Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

Partidul Social Democrat și-a desemnat candidații pentru alegerile europarlamentare. Rovana Plumb deschide lista social-democraților. Cine se mai află pe listă

Published

on

Partidul Social Democrat, și-a desemnat luni lista candidaților pentru alegerile europene din 23-26 mai privind Parlamentul European. PSD a adoptat lista celor care vor concura pentru cât mai multe din cele 33 de mandate alocate României. 

Pe lista social-democraților pentru alegerile europarlamentare se află, după locurile ocupate la votul intern:

1.Rovana Plumb, cea care va deschide lista candidaților pentru alegerile europene, deține funcția de ministru al Fondurilor Europene.

A fost secretar de stat, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (2001-2004), membră în Parlamentul European, ministru al Mediului şi Pădurilor în Cabinetul Ponta I (7 mai – 21 decembrie 2012) şi ministru al Mediului şi Schimbărilor Climatice în Cabinetul Ponta II (21 decembrie 2012 – 5 martie 2014).
La 26 februarie 2014, în urma demisiilor miniştrilor liberali din Guvernul Ponta II, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb a fost numită în funcţia de ministru delegat interimar pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. A deţinut funcţia de ministru al Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice în Cabinetul Ponta III şi IV. La 22 februarie 2017, Rovana Plumb a fost nominalizată de premierul Sorin Grindeanu pentru funcţia de ministru delegat pentru Fonduri Europene, în locul Mihaelei Virginia Toader, şi a fost validată, în cadrul Comitetului Executiv Naţional al PSD, în aceeaşi zi.

Amintim faptul că președintele Partidului Social-Democrat, Liviu Dragnea, a lăsat la 15 martie să se înțeleagă că Rovana Plumb ar putea fi și propunerea Guvernului României în funcția de comisar european pentru mandatul noii Comisii Europene, 2019-2024.
”Eu nu ştiu pe ce loc va decide Comitetul Executiv Naţional să fie Rovana Plumb pe lista de europarlamentare. Dar eu o voi propune pe primul loc. Şi, după europarlamentare, o să o rog pe doamna prim-ministru Dăncilă să o mai propună şi altceva pe doamna Rovana Plumb”, a declarat Dragnea la Târgoviște, unde a participat la alegerea Rovanei Plumb în funcția de președintă a PSD Dâmbovița.

2. Carmen Avram este jurnalistă la postul de televiziune Antena 3, realizatoarea emisiunilor și reportajelor ”În Premieră”.

Foto: În Premiera cu Carmen Avram/ Facebook

3. Iulian Claudiu Manda deține funcția de vicepreședinte al Senatului României, din anul 2016, fiind deputat al Parlamentului României din 2004 până în 2016.

Foto: claudiumanda.psddolj.ro

Din 2018, Manda ocupă funcția de președinte al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului privind analizarea și actualizarea cadrului normativ cu incidență în domeniul securității naționale.

Din 2017, acesta este președinte al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitatea controlului parlamentar asupra activității S.R.I.

În perioada 2006-2016 acesta a fost membru al Comisiei de Buget-Finanțe a Camerei Deputaților.

4. Chris Terhes, preot greco-catolic este președintele Coaliției românilor din SUA.

5. Dan Nica este președintele delegației Partidului Social Democrat din Parlamentul European. Acesta deține calitatea de membru în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a Parlamentului European, Delegația pentru relațiile cu Statele Unite ale Americii ( D-US).
Acesta a fost numit în 2012 ministru al Comunicațiilor în Guvernele Ponta I și II.

Foto: European Parliament

6. Maria Grapini este deputat în Parlamentul European, membru în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO), membru al Delegației pentru relațiile cu Peninsula Coreeană (DKOR) și membru al Delegației la Adunarea Parlamentară Euronest (DEPA) din Parlamentul European.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

În perioada decembrie 2012- martie 2014 aceasta a ocupat funcția de ministru delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism în guvernul Victor Ponta II (2012-2016).

7. Tudor Ciuhodaru, medic de profesie, şi-a început cariera politică în 2008, la Iaşi, iar până în acel an a fost şef serviciu la unitatea de primire a urgenţelor Spitalul ”Sf. Ioan“. În anul 2016 acesta a fost ales pe lista de deputați a PSD Iași pentru un al treilea mandat de deputat.

