Connect with us

U.E.

Partidul președintelui Emmanuel Macron respinge procedura Spitzenkandidat prin care este ales președintele Comisiei Europene: Este o anomalie democratică

Published

on

Partidul președintelui francez, Emmanuel Macron ”En Marche!” a anunțat că nu va sprijini niciun grup politic din cadrul Parlamentului European care sprijină așa-numitul procedură Spitzenkandidat sau procedura ”candidaților cap de listă”, a anunțat președintele executiv al mișcării, Christophe Castaner, marți, informează Politico Europe.

Foto: Christophe Castaner/ Twitter

Procedura Spitzenkandidat, care a fost pentru prima dată utilizată în cadrul alegerilor europarlamentare din 2014, presupune ca membrii grupurilor politice europene din cadrul Parlamentului European care participă la alegerile europarlamentare să își aleagă candidați care să desfășoare campanie electorală de-a lungul Europei, acești candidați pentru fotoliul de președinte al Comisiei Europene provocându-se reciproc în cadrul unor dezbateri. Pentru a obține funcția de președinte al Comisiei Europene, unul dintre candidații numiți, cel mai probabil cel care este ales de grupul europarlamentar care a reușit să obțină cele mai multe votori în urma alegerilor europene, are nevoie de un acord între liderii UE din Consiliul European, Parlamentul European şi partidele politice europene.

În cadrul precedentului Consiliu European, președintele francez, Emmanuel Macron și alți lideri ai statelor membre UE și-au exprimat opoziția față de acest proces, spunând ăc vor respinge un mecanism care, în viziunea lor, îi împiedică să aleagă înalții funcționari europeni.

Castaner a mers mai departe de atât, insistând în cadrul unui miting al susținătorilor La Republique en Marche, organizat la Bruxelles, că mișcarea ”nu dorește să se alăture cuiva care sprijină o astfel de abordare a Spitzenkandidat”, lucru ce ar putea să înfurie marea majoritate a grupurilor din Parlament, care au votat recent o propunere prin care este respins oricare candidat pentru functia de președinte al Comisiei Europene care nu se are sprijinul oficial al unui grup politic.

Procesul Spitzenkandidat, a spus Castaner, este ”o adevărată anomalie democratică”. Este ca și ”cum președintele își numește guvernul înainte de alegeri”, a completat acesta.

Prezența lui Castanar la Bruxelles face parte dintr-un turneu european care are drept scop crearea unei forțe ”progresive” pentru alegerile europene programate pentru luna mai a anului 2019.

În iunie, acesta s-a aflat în Spania pentru a lucra o platformă electorală cu alte partide asemănătoare, printre care și partidul spaniol Ciudadanos (Centățenii), de centru-dreapta, dar și cu Partidul Socialist Italian. În această săptămână, președintele executiv al En Marche! Va călători în Polonia pentru a avea o întrevedere cu Platforma Civică, membră a Partidului Popular European (PPE) din cadrul Parlamentului European.

Ambiția mișcării președintelui Franței, Emmanuel Macron, este aceea de a alege ”o echipă” care să reprezinte viitorii lideri ai instituțiilor europene pentru că nu ”există o singură responsabilitate european, ci sunt mai multe”.

Alegerea președintelui Parlamentului European, de exemplu, nu ar trebui să fie rezultatul unei ”înțelegeri politice”, ci depinde de cetățeni să aleagă.

Manfred Weber, cadidatul surpriză pentru șefia Comisiei Europene

Intrarea-surpriză a conservatorului bavarez Manfred Weber în cursa de anul viitor pentru şefia Comisiei Europene semnalează începutul unui complicat proces de formare a unei coaliţii după europarlamentare.

Intrarea sa în scenă, altminteri neaşteptată având în vedere că experienţa sa politică în afara Bruxelles-ului este destul de palidă, evidenţiază modul în care se va desfăşura campania pentru europarlamentare, comentează Politico Europe.

FOTO: European Parliament/ Flickr

Potrivit publicaţiei citate, mai mult decât rezultatul alegerilor europene şi chiar mai mult decât preferinţele puternicilor lideri din Uniunea Europeană va conta, de data aceasta, modul în care se va forma o coaliţie.

Pentru această schimbare de dinamică există mai multe motive. În primul rând, niciun grup politic, nici măcar cel de centru-dreapta al Partidului Popular European (PPE) din care Weber face parte, nu este cotat cu mai mult de 30% din opţiuni. Ca urmare, rezultatele alegerilor pot crea o situaţia complicată din punct de vedere politic. În al doilea rând, euroscepticii sunt în ascensiune, ceea ce oferă grupurilor tradiţionale mai multe motive pentru a-şi uni forţele. În al treilea rând, nu există un acord cu privire la modul în care vor fi ocupate funcţii importante la nivel european, fapt ce înlesneşte improvizaţiile.

Anul viitor, după alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, vor fi decise viitoare poziții cheie în arhitectura instituțională a Uniunii Europene. Mai întâi, în baza inițiativei Spitzenkandidaten (n.r. – candidat cap de listă), candidatul familiei politice care va câștiga alegerile europene va fi propus președinte al Comisiei Europene și va fi, în primă instanță, însărcinat cu configurarea viitoarei Comisii Europene ce își va prelua mandatul a 1 noiembrie 2019.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

REPUBLICA MOLDOVA

Maia Sandu i-a transmis președintelui Consiliului European că “acordarea statutului de țară candidată Moldovei va reprezenta un semnal de încurajare și de sprijin”

Published

on

© Maia Sandu/ Facebook

Președinta Republicii Maia Sandu s-a întâlnit marți, la Bruxelles, cu președintele Consiliului European, Charles Michel, în cadrul unei vizite pe care o efectuează la instituțiilor UE și la Paris, căruia i-a transmis că “acordarea statutului de țară candidată” la UE “va reprezenta un semnal de încurajare și de sprijin pentru programul de reformare după model european”.

“M-am bucurat să-l revăd, la Bruxelles, pe Charles Michel, Președintele Consiliului European, care a vizitat recent țara noastră în semn de solidaritate cu eforturile umanitare ale cetățenilor și autorităților Republicii Moldova în contextul războiului din Ucraina”, a informat Maia Sandu, într-o postare pe Facebook.

Cei doi au vorbit despre evoluția riscurilor de securitate din regiunea noastră, iar Maia Sandu i-a mulțumit lui Charles Michel pentru sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru gestionarea fluxului de refugiați și pentru depășirea consecințelor economice și sociale nefaste ale războiului.

“Am discutat, de asemenea, despre agenda de integrare europeană a Republicii Moldova. Acordarea statutului de țară candidată Moldovei va reprezenta un semnal de încurajare și de sprijin pentru programul de reformare a țării noastre după model european”, a subliniat Sandu, în contextul în care Republica Moldova așteaptă o decizie din partea Uniunii Europene la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

 

Întrevederea dintre cei doi a avut loc la două săptămâni distanță de la vizita la Chișinău a președintelui Consiliului European, unde Charles Michel a afirmat că UE va sprijini R. Moldova să își consolideze capacitatea de reziliență prin ajutor militar suplimentar.

Maia Sandu efectuează în zilele de 17-18 mai o vizită de lucru la Bruxelles, unde se va întâlni cu prim-ministrul Regatului Belgiei și va avea întrevederi cu oficiali ai instituțiilor UE.

Miercuri, Maia Sandu va ține un discurs în plenul Parlamentului European, când va deveni primul șef de stat al Republicii Moldova care se va adresa eurodeputaților în plen.

După discursul Maiei Sandu, eurodeputații vor dezbate raportul anual de evaluare privind Acordul de asociere UE-Republica Moldova, iar votul asupra acestuia va avea loc joi.

În calitate de țară învecinată cu Ucraina, Republica Moldova a fost deosebit de grav afectată de războiul în curs. Pe lângă faptul că a primit un număr mare de refugiați ucraineni, țara s-a confruntat și cu atacuri cibernetice și o serie recentă de incidente de securitate în Transnistria, regiunea separatistă sprijinită de Rusia.

Președinta R. Moldova se va afla la Bruxelles în timp ce țara sa așteaptă un aviz din partea Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la UE. Republica Moldova a finalizat, la 22 aprilie, completarea primei părți a chestionarului de aderare la Uniunea Europeană pe care liderii țării – președinta Maia Sandu și premierul Natalia Gavrilița – l-au înmânat vineri ambasadorului Uniunii Europene în R. Moldova, în cadrul unei ceremonii organizate la Președinția de la Chișinău după ședința de constituire a Comisiei pentru integrare europeană condusă de șefa statului. La data de 12 mai, Republica Moldova a transmis și a doua parte a chestionarului de aderare la UE. Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Obiectivul foarte ambițios de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar printr-o extindere masivă a utilizării energiilor regenerabile, în toate domeniile, și investiții susținute în tehnologii inovatoare, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European. 

„Conferința RESinvest 2022, la care am participat în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, și la care au fost prezenți premierul României, Nicolae Ciucă, lideri și decidenți la nivel european și național, a atras atenția asupra acestui subiect esențial pentru securitatea energetică a României și a Uniunii, în ansamblul ei”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Potrivit acestuia, 45% din consumul final brut de energie din surse regenerabile, până în 2030 este un angajament ferm pe care cel mai probabil Comisia ITRE îl va vota în săptămânile următoare, 40% fiind propunerea inițială a Comisiei Europene. 

„Realizarea acestui obiectiv ne va ajuta să oprim dependența de gazul din Rusia, care este folosit ca armă geopolitică și să implementăm cu succes Pachetul Fit for 55”, a adăugat Cristian Bușoi.

Mai mult, europarlamentarul a precizat că Uniunea Europeană pregătește noi orientări privind autorizarea folosirii energiilor regenerabile și o propunere legislativă care să ofere siguranță și predictibilitate celor care vor să investească în proiecte generatoare de energie verde.

„Chiar mâine așteptăm propuneri din partea Comisiei, pe care Comisia ITRE din Parlamentul European, pe care o conduc, le va analiza cu prioritate și maximă seriozitate. Am încredere că în scurt timp pe agenda discuțiilor vom aborda și subiectul stocării energiei, care are, de asemenea, nevoie de un cadru de reglementare în acord cu noul context”, a conchis Cristian Bușoi.

Continue Reading

SUA

Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”

Published

on

© Secretary Janet Yellen/ Twitter

Secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Janet Yellen, a subliniat nevoia unei cooperări cu Uniunea Europeană în privința asistenței financiare acordate Ucrainei și a sprijinit eforturile UE de a interzice petrolul rusesc, într-un efort de a prezenta un front transatlantic refăcut.

”Rămânând împreună, ne asigurăm că Rusia nu se întoarce unii împotriva altora. Fiți siguri că, dacă Putin continuă acest război atroce pe care l-a ales, administrația Biden va lucra cu dumneavoastră și cu ceilalți parteneri ai noștri pentru a împinge Rusia și mai departe spre o izolare economică, financiară și strategică. Kremlinul va fi forțat să aleagă între sprijinirea economiei și finanțarea continuării războiului”, a fost mesajul transmis de oficialul american, care a participat la un Brussels Economic Forum, potrivit Politico Europe

Yellen a salute intenția Uniunii Europene de a renunțat până la finalul anului la petrolul rusesc. ”Îi felicit pe liderii europeni pentru propunerea de a elimina treptat, în termen de șase luni, livrările de petrol rusesc”, a subliniat oficialul american.

Statele Unite au sancționat deja Rusia din acest punct de vedere, interzicând importurile de petrol, gaze și cărbune din Rusia. Într-o poziție similară, Regatul Unit și-a fixat drept țintă finalul anului pentru a renunța la importurile de petrol rusesc.

Țările UE spun că sunt hotărâte să sancționeze industria petrolieră a lui Vladimir Putin, ca o modalitate de a tăia o sursă majoră de venit care ajută la finanțarea războiului său din Ucraina. Comisia Europeană a propus cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pe 4 mai.

Până acum, țările nu au reușit să convină asupra pachetului, care necesită aprobarea unanimă.

Unul dintre aspectele informale de discuție între miniștrii de externe și echipele lor care au participat la reuniune a fost dacă se va ajunge la un acord până la următorul summit al liderilor Consiliului European, programat pentru finalul lunii mai.

Premierul ungar Viktor Orban  a blocat până acum sancțiunile Uniunii Europene împotriva petrolului rusesc, argumentând că propunerea actuală a Comisiei Europene privind un embargo ar echivala cu o ”bombă atomică” aruncată asupra economiei ungare.

Pentru a depăși acest moment de opoziție din partea Budapestei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a efectuat de Ziua Europei o vizită în Ungaria pentru a discuta cu premierul ungar, Viktor Orban, cu privire la ultimul pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Moscovei. 

Ministrul ungar de externe a transmis că țara sa va susține această măsură dacă Bruxelles-ul oferă soluții pentru ”problema pe care a creat-o”.

În acest caz, oficialii UE iau în considerare posibilitatea de a oferi compensații financiare Ungariei în încercarea de a-l convinge pe premierul Viktor Orban să semneze sancțiunile propuse de Uniunea Europeană împotriva petrolului rusesc. 

Revenind la declarațiile secretarului Trezoreriei SUA cu privire la asistența acordată Kievului, Yellen a făcut apel la implicarea Europei pentru a acoperi nevoile financiare ale Ucrainei, care se vede nevoită să depună eforturi pentru a-și menține economia pe linia de plutire.

”În lunile care vor trece până când colectarea taxelor va putea fi reluată în ritm normal, Ucraina are nevoie de fonduri bugetare pentru a plăti soldații, angajații și pensionarii. Le cer sincer tuturor partenerilor noștri să ni se alăture pentru a-și spori sprijinul financiar pentru Ucraina”, a declarat ea, făcând referire la promisiunea președintelui american Joe Biden de a acorda 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina.

Miniștrii de finanțe vor discuta subiectul mai larg în cadrul unei reuniuni G7, care va avea loc la Bonn la sfârșitul acestei săptămâni și la care va participa și Yellen.

În contextul întâlnirii miniștrilor de externe din G7, șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, care a luat parte la aceasta, a solicitat confiscarea activelor rusești ce fac obiectul sancțiunilor pentru a le folosi la reconstrucția țării sale.

Cele mai recente estimări lansate de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, arată că Ucraina va avea nevoie de până la 600 de miliarde de euro pentru reconstrucție, în vreme ce cancelarul german, Olaf Scholz, apreciază că această țară se va confrunta zeci de ani cu consecințele războiului declanșat de Rusia, făcând trimitere la bombele neexplodate.

Uniunea Europeană și-a exprimat deja dorința de a ajuta Ucraina.

Astfel, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a subliniat într-un interviu acordat publicației Financial Times că blocul european ar trebui să confiște rezervele valutare blocate ale Rusiei pentru a reconstrui Ucraina. 

Ideea a fost enunțată anterior și de președintele Consiliului European, Charles Michel, care a pledat pentru confiscarea bunurilor rușilor vizați de sancțiuni cu scopul de a folosi sumele respective la reconstrucția Ucrainei.

Președintele Ucrainei a lansat altă propunere, și anume aceea ca orașele ucrainene distruse de războiul nejustificat declanșat de Rusia să se înfrățească cu cele europene, facilitând astfel procesul de reconstrucție.

Cert este că România este pregătită să se alăture acestui efort de refacere a Ucrainei după războiconvingere exprimată și de președintele Volodimir Zelenski în discursul său în Parlamentul României din 4 aprilie.

Continue Reading

Facebook

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Maia Sandu i-a transmis președintelui Consiliului European că “acordarea statutului de țară candidată Moldovei va reprezenta un semnal de încurajare și de sprijin”

NATO9 hours ago

Parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea la NATO. Liderii Finlandei și Suediei, așteptați joi la Casa Albă de președintele SUA Joe Biden

Cristian Bușoi9 hours ago

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

SUA9 hours ago

Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

NATO10 hours ago

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

ROMÂNIA10 hours ago

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

ROMÂNIA11 hours ago

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

U.E.15 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE1 week ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending