Reprezentanța Comisiei Europene din Grecia organizează duminică, 17 februarie, în intervalul orar 14:30-16:00, un dialog cu cetățenii despre viitorul Europei, la care participă Corina Crețu, comisarul european pentru Politică Regională și Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie.

Dialogul poate fi urmărit live pe pagina redacției noastre de Facebook, Calea Europeană, dar și pe pagina oficială de Facebook a comisarului european, Corina Crețu.

Comisarul European, Corina Crețu se află într-o vizită oficială în Grecia  pentru a discuta despre modul în care politica de coeziune poate sprijini în continuare economia greacă și dezvoltarea regională în țară. Aceasta este cea de-a 8 vizită în Grecia, în cadrul căreia a avut deja întrevederi cu Christos Spirtzis, Ministrul Infrastructurii și Transporturilor, Yiannis Dragasakis, vicepremier și ministru al Dezvoltării și cu Stathis Giannakidis, ministrul-adjunct al Dezvoltării.

În timpul întrevederii cu Christos Spirtzis, Ministrul Infrastructurii și Transporturilor, Comisarul European  a salutat progresele înregistrate până în prezent de Grecia și a încurajat autoritățile elene din domeniul dezvoltării infrastructurii de transport să-și intensifice eforturile pentru a continua implementarea cu succes a proiectelor finanțate de UE, care vor contribui substanțial la dezvoltarea economică a țării.

Foto: Corina Cretu Facebook

În cea de-a doua întâlnire la Atena cu Yiannis Dragasakis, vicepremier și ministru al Dezvoltării și cu Stathis Giannakidis, ministrul-adjunct al dezvoltării au avut loc discuții despre stadiul actual al implementării proiectelor finanțate prin politica de coeziune în Grecia și ,,i-am încurajat să participe activ la nivel de Guvern la negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene și al politicii de coeziune post-2020 și să înceapă discuțiile cu serviciile Comisiei pentru noua perioadă de programare 2021-2027.”, a menționat comisarul Corina Crețu.

Foto: Corina Cretu Facebook

Corespondență de la München

Prezentă la Conferința de Securitate de la München, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Federica Mogherini, a avertizat că amenințările la adresa securității europene și euro-atlantice s-au schimbat, citând riscurile prezentate în raportul Conferinței și făcând o nouă pledoarie pentru cooperarea în materie de apărare europeană.

”Europa apărării nu mai este visul imposibil al fondatorilor noștri. A devenit acum o realitate”, a spus Mogherini, făcând referire la progresele europene în materie, între care lansarea cooperării structurate permanente (PeSCo) și a Fondului European pentru Apărare, un program financiar destinat cercetării și dezvoltării de capabilități militare.

Șefa diplomației europene a făcut din nou referire la autonomia strategică a Uniunii Europene, însă a insistat pe una dintre valorile centrale ale acțiunii globale a Uniunii, cooperarea multilaterală.

”Pentru UE, autonomia strategică și cooperarea funcționează împreună. Am ales calea unei autonomii cooperative. Suntem una din puterile globale, una bazată pe cooperare prin definiție”, a spus Mogherini, argumentând că Uniunea deține cea mai mare piață unică din lume și are acorduri comerciale globale cu majoritatea actorilor internaționali relevanți.

Cu toate acestea, Înaltul Reprezentant a avertizat că ”niciuna dintre actualele provocări de securitate nu pot fi abordate doar militar”.

”Investițiile în ajutor, dezvoltare durabilă, acțiune climatică și protejarea drepturilor omului înseamnă să investim într-o pace și securitate sustenabile”, a mai spus ea.

Conferința de Securitate de la München a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale, deznodământul fiind înfățișat de pășirea înspre o eră a unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa și democrațiile liberale aflate în eșalonul secund.

Referindu-se la conținutul raportului Conferinței, Mogherini a spus că acesta ”tratează țările europene ca puteri mijlocii”.

”Este generos. Aș spune că, în mod individual, țările noastre sunt mici”, a completat ea, făcând aluzie la faptul că anumite state membre, fără să nominalizeze, ar trebui să realizeze acest lucru.