Foto: ciuhodaru.wordpress.com

8. Adrian-Dragoș Benea este senator, vicepreședinte PSD, membru al Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, al Comisiei pentru Administrația Publică, al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului privind elaborarea Codului administrativ.

Foto: www.senat.ro

9. Victor Negrescu este consilier onorific al premierului Viorica Dăncilă. Acesta a ocupat în perioada iulie 2017- noiembrie 2018 funcția de ministru delegat pentru Afaceri Europene.

Foto: MAE

Victor Negrescu a devenit europarlamentar din partea PSD pentru legislatura 2014-2019, în urma scrutinului din 25 mai 2014, după ce Ecaterina Andronescu (PSD) a renunţat la mandat.
Acesta fost ales, în anul 2015, vicepreședintele Partidului Social Democrat și a fost membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European. Europarlamentarul a făcut parte și din Comisia Juridică și cea de Afaceri Constituționale a PE, precum și din Comisia pentru industrie, cercetare și energie. Acesta a fost ales, în septembrie 2014, în board-ul EU40, rețeaua eurodeputaților sub 40 de ani din Parlamentul European. Totodată, Victor Negrescu a coordonat activitatea grupului S&D40, format din europarlamentarii social-democrați sub 40 de ani din actuala legislatură. Eurodeputatul este și președintele PES Activists Romania, organizație ce reunește peste 7000 de membri.

10. Andi Cristea este membru al Parlamentului European, președinte al Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova (D-MD), membru al Conferinţei preşedinţilor de delegaţie (CPDE), vicepreședinte Comisia pentru afaceri externe (AFET), membru în subcomisia pentru drepturile omului (DROI), Membru Delegaţia la Adunarea Parlamentară Euronest (DEPA).

În perioada 2012-2014 acesta a ocupat funcția de director general în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în 2012 a fost director de cabinet al ministrului Justiției.

11. Natalia Intotero, de profesie profesoară, este ministrul pentru românii de Pretutideni. În perioada mai 2012-decembrie 2012 a fost secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, din Guvernul României.
Aceasta a fost deputat în Parlamentul României în legislația 2012-2016 din partea USL Hunedoara și în legislația 2016-2020.

Foto: Natalia-Elena Intotero (Ministrul pentru Românii de Pretutindeni)

12. Gabriela Zoană, deputat în Parlamentul European, a înlocuit-o pe Viorica Dăncilă în Parlamentul European, după ce șefa delegației PSD din legislativul european a fost numită prim-ministru al României.

Foto: multimedia.europarl.europa.eu

Aceasta este vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) a Parlamentului Euroepan, membru al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (FEMM) și al Delegației pentru relațiile cu Peninsula Arabică (DARP). 

Gabriela Zoană a fost avocat timp de 10 ani, este doctor în Drept şi vorbeşte fluent franceza şi engleza, iar 2014 a fost pe poziţia 20 pe lista PSD la alegerile europarlamentare.

13. Bianca Gavriliţă, medic ginecolog, a fost consilier județean și director al Spitalului de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță de la Jebel. Ea face parte din Comisia pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaților și din Comitetul Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare. Gavriliță a fost, până în septembrie 2017, membru al grupului de prietenie cu Regatul Ţărilor de Jos (Olanda), pe care l-a înlocuit cu acela de prietenie cu Emiratele Arabe Unite, și face parte, de asemenea, din grupurile de prietenie cu Regatul Haşemit al Iordaniei, Republica Bulgaria și Republica Zambia.

Foto: http://www.cdep.ro

14. Emilian Pavel este deputat în Parlamentul European și activează, printre altele, ca membru cu drepturi depline al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și al Comisiei speciale privind infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale din Parlamentul European. La finele lunii februarie eurodeputatul a primit susținerea oficială a conducerii Tineretului Social-Democrat (TSD) în vederea depunerii unei noi candidaturi pentru un loc în Parlamentul European. Mai multe informații despre activitatea acestuia, aici.

Sursă foto: www.facebook.com/Emilian Pavel

15. Doina Pană este deputat la al doilea mandat şi vicepreşedinte al formaţiunii PSD, dar şi preşedintele organizaţiei judeţene de femei din cadrul PSD Bistriţa-Năsăud. Doina Pană a fost, în perioada 4 martie – 13 decembrie 2014, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură în Guvernul Ponta. Din 21 decembrie 2012 şi până în martie 2014, ea a fost ministru delegat pentru Dialog social. La data de 26 februarie 2014, în urma demisiei miniştrilor PNL din Guvernul Ponta II, Doina Pană a preluat, la propunerea premierului, interimatul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Foto: Wikipedia

16.Crina Fiorela Chilat

17.Mariana Bălănică

18.Răzvan Popa

19.Luminiţa Jivan

20.Alin Pavelescu

21.Augustin Ioan,

22.Cătălin Grigore

23.Roxana Paţurcă

24.Oana Florea

25.Dragoş Cristian

26.Macaveiu Mihai Ion

27.Liviu Brăiloiu

28.Florin Manole

29.Ion Voinea

30.Horia Grama

31.Alexandru Popa

32.Aida Căruceru

33.Gheorghe Tomoiagă

34.Anca Daniela Raiciu

35.Calenţaru Nasi

36.Cristina Tărteaţă

37.Petru Moţ

38.Luminiţa Ţundrea

39.Iacob Emanuel

40.Cătălin Unciuleanu

41.Gabriel Bogdan Răducanu

42.Andrei Sima.

Alegerile pentru Parlamentul European din perioada 23-26 mai 2019 vor avea loc la 40 de ani distanță de la primele alegeri europene, desfășurate în 1979, fiind marcate de o perioadă în care incertitudinile privind Brexit, discuțiile legate de viitorul Europei și agenda strategică 2019-2024.

Mai mult, alegerile europene vor da startul unei ample negocieri politice în condițiile în care de rezultatele lor va depinde nominalizarea viitorului președinte al Comisiei Europene, care va fi însărcinat să își construiască un nou Colegiu al Comisarilor.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ALEGERI EUROPENE 2019

Eurostat: Mai puţin de 40% dintre europeni știu că în mai vor avea loc alegeri pentru PE. Prin contrast, încrederea în UE a atins în prezent nivelul maxim din ultimii 30 de ani

Published

on

Cel mai recent sondaj al opiniei publice din UE, realizat la sfârșitul lunii februarie 2019, evidențiază un sprijin puternic pentru Uniunea Europeană, însă o treime dintre cetățeni nu sunt la curent cu evenimentele majore privind viitorul Europei, precum alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, potrivit unui comunicat.

Eurobarometrul din primăvara anului 2019, care măsoară atitudinea publică față de UE cu trei luni înainte de alegerile europene, arată că, în ciuda diferitelor provocări interne și externe ale UE din ultimii ani, sentimentul european de solidaritate nu pare să fi slăbit. Sprijinul continuu pentru aderarea la UE se bazează pe o credință puternică (68%) că țările UE au beneficiat în general de apartenența la UE – egalând cel mai înalt nivel înregistrat în 1983.

În plus, 61% dintre respondenți spun că apartenența la UE a țării lor este un lucru bun. Această rată de aprobare se potrivește, de asemenea, cu un maxim record, măsurat în ultimul studiu Eurobarometru al Parlamentului din urmă cu șase luni și anterior înregistrat la acest nivel după căderea zidului Berlinului în 1989.

Sentimentele de incertitudine ale cetățenilor, parțial cauzate de provocările cu care se confruntă UE în ultimii ani, s-au accentuat, potrivit Eurostat: 27% dintre europeni, consideră că UE nu este nici ,,un lucru bun, nici un lucru rău”, înregistrând o creștere în 19 țări. În plus, în medie, 50% dintre respondenții din UE consideră că lucrurile nu merg în direcția corectă fie în UE, fie în propria țară. De asemenea, jumătate dintre respondenți (51%) consideră că vocea lor nu contează în UE.

Cu toate acestea, atunci când este vorba de a se face auziți, în contextul alegerilor pentru Parlamentul European, în februarie doar o treime dintre europeni știau că scrutinul va avea loc în mai și doar 5% ar putea preciza datele exacte. 35% dintre respondenți au indicat că aproape sigur vor vota și un procent suplimentar de 32% este încă indecis.

Prioritățile de campanie ale cetățenilor au evoluat în ultimele șase luni. Economia și creșterea economică (50%) și șomajul în rândul tinerilor (49%) se înscriu pe ordinea de zi, urmate de imigrație (44%) și schimbări climatice (43%).  54% dintre respondenți ar dori, de asemenea, consolidarea rolului Parlamentului European în viitor, în vederea abordării acestor aspecte transfrontaliere.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

VIDEO „Alege-ți viitorul”. Parlamentul European dă startul campaniei pentru alegerile europene, îndemnând cetățenii la un proces de reflecție asupra viitoarelor generații: Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă. Alege Europa în care vrei să cresc

Published

on

Parlamentul European a lansat joi mesajul oficial de campanie pentru alegerile europene care vor avea loc peste o lună, în luna mai, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Videoclipul are drept scop încurajarea participării la vot la următoarele alegeri europene, îndemnând la un proces de reflecție asupra viitoarelor generații, a căror viață va fi influențată de acest vot, într-un context european cel puțin complicat, marcat de ascensiunea forțelor populiste și de extremă dreapta, dar și de Brexit.

Pus în scenă de către titratul regizor Frédéric Planchon, videoclipul se apleacă asupra momentelor intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor.

Videoclipul este narat de o fetiță din Danermarca în vârstă de 11 ani. ”Din secunda în care venim pe această lume, suntem împreună. (…) Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă, dar împreună putem face diferenţa cu adevărat. Alege Europa în care vrei să cresc”, spune aceasta.

Toate femeile care apar în film au născut în perioada februarie – martie 2019. Unii dintre cei care apar alături de ele (rude) au fost aleşi pentru a reflecta diversitatea familiilor europene.

Toate scenele de naştere sunt reale, însă cele de dinainte şi după au fost aranjate sau reacreate pentru a completa linia narativă.

În total, 15 viitori părinţi au fost filmaţi în Grecia (4 femei care nu sunt actriţe), Danemarca (6 femei şi rude, patru naşteri), Cehia (cinci femei actriţe însărcinate) şi Ungaria (4 femei care nu sunt actriţe). Videoclipul a fost filmat timp de 12 zile în cinci spitale din cele patru ţări.

De la început, realizatorii au avut ideea de a filma în cel puţin trei ţări din Europa, acoperind zona de nord, centru şi sud. Au fost alese spitalele care s-au arătat cele mai dornice să participe la proiect. Au fost contactate 20 de spitale din 13 ţări europene.

Începând cu 6 mai şi până pe 23 şi 26 mai, în funcţie de ziua în care vor avea loc alegerile în Europa, clipul va fi difuzat la TV şi în săli de cinema, şi va fi adaptat pentru radio El va fi prezentat, înaintea proiecţiilor de filme, în reţeaua Europa Cinemas, care cuprinde aproximativ 1.200 de săli în Uniunea Europeană.

„Choose Your Future” va fi subtitrat în toate limbile oficiale ale UE şi anumite dialecte, dar şi în arabă, chineză, rusă, hindi şi turcă.

Vor exista şi versiuni mai scurte: un spot TV de 30 de secunde, dublat în 32 de limbi, unul pentru cinema, de 35 de secunde, dublat de asemenea, şi unul pentru radio, de 20 de secunde, produs în 21 de limbi.

Tema solidarității (”suntem împreună”) se suprapune rezultatelor unui sondaj de opinie prin telefon realizat de Parlament în aprilie, potrivit căruia 80% dintre cetățenii UE susțin că ceea ce îi unește pe europeni este mai important decât ceea ce îi desparte. Negocierile asupra Brexit-ului au demonstrat existența incertitudinilor față de o eventuală separare și a riscurilor asociate ieșirii de sub aripa protectoare a Uniunii. Întrebați care sunt primele sentimente ce le vin în minte atunci când se gândesc la UE, majoritatea europenilor menționează speranța sau încrederea (55% în total), în timp ce incertitudinea legată de viitorul Europei este sentimentul predominant pentru o treime din europenii intervievați. Dintre români, 70% au un sentiment pozitiv față de UE (40% speranță, 30% încredere).

Dezbaterea asupra Brexit-ului a arătat de asemenea cât de strânse au devenit relațiile dintre țările membre de-a lungul anilor de cooperare reciprocă, precum și multitudinea de avantaje ce derivă din calitatea de membru al unui club larg. Aceste avantaje sunt de multe ori evidente doar când ne aflăm în situația de a le pierde. Potrivit ultimelor cifre ale Eurobarometrului (din februarie 2019), două treimi dintre europeni (68%) cred că UE a adus avantaje țării lor (tabelul 3), în timp ce 61% susțin că apartenența la UE este un lucru pozitiv. Dintre români, 57% consideră că apartenența la UE a țării lor este un lucru bun, în creștere semnificativă față de 49% în septembrie 2018. De asemenea, 72% dintre români (față de 64% în septembrie 2018) cred că România a beneficiat de pe urma calității de membră UE.

În același timp, presiunile externe din partea unor țări terțe fac și mai necesară solidaritatea între statele membre, în dorința de a-și menține influența și de a avea o poziție puternică în noua ordine mondială. Studiul Eurobarometru arată că cetățenii sunt cel mai mult interesați de situația economiei, de posibilitățile de angajare, de migrație, de schimbări climatice și de lupta împotriva terorismului, toate acestea indicând nevoia de o mai bună cooperare și acțiune comună.

Cum va arăta Europa în viitor este în mâna celor care vor merge la vot în alegerile europene de pe 23-26 mai. Chiar dacă Eurobarometrul de la sfârșitul lui februarie arată că mai mult de o treime din cetățenii europeni sunt convinși că vor ieși la vot (35%; 30% în România), o altă treime (32%; 34% în România) rămân nesiguri de prezența la scrutin. În cazul tinerilor cu drept de vot, chiar dacă au în mod consecvent o atitudine pozitivă față de UE (74%), numai 21 % vor ieși cu siguranță la vot, în timp ce 34% nu sunt încă hotărâți.

Alegerile europarlamentare vor avea loc în statele membre ale Uniunii Europene în perioada 23 – 26 mai. Campania va începe pe 26 aprilie.

Pe 15 mai, candidaţii principali vor participa la o dezbatere la Bruxelles, iar alegerile vor începe pe 23 mai, în Olanda, şi vor fi încheiate în Italia, unde, pe 26 mai, urnele vor fi închise la ora locală 22.00. În România, sunt programate pentru 26 mai.

Data de 2 iulie va fi prima zi a noului Parlament European.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Sondaj: Doar 26% dintre germani știu cine este Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene și aliat al Angelei Merkel, acesta fiind devansat de candidatul de top al extremei-drepte

Published

on

Politicianul german Manfred Weber, candidatul PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene și aliatul din Bavaria al cancelarului Angela Merkel, este clasat pe locul al treilea într-un top al candidaților germani la alegerile europene care sunt cunoscuți în rândul electoratului, potrivit unui sondaj citat de DPA și Politico Europe.

Weber, membru al Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria și care este susținut de Angela Merkel pentru a deveni viitorul președinte al Comisiei Europene, a fost devansat în sondajul YouGov de actualul ministrul Justiţiei, Katharina Barley, care deschide lista social-democraţilor germani, și de candidatul Alternativei pentru Germania (AfD, extrema-dreaptă), Jörg Meuthen, membru al Parlamentului European din 2017.

Conform măsurătorii sociologice, 39% dintre cei intervievați au susținut că o cunosc pe Katharina Barley, în vreme ce Jörg Meuthen este cunoscut de 35% dintre cetățeni.

Manfred Weber, europarlamentar din anul 2004 și lider al grupului PPE în Parlamentul European, este cunoscut de numai 26% dintre persoanele chestionate.

Surprinzătoare este considerată a fi devansarea lui Manfred Weber de către Jörg Meuthen, candidatul cap de listă al AfD, principala forță de opoziție din Germania și partidul care a inclus în programul său electoral pentru alegerile europarlamentare opțiunea ”DEXIT” (n.r. – ieșirea Germaniei din UE) în cazul în care Uniunea Europeană nu ar fi reformată până în 2025.

Rezultatele acestui sondaj apar la o zi distanță după ce Manfred Weber, candidatul din partea celei mai importante alianțe politice din Germania și a celei mai mari familii politice europene, și-a lansat, la Atena, un plan format din 12 priorități pentru o ”Europă puternică, inteligentă și bună” în următorii cinci ani.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending