la reuniunea miniștrilor energiei din UE, pentru o mai bună coordonare la nivel european, mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură și măsuri hotărâte pentru a evita astfel de situații pe viitor.

Acesta a participat la Consiliul informal al miniștrilor energiei și mediului care a avut loc la Paris, la invitația ministrului pentru Tranziție Ecologică din Franța, doamna Barbara Pompili.

La dezbaterile la care a luat parte împreună cu miniștrii energiei din UE, eurodeputatul a reafirmat angajamentul Parlamentului European și al Comisiei ITRE, pe care o conduce, față de Acordul de la Paris, obiectivele ambițioase din Green Deal (Pactul Verde European), Pachetul Fit for 55.  ”Am subliniat dorința și nevoia unei colaborări strânse și eficiente între Consiliul UE și Parlament pentru soluționarea dosarelor legislative extrem de importante pentru viitorul și direcțiile asumate de Europa. Avem nevoie de o voce comună puternică pentru a opri criza prețurilor mari la energie, pentru a implementa cu rezultate bune strategia energetică a UE, dar și strategia pentru hidrogen, combustibilul viitorului”, a subliniat Cristian Bușoi, potrivit unui comunicat de presă.

În cadrul dezbaterii privind prețurile la energie, eurodeputatul a solicitat ”o mai bună coordonare între toate statele membre, solidaritate și măsuri ferme, pe care să le implementăm rapid, care să atenueze impactul asupra oamenilor și companiilor.”

”Crearea unei platforme comune de achiziție a gazelor la nivel european, creșterea capacităților de stocare și rezerva pentru gaze, accelerarea interconectărilor, care să reducă dependența UE față de Rusia, mai ales în contextul geopolitic actual, precum și diversificarea surselor de aprovizionare sunt soluții ce trebuie implementate. Pe termen mediu, investițiile în sursele regenerabile, în primul rând, și în energia nucleară, în acele țări care doresc să facă acest lucru, reprezintă cheia pentru a fi mai puțin vulnerabili în fața avalanșei neașteptate a prețului gazelor”, a conchis Bușoi.

Comisia Europeană urmează să prezinte o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei prin care Uniunea Europeană urmărește să-și diversifice furnizorii.

De asemenea, UE intenţionează să adopte o poziţia dură pentru a pune capăt contractelor pe termen lung de import de gaze naturale, în cadrul tranziţiei sale verzi, ceea ce reprezintă o lovitură pentru principalul său furnizor Rusia.

Pentru diversificarea surselor de energie, Franța, Slovenia, România și alte țări membre din Europa Centrală și de Est au semnat o declarație comună prin care au solicitat includerea energiei nucleare pe lista energiilor ”verzi”, descrisă drept ”un atu crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.”

În cadrul summitului Consiliului European din luna decembrie, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să includă “cât se poate de repede” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”, fiind considerate soluții intermediare pentru atingerea neutralității climatice.

Mesajul a fost ranforsat de premierul Nicolae Ciucă, cu prilejul primei sale vizite la Bruxelles după preluarea mandatului, insistențele primind un răspuns pozitiv din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în pofida opoziției Germaniei care respinge această idee, apreciind că energia nucleară nu înseamnă ”enegie verde”.

În acest context, Comisia Europeană a început pe 31 decembrie consultările cu Grupul de experți pentru finanțare durabilă al statelor membre și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de text al unui act delegat complementar de taxonomie care să acopere anumite activități în domeniul gazelor și al energiei nucleare, dând astfel curs solicitărilor României, Franței și altor state UE care consideră crucială acceptarea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor verzi ale Uniunii Europeneidee împărtășită și de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton.

Țara noastră face deja pași în direcția creșterii ponderii energiei nucleare în mixul energetic. 

Cu prilejul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în țara noastră, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR), venind în completarea acordului interguvernamental semnat de Virgil Popescu în luna octombrie 2020 care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.

De asemenea, cu prilejul aceleiași vizite de la finalul lui 2020, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE, lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie 2020, la București.

Cele două reactoare 3 și 4 fac obiectul unei Declarații de intenție în domeniul nuclear civil, semnate tot în luna octombrie 2020, de data aceasta de România și Franța

În egală măsură, dezvoltarea proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și a celor din sectorul energiei nucleare civile se regăsesc pe lista obiectivelor Memorandumului de înțelegere, stabilit de țara noastră cu Canada, semnat la începutul lunii august 2021, consolidat la 30 noiembrie, în contextul Expoziţiei Nucleare Internaţionale (WNE), găzduită de capitala Franței. 

Continue Reading

Facebook

U.E.1 hour ago

Germania cere din nou Comisiei Europene să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor verzi, propunere sprijinită de Franța și România

RUSIA2 hours ago

Antony Blinken l-a asigurat pe Dmitro Kuleba că nu vor exista ”decizii despre Ucraina fără Ucraina” în discuțiile cu Rusia. Primul transport militar din ajutorul de securitate oferit de SUA a ajuns deja la Kiev

ROMÂNIA3 hours ago

Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

NATO5 hours ago

”Neptune Strike 2022”: Pentagonul anunță un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman

ROMÂNIA6 hours ago

Spiritul unității europene la 59 de ani de la Tratatul de la Élysée: Ambasadorii Franței și Germaniei la București vor face schimb de roluri pentru o zi

Cristian Bușoi7 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, la reuniunea miniștrilor energiei din UE: Avem nevoie de mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură

U.E.8 hours ago

Ministrul german de externe, la finalul unei săptămâni a diplomației: Mă voi lupta ”pentru fiecare milimetru” în discuțiile cu Rusia privind Ucraina

U.E.9 hours ago

Țările baltice răspund ”nevoilor Ucrainei” în caz de ”agresiune rusă” și trimit acesteia rachete antitanc și antiaeriene: Este important să o susținem ”în toate modurile posibile”

RUSIA10 hours ago

Polonia face apel la o poziție europeană fermă și unită de susținere a Ucrainei în fața Rusiei și respinge ”conceptul sferelor de influenţă”

NATO23 hours ago

NATO respinge categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și denunță ideea sferelor de influență

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda2 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE3 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE3 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending