Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria Uninii Europene, își poate începe mandatul în fruntea Biroului Procurorului Public European, o instituție așteptată să devină operațională la finalul anului 2020, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat în care publică decizia de validare a numirii lui Kövesi în funcție.

”Liderii deputaților europeni au aprobat astăzi numirea Laurei Codruța Kövesi ca prim șef al noului Parchet European. După confirmarea de astăzi, doamna Kövesi își poate începe mandatul de șapte ani”, se arată în comunicatul citat.

Laura Kövesi confirmed as European Chief Prosecutor. https://t.co/9nItDT3Hqm

— Jaume Duch (@jduch) October 16, 2019

Decizia Conferinței Președinților vine după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia. Laura Codruţa Kövesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, a precizat că prim-ministrul Boris Johnson va trimite o scrisoare prin care va solicita amânarea Brexit-ului dacă un acord privind retragerea Regatului Unit din UE nu va fi fost convenit până sâmbătă, 19 octombrie, termenul limită prezat în Legea Benn, informează The Guardian.

Răspunzând întrebărilor Comisiei pentru ieșirea Regatului Unit din UE a Camerei Comunelor, Barlcay a precizat că Guvernul de la Londra ”va respecta” Legea Benn, care îl obligă pe Johnson să solicite Bruxelles-ului să amâne Brexit-ul până la 31 ianuarie 2020 dacă, până la 19 octombrie, nu va reuși să obțină un acord cu blocul comunitar.

”Pot confirma, așa cum premierul a transmis în mod repetat că, în primul rând, Guvernul se va conforma legii și, în al doilea rând, se va conforma garanțiilor oferite instanței judiciare că va respecta legea”, a declarat Barclay.

Ministrul britanic pentru Brexit a negat, de asemenea, că ar avea cunoștință despre planul lui Johnson, vehiculat în presă, de a trimite o a doua scrisoare prin care să le solicite oficialilor europeni să o ignore pe prima, justificând că Guvernul nu dorește o nouă prelungire a Articolului 50.

La 4 septembrie, Camera Comunelor din Marea Britanie a adoptat, în fază finală, legea prin care îl obligă pe Johnson să ceară Uniunii Europene să amâne Brexit-ul până la 31 ianuarie 2020 dacă, până la data de 19 octombrie, după summitul Consiliului European, nu va reuși să obțină un nou acord cu blocul comunitar sau nu va reuși să obțină aprobarea Camerei Comunelor pentru ieșirea din UE fără acord.

Negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier și-a arătat optimismul privind posibilitatea obținerii unui acord până la finalul zilei de miercuri, deși prim-ministrul irlandez Leo Varadkar s-a arătat rezervat, menționând că există în continuare ”numeroase probleme de rezolvat” între Marea Britanie și UE.

De altfel, acesta a avut în această dimineață o convorbire telefonică cu omologul britanic, Boris Johnson, în urma căreia a avansat ideea că va fi nevoie de un summit extraordinar al Consiliului European.

După o îndelungată secvenţă de negocieri – până la miezul nopţii de marţi spre miercuri -, negocierile au fost reluate miercuri dimineaţa, potrivit unor surse europene.

Derularea acestor discuții are loc pe fondul opoziției Partidului Democratic Unionist (DUP) față de concesiile făcute de partea britanică, prin care Adunarea Legislativă Națională și Executivul Irlandei de Nord nu vor mai avea posibilitatea să avizeze noile aranjamente de reglementare înainte ca acestea să fi intrat în vigoare, opoziție care riscă să scoată de pe șine planurile Downing Street.

În propunerea Londrei, Irlanda de Nord ar rămâne în teritoriul vamal al Regatului Unit, dar ar aplica regulile comunitare pentru produsele destinate Uniunii Europene.

În cadrul acestui parterneriat vamal, Londra ar fi de acord să aplice regulile vamale comunitare pentru mărfurile care provin din Marea Britanie și sunt destinate Irlandei de Nord. În cazul în care tarifele europene sunt mai mari decât tarifele britanice, companiile vor primi un rabat comercial.

Astfel, Irlanda de Nord va părăsi uniunea vamală europeană și se va putea bucura de avantajele unei politici comerciale britanice independente. În acest context, granița vamală menținută în scopuri adminsitrative ar urma să funcționeze în paralel cu frontiera de reglementare din Marea Irlandeză.

Cu alte cuvine, Irlande Nord va fi, de jure, parte a teritorului vamal al Regatului Unit, dar, de facto, va face parte din cel al Uniunii Europene.

De altfel, reuniunea COREPER II, în care ambasadorii UE ar urma să fie informați de Michel Barnier despre evoluția negocierilor, a fost amânată până spre seară, pentru a-i oferi lui Johnson timpul necesar pentru a convinge membrii DUP, potrivit Politico Europe.

Diplomații europeni au precizat că discuțiile care se poartă până în ultimul moment implică faptul că guvernele și parlamentele statelor membre vor avea nevoie de timp, după summitul Consiliului European, pentru a analiza textul legal al acordului.

Drept urmare, în cadrul întrevederii de joi și vineri, de la Bruxelles, șefii de stat sau de guvern nu pot decât să ofere un acord politic și nu unul formal, cu privire la o nouă posibilă înțelegere între Marea Britanie și UE.

Presa britanică precizează că Boris Johnson ar dori să prezinte un eventual acord în fața unei sesiuni speciale parlamentare programată sâmbătă, 19 octombrie.

Potrivit președintelui Consiliului European, Donald Tusk, ”teoretic, în șapte, opt ore, totul ar trebui să se clarifice. Totul merge în direcția corectă, dar așa cum ați observat și dumneavoastră, când vine vorba de Brexit sau de partenerii noștri britanici, totul este posibil”.

Conferința Președinților din Parlamentul European, organismul care reunește pe președintele instituției și pe liderii grupurilor politice, a făcut ultimul pas pentru numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef european.

Un anunț în acest sens a fost făcut de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europen, într-o postare Facebook în care a precizat că ”am hotărât împreună cu președintele Parlamentului și cu președinții celorlalte grupuri politice să validăm numirea doamnei Kövesi ca șefă a Parchetului European după ce și Consiliul a convenit să o susțină”.

Decizia Conferinței Președinților vine după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.