”Avem state membre care nu au realizat încă că sunt mici. Dar împreună suntem cu siguranță o superputere, din punct de vedere economic si din punct de vedere al securității”, a mai explicat Mogherini.

De altfel, în debutul Conferinței de Securitate de la München, ambasadorul Wolfgang Ischinger, gazda liderilor lumii în capitala Bavariei, a venit îmbrăcat într-un hanorac inscripționat cu drapelul Uniunii Europene și a transmis că Europa are nevoie ”de o strategie pentru a nu își pierde abilitatea de a influența relațiile internaționale”.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la München, un raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

În perioada 23-26 mai 2019, sute de milioane de cetățeni vor alege un nou Parlament European. Cetățenii UE vor evalua cu atenție candidații și programele lor înainte de a face alegeri care vor contura viitorul continentului european și rolul Uniunii în lume în următorii ani. Uniunea Europeană, un proiect comun unic bazat pe cooperare pașnică, este amenințată de forțe care doresc să distrugă rezultatele obținute în peste 6 decenii de integrare europeană.

Această tendință contrastează cu rezultatele sondajelor recente, care indică existența unei opinii din ce în ce mai favorabile față de UE. 48 % dintre cetățenii europeni consideră că „vocea lor contează în UE”. În ciuda diferențelor dintre statele membre, acest procent reprezintă o creștere totală de 10 % în ultimii zece ani, însă situația poate fi îmbunătățită.

Europa trebuie schimbată și eficientizată în raport cu preocupările cetățenilor, pornind de la ceea ce s-a realizat deja. Astfel, prin votul asupra componenței noului Parlament European cetățenii își pot face vocea auzită.

Mai jos veți găsi toate informațiile necesare pentru informarea oricărui cetățean al UE cu privire la pregătirea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Informațiile prezentate vor fi actualizate în următoarele luni și pot fi urmărite pe site-ul www.alegerile-europene.eu

CE TREBUIE SĂ ȘTIȚI

Ce este Parlamentul European?

Deputații în Parlamentul European sunt aleși o dată la cinci ani. Parlamentul reprezintă interesele cetățenilor UE la nivel european și este singura adunare transnațională din lume aleasă prin vot direct. Parlamentul alege președintele Comisiei Europene și numește comisarii (în calitate de colegiu), care trebuie să îi dea seamă pentru acțiunile lor. El adoptă legi pentru protecția noastră și bugete în numele nostru. Parlamentul ne reprezintă în străinătate și dă curs petițiilor noastre. Discursul deputaților dă formă agendei politice și sociale, susținând valorile consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană.Parlamentul European

Începând cu 1 iulie 2014, Parlamentul European este alcătuit din 751 de deputați, așa cum este prevăzut în Tratatul de la Lisabona.

Foto: Parlamentul European

Ce sunt grupurile politice din Parlamentul European?

Deși sunt aleși fiecare în țara lor, deputații din Parlamentul European formează grupuri politice bazate pe o platformă și o identitate comune, ceea ce le crește influența. Normele parlamentare impun ca fiecare grup să aibă cel puțin 25 de deputați și să reprezinte cel puțin un sfert din statele membre ale Uniunii. Partidele politice din statele membre își confirmă, în general, adeziunea la un grup existent, însă alteori își declară intenția de a forma sau de a se afilia la un grup nou încă de la începutul alegerilor, conducând adesea campania împreună, cel puțin într-o anumită măsură. În prezent, în Parlamentul European sunt opt grupuri.

Foto: Parlamentul European

Ce sunt candidații cap de listă (Spitzenkandidaten)?

Începând din 2014, partidele politice au fost încurajate să-și aleagă un candidat cap de listă, care să fie în prim-planul campaniei lor electorale peste tot în UE și să fie candidatul lor oficial la președinția Comisiei Europene.Pe baza rezultatelor alegerilor europene, unul dintre candidații „cap de listă” este ales Președinte al Comisiei de către Parlamentul European, după ce este propus în mod oficial de către șefii de stat și de guvern, care vor lua în considerare rezultatele alegerilor europene.

Așa s-a întâmplat pentru prima dată în 2014, când candidatul „cap de listă” al Partidului Popular European, Jean-Claude Juncker, a fost numit Președintele Comisiei. Înaintea alegerilor din 2014, cinci partide politice europene și-au desemnat candidații „cap de listă”.  Astfel, prin votul lor la alegerile europene, cetățenii au putut să hotărască cine va fi responsabil de propunerea și aplicarea politicilor UE.

Partidele europene își desemnează candidații „cap de listă” pentru alegerile din 2019

Majoritatea partidelor politice europene și-au desemnat candidații „cap de listă” la congresele din toamna și iarna anului 2018. Ei își vor prezenta și susține programele politice despre viitorul Europei în dezbateri în direct organizate în cursul campaniei din 2019. Anul acesta, cinci partide politice europene și-au desemnat candidați ,,cap de listă”, însă doar doi dintre ei au șanse reale în cursa pentru ocuparea funcției de Președinte al Comisiei Europene. Este vorba despre Manfred Weber, desemnat de Partidul Popular European (PPE) și Frans Timmermans, desemnat de către Partidul Socialiștilor Europeni (PES).

Un partid politic european funcționează la nivel european, alcătuit din partide naționale din statele membre, cu parlamentari aleși în cel puțin un sfert din statele membre. Noi norme privind finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene au fost aprobate în aprilie 2018. Mai multe despre procedura numirii candidaților „cap de listă”.

Foto: Parlamentul European

Partidul Popular European (PPE)

Partidul Popular European (PPE) l-a desemnat pe Manfred Weber (CDU,Germania) drept candidat „cap de listă” pentru alegerile europene, în cadrul congresului partidului care a avut loc la Helsinki în data de 8 noiembrie.

Foto: Calea Europeană

Weber, în vârstă de 46 de ani, și-a început cariera politică în Parlamentul regional în 2002 și a fost ales în Parlamentul European în 2004. Începând cu anul 2014, a ocupat funcția de președinte al grupului PPE.

Candidatul a obținut diploma de inginer fizician la Universitatea de Științe Aplicate din München.

@ManfredWeber

Contact media: Marion Jeanne

Partidul Socialiştilor Europeni (PES)

Fiind singurul candidat „cap de listă” al Partidului Socialiștilor Europeni (PES), Frans Timmermans, în vârstă de 57 de ani, a fost nominalizat oficial de către membrii congresului de la Lisabona, în perioada 7-8 decembrie 2018.

Foto: European Parliament

Timmermans (PvdA, Olanda) deține în prezent funcția de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene. El a fost ales pentru prima dată în Parlamentul olandez în 1998. Din 2007 până în 2010 a fost secretar de stat pentru Afaceri Europene, iar din 2012 până în 2014 a deținut funcția de ministru al afacerilor externe în cabinetul lui Mark Rutte. Domnul Timmermans deține o diplomă în limba și literatura franceză de la Universitatea Radboud.

@timmermansEU

Contact media: Tim McPhie 

Care este miza?

Participarea la vot la alegerile europene înseamnă să vă exprimați punctul de vedere cu privire la direcția pe care UE trebuie să o urmeze în următorii cinci ani în materie de comerț internațional, securitate, protecția consumatorilor, combaterea schimbărilor climatice, creșterea economică sau migrație. Eurodeputații nu influențează doar procesul legislativ, dar urmăresc și activitatea altor instituții europene.

Cu toții suntem implicați

Fiecare dintre noi are motivele sale de a merge la vot.  Dacă aveți nevoie să fiți motivați, Parlamentul European vă pune la dispoziție această prezentare generală pe care o puteți împărtăși cunoscuților dumneavoastră. Europa ne aparține tuturor, iar participarea la vot este primul pas prin care puteți contribui la dezvoltarea democrației europene. Dacă doriți să vă implicați, vă puteți înscrie pe https://www.dedataastavotez.eu/. 

Foto: Parlamentul European

„De data asta votez!” este acțiunea de comunicare instituțională, nepartizană a Parlamentului European, independentă de orice partid politic și ideologie. Obiectivul acțiunii de comunicare este de a promova angajamentul democratic în alegerile europene. Parlamentul European, ca instituție, nu susține niciun partid politic și niciun candidat.Pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța votului, sunt organizate o serie de evenimente pe această temă în toată Europa. Pentru a afla ce se întâmplă în regiunea dumneavoastră, accesați https://romania.dedataastavotez.eu/

De asemenea, dacă doriți să vă dedicați câteva ore pe lună pentru a consolida participarea cetățenească, vă puteți implica: https://www.dedataastavotez.eu/join_the_team

Persoana de contact pentru evenimentele organizate în România este doamna Valentina Unguroiu, la contact-ro@dedataastavotez.eu.

Pentru a afla mai multe informații referitoare la impactul Uniunii Europene asupra mai multor aspecte ale vieții noastre, puteți descărca aplicația „Citizens’ App” sau accesa site-ul interactiv, multilingv, „Ce face Europa pentru mine”, realizat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS). Acest site prezintă sute de fișe ușor de citit, de o pagină, care arată exemple de schimbări pozitive în viața oamenilor, realizate cu contribuția UE. Utilizatorii pot găsi cu ușurință informații specifice despre ceea ce face Europa pentru regiunea lor, profesia lor sau modalitatea lor preferată de a-și petrece timpul.

Foto: Parlamentul European

Care sunt regulile de vot în statele membre?

Este important să aveți în vedere anumite detalii privind legislația electorală, precum vârsta minimă de votare sau votul în diaspora, care diferă de la țară la țară. Pe site-ul alegerilor europene veți găsi informații despre cum puteți vota, știri și rezultatele alegerilor din 2019.

Spre exemplu, în România, urnele se deschid duminică, 26 mai 2019. 

Alegătorii sunt arondați unei secții de votare, în funcție de domiciliu sau reședință. Listele de alegători sunt întocmite în avans.

Totuși, votul la altă secție de votare este posibil. Conform Art. 13(1) şi (6) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările şi completările ulterioare, alegătorii (români sau din alt stat membru) pot vota la orice altă secție de votare decât aceea unde sunt arondați, dacă în ziua votului se află în altă localitate decât cea de reședință. Președintele secției de votare trebuie sa-i înregistreze pe listele suplimentare de alegători.

Cetățenii români care locuiesc într-o altă țară din UE au dreptul să voteze fie pentru candidații din România în secțiile de votare organizate în cadrul ambasadelor sau consulatelor, fie pentru candidații din țara de reședință.

Pentru mai multe detalii, urmăriți infograficul de mai jos

Foto: Parlamentul European

Alegeri naționale planificate în jurul alegerilor europene

• Estonia Alegeri legislative: 3 martie
• Slovacia Alegeri prezidențiale: 9 martie
• Finlanda Alegeri legislative: 14 aprilie
• Lituania Alegeri prezidențiale: 12 mai
• Belgia Alegeri legislative și regionale: 26 mai

Câți membri din România sunt aleși pentru Parlamentul European?
În 2019, alegătorii vor alege 33 de membri pentru Parlamentul European, unul în plus față de alegerile din 2014.

Cum vor fi aleși membrii Parlamentului European în România?

În următoarele sesiuni plenare, Parlamentul, în forma sa actuală (751 de deputați din 28 de state membre), va dezbate și vota cu privire la propuneri legislative esențiale, inclusiv măsuri de urgență pentru a evita orice efect puternic negativ asupra cetățenilor în urma retragerii Regatului Unit din UE. Mai mult, dezbaterile pe tema „Viitorul Europei” susținute de deputați în plenul Parlamentul European cu liderii UE vor continua până în ultima sesiune.

Negocierile în curs cu statele membre asupra propunerilor legislative vor fi suspendate la finele lunii februarie. Dacă nu se va ajunge la un acord, Parlamentul poate vota asupra poziției sale și poate încheia prima lectură, urmând ca următorul Parlament să continue lucrările.

• Retragerea Regatului Unit din UE

În 29 martie 2019, Regatul Unit va înceta să mai fie membru al Uniunii Europene, iar mandatele celor 72 de deputați britanici se vor încheia.

Pentru a intra în vigoare, acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană va necesita aprobarea Parlamentului European cu o majoritate simplă a voturilor exprimate (Articolul 50 alineatul (2) din Tratat). Puteți afla aici mai multe informații despre dezbaterile și rezoluțiile Parlamentului cu privire la Brexit.

• Dezbaterea candidaților cap de listă

Pe 15 mai la ora 21.00 (urmează a fi confirmat), Parlamentul European va găzdui dezbaterea candidaților cap de listă în sala plenară din Bruxelles. Dezbaterea va fi organizată și transmisă de către Eurovision – Uniunea Europeană de Radio și Televiziune. Jurnaliștii acreditați vor putea urmări dezbaterea în sala plenară și în săli special amenajate în acest scop.

• Zilele alegerilor în Bruxelles

Facilități media și audio-vizuale vor fi deschise pentru jurnaliștii acreditați pe parcursul săptămânii alegerilor și în ziua imediat următoare serii finale a alegerilor (23-27 mai). Duminică 26 mai, sala plenară va fi în mijlocul acțiunii pentru sondajele de opinie naționale, pentru rezultatele parțiale, pentru proiecțiile componenței viitorului Parlament, cât și pentru declarații ale candidaților.

ALTE INFORMAȚII CU PRIVIRE LA ALEGERILE EUROPENE DIN 23-26 MAI PUSE LA DISPOZIȚIA CETĂȚENILOR DE CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN

Sondajele din aprilie și septembrie 2018 arată creșterea susținerii pentru UE

Sondajele Parlamentului European din 2018 confirmă creșterea constantă a susținerii cetățenilor pentru Uniunea Europeană. Realizat în septembrie 2018, cu participarea a peste 27.000 cetățeni din cele 28 de state membre, a arătat următoarele:

• 62% dintre cetățeni cred că apartenența tarii lor la UE este un lucru bun, în timp ce două treimi dintre respondenți (68%) sunt convinși că tara lor beneficiază de statutul de membru al UE. Este cel mai bun rezultat în această privință din 1983.
• 66% dintre europenii participanți la sondaj ar vota ca tara lor să rămână membru al UE (majoritatea în toate statele membre), doar 17 % ar opta pentru a părăsi Uniunea, iar 17% sunt indeciși.
• 41% dintre respondenți știu deja data următoarelor alegeri europene, iar 51% sunt interesați de acestea.

Foto: Parlamentul European

Prioritățile pe care participanții la sondaj ar dori să le vadă pe agenda de dezbateri a campaniei electorale au evoluat în ultimele 6 luni. Imigrația este în topul listei de priorități în septembrie, (50%), urmată de economie (47%) și șomajul în rândul tinerilor (47%), în timp de combaterea terorismului s-a mutat de pe locul unu pe locul patru în lista de priorități (44%).

Următorul sondaj Eurobarometru va fi publicat pe 10 aprilie. 

Sondaje electorale și prognoze asupra compoziției următorului Parlament

De asemenea, începând cu 18 februarie, serviciile Parlamentului vor publica prognoze asupra compoziției următorului Parlament, inclusiv cifre pentru fiecare țară, în baza evoluției intențiilor de vot. Înainte de alegeri, sondaje privind intențiile de vot vor fi publicate odată la două săptămâni și apoi săptămânal în luna care precede alegerile, într-o secțiune specială a acestui briefing de presă.

Zilele provizorii de publicare:

• 18 și 27 februarie
• 14 și 28 martie
• 11 și 29 aprilie
• 8, 16 și 21 mai

Deoarece Parlamentul European consideră că rolul presei este esențial pentru informarea cetățenilor cu privire la procesul privind organizarea și desfășurarea alegerilor europarlamentare, acesta pune la dispoziția mass-media o gamă largă de instrumente și servicii multimedia gratuite și actualizate pentru a facilita accesul presei la informații despre activitățile PE în pregătirea alegerilor europene.

Foto: Studio TV al Parlamentului European în Bruxelles/Parlamentul European-Centrul de Presă

   

Printre aceste instrumente sunt opțiuni de streaming și embedding, acces la camera și studio de înregistrare pentru TV și radio.

• Conținut multimedia

Jurnaliștii au acces la resurse importante de conținut multimedia de calitate foarte bună și gata pentru utilizare – de la comunicate de presă la subiecte de știri la video, infografice, fotografii. Puteți găsi aici mai multe despre aceste resurse.

• Serviciile audio – video

Parlamentul pune la dispoziţie transmisii live ale şedinţelor plenare şi ale reuniunilor comisiilor, prin satelit sau online, la calitate care permite atât difuzare online cât şi radio – TV. Acestea sunt disponibile în Centrul Multimedia. Sunt la dispoziţie, de asemenea, servicii şi echipamente precum studio-uri radio şi TV, echipe ENG şi reportaje foto. Toate aceste informaţii se găsesc aici.

• Informații de background

Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) oferă publicului larg informații independente și obiective despre toate domeniile europene.

Studiile, briefingurile și fișele tehnice ale EPRS sunt disponibile pe paginile web ale EPRS și într-o aplicație mobilă.

De asemenea, baza de date cu grafice a EPRS oferă o colecție gratuită de grafice, ilustrații, tabele și hărți cu date statistice (trebuie însă menționat Serviciul de cercetare al Parlamentului European ca sursă a acestora). Imaginile au fost create de EPRS pe baza unor informații statistice din sursele menționate în grafic.

• Acreditare și Contacte utile pentru jurnaliştii care acoperă activităţile Parlamentului European

Detalii pentru jurnaliști despre posibilitatea de înregistrare la dezbaterea candidaților „cap de listă” din 15 mai și/sau despre accesul în incinta Parlamentului European în timpul zilelor electorale și în timpul nopții vor fi făcute publice aici. 

Serviciul purtătorului de cuvânt, precum și ofițerii de presă ai fiecărui stat membru din cadrul Serviciului de Presă al PE pot fi contactați aici.

 

CE URMEAZĂ DUPĂ ALEGERILE EUROPENE?

În zilele imediat următoare anunțării rezultatelor, deputații noului Parlament formează grupuri politice. Distribuția forțelor politice în noul Parlament poate determina constituirea unor noi alianțe și crearea unor noi grupuri. La prima sa ședință plenară, noul Parlament își alege președintele. Parlamentul alege apoi noul președinte al Comisiei Europene și, ulterior, examinează și aprobă întreaga Comisie.

Formarea următorului Parlament

Începând cu 27 mai, noii deputați aleși vor începe negocierile pentru a forma grupurile politice. Un număr de 25 de deputați provenind din cel puțin un sfert din statele membre este necesar pentru formarea unui grup politic.

Pe 2 iulie va începe a noua legislatură a Parlamentului, iar deputații se vor întâlni pentru sesiunea constitutivă din Strasbourg. Deputații își vor alege Președintele, cei 14 Vicepreședinți și 5 Chestori, și vor decide asupra numărului și componenței comisiilor parlamentare.

Numărul deputaților în Parlamentul European după Brexit și după alegerile din 2019 se va reduce la 705.

În februarie 2018, deputații europeni au votat reducerea numărului de locuri pentru următoarele alegeri europene din mai 2019. Ținând seama de plecarea celor 73 de deputați britanici, deputații europeni doresc să reducă numărul de locuri din Parlamentul European de la 751 la 705. Această reducere determină  o marjă disponibilă pentru viitoare posibile extinderi ale Uniunii.

Foto: Parlamentul European

Formarea următoarei Comisii

Statele membre vor numi un candidat pentru postul de Președinte al Comisiei Europene, în conformitate cu rezultatele alegerilor europene. Mai mult, Parlamentul trebuie să-și dea acordul asupra noului Președinte al Comisiei prin majoritate absolută a voturilor (jumătate plus unu din numărul total al deputaților). În cazul în care candidatul nu obține majoritatea necesară, statele membre trebuie să propună un alt candidat în termen de o lună (Consiliului European hotărând cu majoritate calificată). Mai multe informații.

Foto: Parlamentul European