Connect with us

U.E.

Partidul președintelui Emmanuel Macron respinge procedura Spitzenkandidat prin care este ales președintele Comisiei Europene: Este o anomalie democratică

Published

on

Partidul președintelui francez, Emmanuel Macron ”En Marche!” a anunțat că nu va sprijini niciun grup politic din cadrul Parlamentului European care sprijină așa-numitul procedură Spitzenkandidat sau procedura ”candidaților cap de listă”, a anunțat președintele executiv al mișcării, Christophe Castaner, marți, informează Politico Europe.

Foto: Christophe Castaner/ Twitter

Procedura Spitzenkandidat, care a fost pentru prima dată utilizată în cadrul alegerilor europarlamentare din 2014, presupune ca membrii grupurilor politice europene din cadrul Parlamentului European care participă la alegerile europarlamentare să își aleagă candidați care să desfășoare campanie electorală de-a lungul Europei, acești candidați pentru fotoliul de președinte al Comisiei Europene provocându-se reciproc în cadrul unor dezbateri. Pentru a obține funcția de președinte al Comisiei Europene, unul dintre candidații numiți, cel mai probabil cel care este ales de grupul europarlamentar care a reușit să obțină cele mai multe votori în urma alegerilor europene, are nevoie de un acord între liderii UE din Consiliul European, Parlamentul European şi partidele politice europene.

În cadrul precedentului Consiliu European, președintele francez, Emmanuel Macron și alți lideri ai statelor membre UE și-au exprimat opoziția față de acest proces, spunând ăc vor respinge un mecanism care, în viziunea lor, îi împiedică să aleagă înalții funcționari europeni.

Castaner a mers mai departe de atât, insistând în cadrul unui miting al susținătorilor La Republique en Marche, organizat la Bruxelles, că mișcarea ”nu dorește să se alăture cuiva care sprijină o astfel de abordare a Spitzenkandidat”, lucru ce ar putea să înfurie marea majoritate a grupurilor din Parlament, care au votat recent o propunere prin care este respins oricare candidat pentru functia de președinte al Comisiei Europene care nu se are sprijinul oficial al unui grup politic.

Procesul Spitzenkandidat, a spus Castaner, este ”o adevărată anomalie democratică”. Este ca și ”cum președintele își numește guvernul înainte de alegeri”, a completat acesta.

Prezența lui Castanar la Bruxelles face parte dintr-un turneu european care are drept scop crearea unei forțe ”progresive” pentru alegerile europene programate pentru luna mai a anului 2019.

În iunie, acesta s-a aflat în Spania pentru a lucra o platformă electorală cu alte partide asemănătoare, printre care și partidul spaniol Ciudadanos (Centățenii), de centru-dreapta, dar și cu Partidul Socialist Italian. În această săptămână, președintele executiv al En Marche! Va călători în Polonia pentru a avea o întrevedere cu Platforma Civică, membră a Partidului Popular European (PPE) din cadrul Parlamentului European.

Ambiția mișcării președintelui Franței, Emmanuel Macron, este aceea de a alege ”o echipă” care să reprezinte viitorii lideri ai instituțiilor europene pentru că nu ”există o singură responsabilitate european, ci sunt mai multe”.

Alegerea președintelui Parlamentului European, de exemplu, nu ar trebui să fie rezultatul unei ”înțelegeri politice”, ci depinde de cetățeni să aleagă.

Manfred Weber, cadidatul surpriză pentru șefia Comisiei Europene

Intrarea-surpriză a conservatorului bavarez Manfred Weber în cursa de anul viitor pentru şefia Comisiei Europene semnalează începutul unui complicat proces de formare a unei coaliţii după europarlamentare.

Intrarea sa în scenă, altminteri neaşteptată având în vedere că experienţa sa politică în afara Bruxelles-ului este destul de palidă, evidenţiază modul în care se va desfăşura campania pentru europarlamentare, comentează Politico Europe.

FOTO: European Parliament/ Flickr

Potrivit publicaţiei citate, mai mult decât rezultatul alegerilor europene şi chiar mai mult decât preferinţele puternicilor lideri din Uniunea Europeană va conta, de data aceasta, modul în care se va forma o coaliţie.

Pentru această schimbare de dinamică există mai multe motive. În primul rând, niciun grup politic, nici măcar cel de centru-dreapta al Partidului Popular European (PPE) din care Weber face parte, nu este cotat cu mai mult de 30% din opţiuni. Ca urmare, rezultatele alegerilor pot crea o situaţia complicată din punct de vedere politic. În al doilea rând, euroscepticii sunt în ascensiune, ceea ce oferă grupurilor tradiţionale mai multe motive pentru a-şi uni forţele. În al treilea rând, nu există un acord cu privire la modul în care vor fi ocupate funcţii importante la nivel european, fapt ce înlesneşte improvizaţiile.

Anul viitor, după alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, vor fi decise viitoare poziții cheie în arhitectura instituțională a Uniunii Europene. Mai întâi, în baza inițiativei Spitzenkandidaten (n.r. – candidat cap de listă), candidatul familiei politice care va câștiga alegerile europene va fi propus președinte al Comisiei Europene și va fi, în primă instanță, însărcinat cu configurarea viitoarei Comisii Europene ce își va prelua mandatul a 1 noiembrie 2019.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Românii și bulgarii, cetățenii Uniunii Europene care realizează cele mai puține rezervări online pentru vacanțe

Published

on

© European Commission/ Facebook

În anul 2017,  50% dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană au declarat că și-au rezervat cazarea pentru vacanță sau călătoria online, potrivit datelor Eurostat.

Trei state membre au înregistrat cea mai mare cotă în acest sens: Luxemburg (73%), Finlanda (65%) și Germania (64%), iar cetățenii români și bulgari se află la coada clasamentului, fiind cei mai puțini cetățeni ai Uniunii Europene care și-au rezervat vacanțele prin intermediul internetului, și anume România deține un procent de 18% și Bulgaria de 17%.

© Eurostat

Totodată, rezervările pe internet au fost cele mai populare în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani (55%).  Acest obicei a fost mai puțin obișnuit cetățenilor cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 de ani (47%) sau 16 și 24 de ani (41%).

Reamintim că România este statul cu cel mai mare procent de cetăţeni care nu-şi permit o vacanţă de o săptămână (58,9%), fiind urmată de Croaţia (51,3%), Grecia (51%) şi Cipru (51%), arată datele unui studiu Eurostat publicat în această săptămână.

Citiți și: Eurostat: Peste jumătate dintre români nu își permit o vacanță de o săptămână pe an

Continue Reading

Cristian Bușoi

Europarlamentarul Cristian Bușoi, după întâlnirea lui Klaus Iohannis cu Donald Trump: Președintele României a reușit să țină țara în clubul democrațiilor selecte, într-un parteneriat foarte strâns cu SUA și UE

Published

on

Klaus Iohannis a reușit în acești cinci ani de mandat să țină România acolo unde îi este locul, ca parteneră a marilor democrații consolidate, reușind să țină țara în clubul democrațiilor selecte, într-un parteneriat foarte strâns cu SUA și UE, a menționat europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) într-o postare pe pagina sa de Facebook, în urma vizitei pe care președintele României a întreprins-o la Washington, unde s-a întâlnit cu liderul american Donald Trump, fiind cea de-a doua vizită a șeful statului român în SUA în mai puțin de doi ani, lucru ce reprezintă o premieră în România.

”A doua întâlnire, în acest mandat, dintre președintele Iohannis și președintele Trump este un semnal puternic de apreciere și încredere față de România și față de Klaus Iohannis. Vizita de ieri a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la Casa Albă precum și semnarea Declarației Comune a celor doi președinți dovedesc faptul că relațiile dintre SUA și România au evoluat pozitiv, ajungând acum la cel mai înalt nivel”, a precizat eurodeputatul român.

Cristian Bușoi a subliniat că ”cea mai bună garanție de securitate nu poate fi oferită de altcineva decât de SUA”, exprimându-și speranța ca ”relațiile economice să evolueze din ce în ce mai mult, ca investițiile americane să pătrundă în număr cât mai mare pe teritoriul României”.

”Țara noastră a ajuns în acest moment la cel mai înalt nivel de siguranță din istorie, fiind în alianța Nord Atlantică și având un parteneriat strategic cu SUA”, a completat europarlamentarul român.

”Putem afirma că succesul președintelui este succesul tuturor românilor care în toți acești ani au stat alături de șeful statului în lupta pentru păstrarea țării pe direcția pro-vest, pentru apărarea angajamentelor pe care ni le-am luat față de partenerii externi, fie că vorbim de cei americani, fie că vorbim de cei europeni”, a mai spus eurodeputatul Cristian Bușoi.

Președintele României, Klaus Iohannis, a efectuat la 20 august a doua vizită de lucru la Washignton, unde a avut o întrevedere în Biroul Oval al Casei Albe cu liderul american Donald Trump, după ce în luna iunie a anului 2017 șeful statului român a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de Donald Trump după ce a preluat, în ianuarie 2017, mandatul de președinte al Statelor Unite.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului AICI. 

Continue Reading

NEWS

Premierul italian, Giuseppe Conte, și-a anunțat demisia: “Acest guvern se termină aici”

Published

on

Premierul Italiei Giuseppe Conte și-a anunțat astăzi demisia: “Acest guvern se termină aici”, realtează Politico.

În mod normal, senatul italian, reunit în formulă completă, trebuia să stabilească astăzi data la care se poate vota asupra moțiunii de cenzură împotriva guvernului său, după ce liderii politici nu au reușit să convină în unanimitate cu privire la un program, relatează POLITICO și The Guardian

Partidul de extremă dreaptă Liga, al vicepremierului și ministrului de interne, Matteo Salvini, a lansat o moțiune împotriva premierului Giuseppe Conte săptămâna trecută, după ce și-a retras sprijinul pentru coaliția guvernamentală cu Mișcarea Cinci Stele (M5S),  și a cerut organizarea de alegeri anticipate. Salvini,  a amenințat, de asemenea, să-și retragă cei șapte miniștri pentru a răsturna o administrație despre care spune că nu mai este viabilă.

Înainte de a-și anunța demisia, Giuseppe Conte a spus că decizia lui Mateo Salvini “are consecințe majore asupra țării și economiei”.

Demisia premierului nu va declanșa automat alte alegeri. Președintele Italiei Sergio Mattarella va decide în privința aceasta.  Mateo Salvini solicită noi alegeri, această cerință fiind susținută și de partidul Forza Italia, condus de Silvio Berlusconi și de partidul de extremă dreaptă – Frații din Italia.

Între timp, este cunoscut faptul că cei din Mișcarea Cinci Stele – actualii parteneri de coaliție ai Ligii – discută cu Partidul Democrat de centru-stânga pentru a forma un nou guvern. O astfel de legătură ar elimina partidul Salvini de la guvernare. 

Dacă o majoritate parlamentară alternativă devine o posibilitate, președintele Sergio Mattarella ar putea decide să instaleze un nou guvern fără alegeri noi.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending