Connect with us

U.E.

Partidul președintelui Emmanuel Macron respinge procedura Spitzenkandidat prin care este ales președintele Comisiei Europene: Este o anomalie democratică

Published

on

Partidul președintelui francez, Emmanuel Macron ”En Marche!” a anunțat că nu va sprijini niciun grup politic din cadrul Parlamentului European care sprijină așa-numitul procedură Spitzenkandidat sau procedura ”candidaților cap de listă”, a anunțat președintele executiv al mișcării, Christophe Castaner, marți, informează Politico Europe.

Foto: Christophe Castaner/ Twitter

Procedura Spitzenkandidat, care a fost pentru prima dată utilizată în cadrul alegerilor europarlamentare din 2014, presupune ca membrii grupurilor politice europene din cadrul Parlamentului European care participă la alegerile europarlamentare să își aleagă candidați care să desfășoare campanie electorală de-a lungul Europei, acești candidați pentru fotoliul de președinte al Comisiei Europene provocându-se reciproc în cadrul unor dezbateri. Pentru a obține funcția de președinte al Comisiei Europene, unul dintre candidații numiți, cel mai probabil cel care este ales de grupul europarlamentar care a reușit să obțină cele mai multe votori în urma alegerilor europene, are nevoie de un acord între liderii UE din Consiliul European, Parlamentul European şi partidele politice europene.

În cadrul precedentului Consiliu European, președintele francez, Emmanuel Macron și alți lideri ai statelor membre UE și-au exprimat opoziția față de acest proces, spunând ăc vor respinge un mecanism care, în viziunea lor, îi împiedică să aleagă înalții funcționari europeni.

Castaner a mers mai departe de atât, insistând în cadrul unui miting al susținătorilor La Republique en Marche, organizat la Bruxelles, că mișcarea ”nu dorește să se alăture cuiva care sprijină o astfel de abordare a Spitzenkandidat”, lucru ce ar putea să înfurie marea majoritate a grupurilor din Parlament, care au votat recent o propunere prin care este respins oricare candidat pentru functia de președinte al Comisiei Europene care nu se are sprijinul oficial al unui grup politic.

Procesul Spitzenkandidat, a spus Castaner, este ”o adevărată anomalie democratică”. Este ca și ”cum președintele își numește guvernul înainte de alegeri”, a completat acesta.

Prezența lui Castanar la Bruxelles face parte dintr-un turneu european care are drept scop crearea unei forțe ”progresive” pentru alegerile europene programate pentru luna mai a anului 2019.

În iunie, acesta s-a aflat în Spania pentru a lucra o platformă electorală cu alte partide asemănătoare, printre care și partidul spaniol Ciudadanos (Centățenii), de centru-dreapta, dar și cu Partidul Socialist Italian. În această săptămână, președintele executiv al En Marche! Va călători în Polonia pentru a avea o întrevedere cu Platforma Civică, membră a Partidului Popular European (PPE) din cadrul Parlamentului European.

Ambiția mișcării președintelui Franței, Emmanuel Macron, este aceea de a alege ”o echipă” care să reprezinte viitorii lideri ai instituțiilor europene pentru că nu ”există o singură responsabilitate european, ci sunt mai multe”.

Alegerea președintelui Parlamentului European, de exemplu, nu ar trebui să fie rezultatul unei ”înțelegeri politice”, ci depinde de cetățeni să aleagă.

Manfred Weber, cadidatul surpriză pentru șefia Comisiei Europene

Intrarea-surpriză a conservatorului bavarez Manfred Weber în cursa de anul viitor pentru şefia Comisiei Europene semnalează începutul unui complicat proces de formare a unei coaliţii după europarlamentare.

Intrarea sa în scenă, altminteri neaşteptată având în vedere că experienţa sa politică în afara Bruxelles-ului este destul de palidă, evidenţiază modul în care se va desfăşura campania pentru europarlamentare, comentează Politico Europe.

FOTO: European Parliament/ Flickr

Potrivit publicaţiei citate, mai mult decât rezultatul alegerilor europene şi chiar mai mult decât preferinţele puternicilor lideri din Uniunea Europeană va conta, de data aceasta, modul în care se va forma o coaliţie.

Pentru această schimbare de dinamică există mai multe motive. În primul rând, niciun grup politic, nici măcar cel de centru-dreapta al Partidului Popular European (PPE) din care Weber face parte, nu este cotat cu mai mult de 30% din opţiuni. Ca urmare, rezultatele alegerilor pot crea o situaţia complicată din punct de vedere politic. În al doilea rând, euroscepticii sunt în ascensiune, ceea ce oferă grupurilor tradiţionale mai multe motive pentru a-şi uni forţele. În al treilea rând, nu există un acord cu privire la modul în care vor fi ocupate funcţii importante la nivel european, fapt ce înlesneşte improvizaţiile.

Anul viitor, după alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, vor fi decise viitoare poziții cheie în arhitectura instituțională a Uniunii Europene. Mai întâi, în baza inițiativei Spitzenkandidaten (n.r. – candidat cap de listă), candidatul familiei politice care va câștiga alegerile europene va fi propus președinte al Comisiei Europene și va fi, în primă instanță, însărcinat cu configurarea viitoarei Comisii Europene ce își va prelua mandatul a 1 noiembrie 2019.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL UE

Germania avertizează din nou: Europa trebuie să își dezvolte apărarea, chiar dacă Joe Biden câștigă alegerile prezidențiale din SUA

Published

on

© US Botschaft Berlin/ Flickr

O eventuală victorie a lui Joe Biden la alegerile prezidențiale din SUA nu înseamnă că Europa se va putea baza pe Statele Unite în privința securității ca înainte, a declarat ministrul german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, într-un interviu citat de Politico Europe.

Ministrul apărării din Germania a argumentat că Statele Unite vor rămâne concentrate pe provocările reprezentate de China chiar dacă un candidat democrat îl va învinge pe Donald Trump la alegerile prezidențiale din noiembrie, iar în acest context Europa trebuie să continue să își dezvolte propria politică externă și de securitate.

Chiar dacă Joe Biden câștigă – ceea ce înseamnă că ne vom interacționa diferit unii cu ceilalți – nu trebuie să uităm că există anumită viziuni care sunt împărtășite de o mare parte a clasei politice americane, cu privire la China sau Rusia, unde aș menționa Nord Stream 2“, a spus Kramp-Karrenbauer, referindu-se la gazoductul prin care Rusia va transporta gaz către Europa prin Germania, un proiect intens criticat de SUA și obiect al unor sancțiuni din partea administrației americane.

Kramp-Karrenbauer a spus că, pe baza declarațiilor date de Biden până în prezent, rivalitatea economică și geopolitică dintre Statele Unite și China va continua dacă acesta ar deveni președinte. De altfel, ea a dublat un mesaj similar pe care l-a transmis și ministrul de externe al Germaniei, Heiko Maas declarând că schimbările structurale pe plan global sunt prea profunde pentru ca o înfrângere a lui Donald Trump în SUA să fie suficientă pentru redresarea relațiilor transatlantice.

“Și asta va conduce inevitabil la întrebarea, având în vedere și capacitățile Statelor Unite și sarcinile pe care trebuie să și le asume, dacă este în măsură să aibă o prezență la fel de mare în două zone și să suporte costurile implicate. – cu alte cuvinte, atât în spațiul european, cât și în zona Indo-Pacific”, a spus Kramp-Karrenbauer, făcând astfel trimitere la decizia recentă a președintelui SUA de a retrage 9.500 de militari din contingentul american staționat în Germania și posibilitatea desfășurării acestuia în alte zone din Europa, dar și în zona Indo-Pacific.

Ea a mai spus că președinția germană a Consiliului UE, care a început săptămâna trecută, “lucrează foarte mult” pentru a finaliza lucrările în următoarele șase luni la o propunere care să permită țărilor din afara UE să participe la proiecte militare derulate în cadrul Programul de cooperare structurată permanentă (PESCO) al Uniunii Europene

“Acest lucru este important pentru cooperarea viitoare cu Regatul Unit, dar și pentru cooperarea cu Statele Unite”, a spus ea. De altfel, SUA au criticat în ultimii ani eforturile europene în cadrul PESCO întrucât nu facilitează implicarea altor state terțe.

Kramp-Karrenbauer a mai precizat că o orientare a atenției SUA către Asia înseamnă că “este în interesul nostru real să facem progrese mai rapide și mai bune în Europa” în consolidarea politiciii externe și de apărare.

Programul președinției Germaniei la Consiliul UE subliniază că relația cu Statele Unite rămâne cea mai importantă pe plan extern pentru Uniunea Europeană, cancelarul Angela Merkel exprimându-și susținerea pentru comunitatea transatlantică de apărare și pentru umbrela de securitate nucleară. În egală măsură, Germania urmărește să abordeze și relațiile UE cu Rusia și cu China, cu aceasta din urmă Berlinul solicitând reciprocitate și dorind un acord de protejare a investițiilor.

Relația transatlantică este tensionată în mare parte pe axa Berlin – Washington, având în vedere că președintele Donald Trump este un critic de lungă durată al faptului că Germania nu contribuie suficient din punct de vedere financiar în cadrul NATO, dar în schimb dezvoltă o cooperare energetică cu Rusia, țară care este percepută ca amenințare pentru securitatea euro-atlantică.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Pachetul Mobilitate I: Comisia Europeană regretă că noile reguli pentru transportatori adoptate de PE nu respectă obiectivele Pactului Ecologic European

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Comisia Europeană regretă că noile reguli pentru transportatori adoptate de Parlamentul European azi, 9 iulie, nu sunt în acord cu ambițiile Pactului Ecologic European privind atingerea neutralității climatice până în 2050. De asemenea, Comisia Europeană nu a inclus în propunerea sa privind Pachetul Mobilitate I, adoptată în 2017, măsura privind revenirea obligatorie a autovehiculului la bază, în statul membru de origine, la fiecare opt săptămâni, respectiv măsura privind operațiunile de transport combinat, a declarat comisarul european pentru transport, Adina Vălean. 

„Comisia regretă faptul că noul set de reguli include elemente care nu sunt în concordanță cu ambițiile Pactului Ecologic și sprijinul acordat de către Consiliul European obiectivului atingerii neutralității climatice până în 2050. Acestea se referă la returnarea obligatorie a vehiculului în statul membru de bază la fiecare opt săptămâni și restricțiile impuse operațiunilor de transport combinat”, transmite Adina Vălean.

De asemenea, comisarul european precizează că aceste măsuri „nu au făcut parte din propunerile Comisiei adoptate la 31 mai 2017 și nu au făcut obiectul unei evaluări de impact”. Potrivit acesteia, „bligația de returnare a camionului poate duce la ineficiențe în sistemul de transport și la o creștere a emisiilor inutile, poluare și congestionare, în timp ce restricțiile privind transportul combinat ar putea diminua eficacitatea acestuia pentru a sprijini operațiunile multimodale de marfă”.

Prin urmare, oficialul de la Bruxelles mai precizează că Executivul European analizează acum „impactul preconizat al acestor două aspecte asupra climei, mediului și funcționării pieței unice și colectează toate informațiile necesare” și încurajează sectorul transportului rutier și autoritățile naționale să sprijine această activitate, furnizând date relevante pentru evaluare.

„Vom avea concluziile studiilor gata înainte de sfârșitul acestui an”, informează Adina Vălean. „Dacă este necesar, Comisia își va exercita dreptul de a prezenta o propunere legislativă specifică înainte de intrarea în vigoare a celor două dispoziții” care încalcă obiectivele Pactului Ecologic European, mai adaugă comisarul pentru transporturi. 

Potrivit comunicatului Parlamentului European, regulile revizuite referitoare la detașarea șoferilor, perioadele conducere și de repaus și o mai bună aplicare a normelor de cabotaj (adică transportul temporar de bunuri de către transportatori nerezidenți într-un stat membru) au scopul de a pune capăt denaturării concurenței în domeniu și de a oferi condiții mai bune pentru odihna șoferilor.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a aprobat o reformă majoră a sectorului de transport rutier care îi afectează pe transportatorii din România și Europa de Est

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Parlamentul European a aprobat miercuri toate cele trei acte legislative care vizează Pachetul Mobilitate, fără amendamente și în forma adoptată de miniștrii statelor membre ale UE, susținând astfel regulile revizuite pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale șoferilor și pentru a opri denaturarea concurenței în transportul rutier, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acest vot dezavantajează transportatorii din Europa de Est, nouă state membre din regiune, inclusiv România, solicitând anterior Parlamentului European să aducă modificări la Pachetul Mobilitate, care să ţină cont de competiţia echitabilă, de obiectivele UE în politica de mediu şi de piaţa unică, precum şi de noile realităţi socio-economice post-Covid-19. De asemenea, și Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România a solicitat celor 705 eurodeputați să respingă acest pachet, argumentând că forma actuală a Pachetului Mobilitate agreată de colegiutorii europeni, propune modificări majore ale legislației europene în domeniul transporturilor rutiere, care amenință supraviețuirea transportatorilor români și estici, deja grav afectați de criza COVID-19.

Potrivit comunicatului Parlamentului European, regulile revizuite referitoare la detașarea șoferilor, perioadele conducere și de repaus și o mai bună aplicare a normelor de cabotaj (adică transportul temporar de bunuri de către transportatori nerezidenți într-un stat membru) au scopul de a pune capăt denaturării concurenței în domeniu și de a oferi condiții mai bune pentru odihna șoferilor.

Condiții de lucru mai bune pentru șoferi

Noile reguli asigură condiții de odihnă mai bune pentru șoferi și le permite să petreacă mai mult timp acasă. Companiile vor trebui să-și organizeze programele astfel încât șoferii angajați în transportul transfrontalier de mărfuri să se poată întoarce acasă la intervale regulate (la fiecare trei sau patru săptămâni, în funcție de calendarul de lucru). Perioada de odihnă obligatorie de la sfârșitul săptămânii nu poate să fie petrecută în cabina camionului. Dacă perioada de odihnă nu este petrecută acasă, companiile trebuie să plătească cheltuielile de cazare ale șoferilor.

O concurență mai loială și combaterea practicilor ilegale

Tahografele vehiculelor vor fi folosite pentru a înregistra trecerea unei frontiere, ajutând astfel la combaterea fraudei. Pentru a evita cabotajul sistematic, va exista, de asemenea, o „perioadă de așteptare” de patru zile înainte de a putea efectua noi operațiuni de cabotaj în aceeași țară, cu același vehicul.

Pentru a combate utilizarea companiilor de tip „cutie poștală”, întreprinderile de transport rutier de marfă trebuie să poată demonstra că desfășoară o proporție semnificativă din activități în statul membru în care sunt înregistrate. Noile reguli impun camioanelor să se întoarcă la centrul operațional al firmei la fiecare opt săptămâni. Folosirea vehiculelor utilitare ușoare de peste 2,5 tone va trebui, de asemenea, să respecte normele Uniunii pentru operatorii de transport. De exemplu, vehiculele vor trebui echipate cu tahografe.

Reguli clare privind detașarea șoferilor pentru a asigura remunerații egale

Noile reguli vor crea un cadru juridic clar, care va evita abordări naționale diferite și va asigura remunerarea echitabilă a șoferilor. Regulile privind detașarea șoferilor se vor aplica cabotajului și operațiunilor de transport transfrontalier, cu excepția tranzitului, a operațiunilor bilaterale și a operațiunilor bilaterale cu două activități suplimentare de încărcare și/sau descărcare.

Următoarele etape

Acordul politic cu Consiliul a fost încheiat în decembrie 2019. Regulile adoptate vor intra în vigoare după ce sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în săptămânile ce urmează.

Regulile referitoare la detașare se vor aplica la 18 luni de la intrarea în vigoare a legislației. Regulile referitoare la timpul de odihnă, inclusiv la întoarcerea șoferilor, se vor aplica la 20 de zile după publicarea legislației. Regulile referitoare la întoarcerea camioanelor și alte modificări referitoare la accesul la piață se vor aplica la 18 luni de la intrarea în vigoare a legislației privind accesul la piață.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending