Connect with us

U.E.

Partidul președintelui Emmanuel Macron respinge procedura Spitzenkandidat prin care este ales președintele Comisiei Europene: Este o anomalie democratică

Published

on

Partidul președintelui francez, Emmanuel Macron ”En Marche!” a anunțat că nu va sprijini niciun grup politic din cadrul Parlamentului European care sprijină așa-numitul procedură Spitzenkandidat sau procedura ”candidaților cap de listă”, a anunțat președintele executiv al mișcării, Christophe Castaner, marți, informează Politico Europe.

Foto: Christophe Castaner/ Twitter

Procedura Spitzenkandidat, care a fost pentru prima dată utilizată în cadrul alegerilor europarlamentare din 2014, presupune ca membrii grupurilor politice europene din cadrul Parlamentului European care participă la alegerile europarlamentare să își aleagă candidați care să desfășoare campanie electorală de-a lungul Europei, acești candidați pentru fotoliul de președinte al Comisiei Europene provocându-se reciproc în cadrul unor dezbateri. Pentru a obține funcția de președinte al Comisiei Europene, unul dintre candidații numiți, cel mai probabil cel care este ales de grupul europarlamentar care a reușit să obțină cele mai multe votori în urma alegerilor europene, are nevoie de un acord între liderii UE din Consiliul European, Parlamentul European şi partidele politice europene.

În cadrul precedentului Consiliu European, președintele francez, Emmanuel Macron și alți lideri ai statelor membre UE și-au exprimat opoziția față de acest proces, spunând ăc vor respinge un mecanism care, în viziunea lor, îi împiedică să aleagă înalții funcționari europeni.

Castaner a mers mai departe de atât, insistând în cadrul unui miting al susținătorilor La Republique en Marche, organizat la Bruxelles, că mișcarea ”nu dorește să se alăture cuiva care sprijină o astfel de abordare a Spitzenkandidat”, lucru ce ar putea să înfurie marea majoritate a grupurilor din Parlament, care au votat recent o propunere prin care este respins oricare candidat pentru functia de președinte al Comisiei Europene care nu se are sprijinul oficial al unui grup politic.

Procesul Spitzenkandidat, a spus Castaner, este ”o adevărată anomalie democratică”. Este ca și ”cum președintele își numește guvernul înainte de alegeri”, a completat acesta.

Prezența lui Castanar la Bruxelles face parte dintr-un turneu european care are drept scop crearea unei forțe ”progresive” pentru alegerile europene programate pentru luna mai a anului 2019.

În iunie, acesta s-a aflat în Spania pentru a lucra o platformă electorală cu alte partide asemănătoare, printre care și partidul spaniol Ciudadanos (Centățenii), de centru-dreapta, dar și cu Partidul Socialist Italian. În această săptămână, președintele executiv al En Marche! Va călători în Polonia pentru a avea o întrevedere cu Platforma Civică, membră a Partidului Popular European (PPE) din cadrul Parlamentului European.

Ambiția mișcării președintelui Franței, Emmanuel Macron, este aceea de a alege ”o echipă” care să reprezinte viitorii lideri ai instituțiilor europene pentru că nu ”există o singură responsabilitate european, ci sunt mai multe”.

Alegerea președintelui Parlamentului European, de exemplu, nu ar trebui să fie rezultatul unei ”înțelegeri politice”, ci depinde de cetățeni să aleagă.

Manfred Weber, cadidatul surpriză pentru șefia Comisiei Europene

Intrarea-surpriză a conservatorului bavarez Manfred Weber în cursa de anul viitor pentru şefia Comisiei Europene semnalează începutul unui complicat proces de formare a unei coaliţii după europarlamentare.

Intrarea sa în scenă, altminteri neaşteptată având în vedere că experienţa sa politică în afara Bruxelles-ului este destul de palidă, evidenţiază modul în care se va desfăşura campania pentru europarlamentare, comentează Politico Europe.

FOTO: European Parliament/ Flickr

Potrivit publicaţiei citate, mai mult decât rezultatul alegerilor europene şi chiar mai mult decât preferinţele puternicilor lideri din Uniunea Europeană va conta, de data aceasta, modul în care se va forma o coaliţie.

Pentru această schimbare de dinamică există mai multe motive. În primul rând, niciun grup politic, nici măcar cel de centru-dreapta al Partidului Popular European (PPE) din care Weber face parte, nu este cotat cu mai mult de 30% din opţiuni. Ca urmare, rezultatele alegerilor pot crea o situaţia complicată din punct de vedere politic. În al doilea rând, euroscepticii sunt în ascensiune, ceea ce oferă grupurilor tradiţionale mai multe motive pentru a-şi uni forţele. În al treilea rând, nu există un acord cu privire la modul în care vor fi ocupate funcţii importante la nivel european, fapt ce înlesneşte improvizaţiile.

Anul viitor, după alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, vor fi decise viitoare poziții cheie în arhitectura instituțională a Uniunii Europene. Mai întâi, în baza inițiativei Spitzenkandidaten (n.r. – candidat cap de listă), candidatul familiei politice care va câștiga alegerile europene va fi propus președinte al Comisiei Europene și va fi, în primă instanță, însărcinat cu configurarea viitoarei Comisii Europene ce își va prelua mandatul a 1 noiembrie 2019.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European: Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria UE, își poate începe mandatul de șapte ani. Parchetul European trebuie să devină operațional la finalul lui 2020

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene/ Facebook

Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria Uninii Europene, își poate începe mandatul în fruntea Biroului Procurorului Public European, o instituție așteptată să devină operațională la finalul anului 2020, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat în care publică decizia de validare a numirii lui Kövesi în funcție.

Liderii deputaților europeni au aprobat astăzi numirea Laurei Codruța Kövesi ca prim șef al noului Parchet European. După confirmarea de astăzi, doamna Kövesi își poate începe mandatul de șapte ani”, se arată în comunicatul citat.

Decizia Conferinței Președinților vine după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia. Laura Codruţa Kövesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

 

Continue Reading

U.E.

Ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay: Premierul Boris Johnson va solicita amânarea Brexit-ului dacă nu ajunge la un acord cu Bruxelles-ul până sâmbătă

Published

on

© captură video Steve Barclay/ Twitter

Ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, a precizat că prim-ministrul Boris Johnson va trimite o scrisoare prin care va solicita amânarea Brexit-ului dacă un acord privind retragerea Regatului Unit din UE nu va fi fost convenit până sâmbătă, 19 octombrie, termenul limită prezat în Legea Benn, informează The Guardian.

Răspunzând întrebărilor Comisiei pentru ieșirea Regatului Unit din UE a Camerei Comunelor, Barlcay a precizat că Guvernul de la Londra ”va respecta” Legea Benn, care îl obligă pe Johnson să solicite Bruxelles-ului să amâne Brexit-ul până la 31 ianuarie 2020 dacă, până la 19 octombrie, nu va reuși să obțină un acord cu blocul comunitar.

”Pot confirma, așa cum premierul a transmis în mod repetat că, în primul rând, Guvernul se va conforma legii și, în al doilea rând, se va conforma garanțiilor oferite instanței judiciare că va respecta legea”, a declarat Barclay.

Ministrul britanic pentru Brexit a negat, de asemenea, că ar avea cunoștință despre planul lui Johnson, vehiculat în presă, de a trimite o a doua scrisoare prin care să le solicite oficialilor europeni să o ignore pe prima, justificând că Guvernul nu dorește o nouă prelungire a Articolului 50.

La 4 septembrie, Camera Comunelor din Marea Britanie a adoptat, în fază finală, legea prin care îl obligă pe Johnson să ceară Uniunii Europene să amâne Brexit-ul până la 31 ianuarie 2020 dacă, până la data de 19 octombrie, după summitul Consiliului European, nu va reuși să obțină un nou acord cu blocul comunitar sau nu va reuși să obțină aprobarea Camerei Comunelor pentru ieșirea din UE fără acord.

Negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier și-a arătat optimismul privind posibilitatea obținerii unui acord până la finalul zilei de miercuri, deși prim-ministrul irlandez Leo Varadkar s-a arătat rezervat, menționând că există în continuare ”numeroase probleme de rezolvat” între Marea Britanie și UE.

De altfel, acesta a avut în această dimineață o convorbire telefonică cu omologul britanic, Boris Johnson, în urma căreia a avansat ideea că va fi nevoie de un summit extraordinar al Consiliului European.

După o îndelungată secvenţă de negocieri – până la miezul nopţii de marţi spre miercuri -, negocierile au fost reluate miercuri dimineaţa, potrivit unor surse europene.

Derularea acestor discuții are loc pe fondul opoziției Partidului Democratic Unionist (DUP) față de concesiile făcute de partea britanică, prin care Adunarea Legislativă Națională și Executivul Irlandei de Nord nu vor mai avea posibilitatea să avizeze noile aranjamente de reglementare înainte ca acestea să fi intrat în vigoare, opoziție care riscă să scoată de pe șine planurile Downing Street.

În propunerea Londrei, Irlanda de Nord ar rămâne în teritoriul vamal al Regatului Unit, dar ar aplica regulile comunitare pentru produsele destinate Uniunii Europene.

În cadrul acestui parterneriat vamal, Londra ar fi de acord să aplice regulile vamale comunitare pentru mărfurile care provin din Marea Britanie și sunt destinate Irlandei de Nord. În cazul în care tarifele europene sunt mai mari decât tarifele britanice, companiile vor primi un rabat comercial.

Astfel, Irlanda de Nord va părăsi uniunea vamală europeană și se va putea bucura de avantajele unei politici comerciale britanice independente. În acest context, granița vamală menținută în scopuri adminsitrative ar urma să funcționeze în paralel cu frontiera de reglementare din Marea Irlandeză.

Cu alte cuvine, Irlande Nord va fi, de jure, parte a teritorului vamal al Regatului Unit, dar, de facto, va face parte din cel al Uniunii Europene.

De altfel, reuniunea COREPER II, în care ambasadorii UE ar urma să fie informați de Michel Barnier despre evoluția negocierilor, a fost amânată până spre seară, pentru a-i oferi lui Johnson timpul necesar pentru a convinge membrii DUP, potrivit Politico Europe.

Diplomații europeni au precizat că discuțiile care se poartă până în ultimul moment implică faptul că guvernele și parlamentele statelor membre vor avea nevoie de timp, după summitul Consiliului European, pentru a analiza textul legal al acordului.

Drept urmare, în cadrul întrevederii de joi și vineri, de la Bruxelles, șefii de stat sau de guvern nu pot decât să ofere un acord politic și nu unul formal, cu privire la o nouă posibilă înțelegere între Marea Britanie și UE.

Presa britanică precizează că Boris Johnson ar dori să prezinte un eventual acord în fața unei sesiuni speciale parlamentare programată sâmbătă, 19 octombrie.

Potrivit președintelui Consiliului European, Donald Tusk, ”teoretic, în șapte, opt ore, totul ar trebui să se clarifice. Totul merge în direcția corectă, dar așa cum ați observat și dumneavoastră, când vine vorba de Brexit sau de partenerii noștri britanici, totul este posibil”.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ultimul pas pentru Laura Codruța Kövesi: Parlamentul European a validat-o pentru funcția de procuror șef european

Published

on

© Harvard University

Conferința Președinților din Parlamentul European, organismul care reunește pe președintele instituției și pe liderii grupurilor politice, a făcut ultimul pas pentru numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef european.

Un anunț în acest sens a fost făcut de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europen, într-o postare Facebook în care a precizat că ”am hotărât împreună cu președintele Parlamentului și cu președinții celorlalte grupuri politice să validăm numirea doamnei Kövesi ca șefă a Parchetului European după ce și Consiliul a convenit să o susțină”.

Decizia Conferinței Președinților vine după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending