Partidul președintelui francez, Emmanuel Macron ”En Marche!” a anunțat că nu va sprijini niciun grup politic din cadrul Parlamentului European care sprijină așa-numitul procedură Spitzenkandidat sau procedura ”candidaților cap de listă”, a anunțat președintele executiv al mișcării, Christophe Castaner, marți, informează Politico Europe.

Foto: Christophe Castaner/ Twitter

Procedura Spitzenkandidat, care a fost pentru prima dată utilizată în cadrul alegerilor europarlamentare din 2014, presupune ca membrii grupurilor politice europene din cadrul Parlamentului European care participă la alegerile europarlamentare să își aleagă candidați care să desfășoare campanie electorală de-a lungul Europei, acești candidați pentru fotoliul de președinte al Comisiei Europene provocându-se reciproc în cadrul unor dezbateri. Pentru a obține funcția de președinte al Comisiei Europene, unul dintre candidații numiți, cel mai probabil cel care este ales de grupul europarlamentar care a reușit să obțină cele mai multe votori în urma alegerilor europene, are nevoie de un acord între liderii UE din Consiliul European, Parlamentul European şi partidele politice europene.

În cadrul precedentului Consiliu European, președintele francez, Emmanuel Macron și alți lideri ai statelor membre UE și-au exprimat opoziția față de acest proces, spunând ăc vor respinge un mecanism care, în viziunea lor, îi împiedică să aleagă înalții funcționari europeni.

Castaner a mers mai departe de atât, insistând în cadrul unui miting al susținătorilor La Republique en Marche, organizat la Bruxelles, că mișcarea ”nu dorește să se alăture cuiva care sprijină o astfel de abordare a Spitzenkandidat”, lucru ce ar putea să înfurie marea majoritate a grupurilor din Parlament, care au votat recent o propunere prin care este respins oricare candidat pentru functia de președinte al Comisiei Europene care nu se are sprijinul oficial al unui grup politic.

Procesul Spitzenkandidat, a spus Castaner, este ”o adevărată anomalie democratică”. Este ca și ”cum președintele își numește guvernul înainte de alegeri”, a completat acesta.

Prezența lui Castanar la Bruxelles face parte dintr-un turneu european care are drept scop crearea unei forțe ”progresive” pentru alegerile europene programate pentru luna mai a anului 2019.

În iunie, acesta s-a aflat în Spania pentru a lucra o platformă electorală cu alte partide asemănătoare, printre care și partidul spaniol Ciudadanos (Centățenii), de centru-dreapta, dar și cu Partidul Socialist Italian. În această săptămână, președintele executiv al En Marche! Va călători în Polonia pentru a avea o întrevedere cu Platforma Civică, membră a Partidului Popular European (PPE) din cadrul Parlamentului European.

Ambiția mișcării președintelui Franței, Emmanuel Macron, este aceea de a alege ”o echipă” care să reprezinte viitorii lideri ai instituțiilor europene pentru că nu ”există o singură responsabilitate european, ci sunt mai multe”.

Alegerea președintelui Parlamentului European, de exemplu, nu ar trebui să fie rezultatul unei ”înțelegeri politice”, ci depinde de cetățeni să aleagă.

Manfred Weber, cadidatul surpriză pentru șefia Comisiei Europene

Intrarea-surpriză a conservatorului bavarez Manfred Weber în cursa de anul viitor pentru şefia Comisiei Europene semnalează începutul unui complicat proces de formare a unei coaliţii după europarlamentare.

Intrarea sa în scenă, altminteri neaşteptată având în vedere că experienţa sa politică în afara Bruxelles-ului este destul de palidă, evidenţiază modul în care se va desfăşura campania pentru europarlamentare, comentează Politico Europe.

FOTO: European Parliament/ Flickr

Potrivit publicaţiei citate, mai mult decât rezultatul alegerilor europene şi chiar mai mult decât preferinţele puternicilor lideri din Uniunea Europeană va conta, de data aceasta, modul în care se va forma o coaliţie.

Pentru această schimbare de dinamică există mai multe motive. În primul rând, niciun grup politic, nici măcar cel de centru-dreapta al Partidului Popular European (PPE) din care Weber face parte, nu este cotat cu mai mult de 30% din opţiuni. Ca urmare, rezultatele alegerilor pot crea o situaţia complicată din punct de vedere politic. În al doilea rând, euroscepticii sunt în ascensiune, ceea ce oferă grupurilor tradiţionale mai multe motive pentru a-şi uni forţele. În al treilea rând, nu există un acord cu privire la modul în care vor fi ocupate funcţii importante la nivel european, fapt ce înlesneşte improvizaţiile.

Anul viitor, după alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, vor fi decise viitoare poziții cheie în arhitectura instituțională a Uniunii Europene. Mai întâi, în baza inițiativei Spitzenkandidaten (n.r. – candidat cap de listă), candidatul familiei politice care va câștiga alegerile europene va fi propus președinte al Comisiei Europene și va fi, în primă instanță, însărcinat cu configurarea viitoarei Comisii Europene ce își va prelua mandatul a 1 noiembrie 2019.