Connect with us

U.E.

Partidul Socialiștilor Europeni anunță ”înghețarea relațiilor cu PSD” până când ”Guvernul României își clarifică angajamentul față de respectarea statului de drept”. Apartenența PSD la familia socialiștilor europeni va fi discutată în iunie

Published

on

Președintele Partidului Socialiștilor Europeni (PES), Serghei Stanișev, a transmis miercuri că ”liderii PES consideră înghețate relațiile cu PSD” până când guvernul României își clarifică angajamentul față de statul de drept și urmează recomandările Comisiei Europene, anunță un comunicat de presă al PES.

În timpul reuniunii socialiștilor-europeni desfășurată la Bruxelles înainte de summitul extraordinar al Consiliului European, convocat de președintele Donald Tusk pentru a decide soarta Brexit, Serghei Stanișev le-a spus premierilor, comisarilor și liderilor de partid membri ai PES că apartenența PSD la familia socialiștilor europeni va fi discutată în iunie, la viitoarea întâlnire a conducerii PES, care va avea loc în iunie.

Până în iunie, PES nu va mai organiza nici un eveniment împreună cu PSD, a mai anunțat Stanișev în comunicatul oficial postat pe site-ul PES.

”În timpul întâlnirii, președintele PES Serghei Stanișev a reafirmat îngrijorarea sa privind statul de drept din România. El i-a informat pe șefii de guverne, comisarii și liderii de partid că, până când Guvernul României își clarifică angajamentul față de respectarea statului de drept și respectarea recomandărilor Comisiei Europene, conducerea PES va considera relațiile cu PSD înghețate, în așteptarea unei discuții formale la următoarea reuniune PES, din iunie, în cadrul căreia va fi discutată apartenența PSD la PES”, se arată în comunicat.

Poziția președintelui Partidului Socialiștilor Europeni vine în contextul în care Frans Timmermans, candidatul socialiștilor europeni la funcția de președinte al Comisiei Europene, a amenințat la 6 aprilie Partidul Social Democrat (PSD) din România cu repercusiuni, punctând că ”un partid care nu respectă statul de drept și drepturile fundamentale” nu poate să facă parte din aceeași familie politică europeană.

”Noi am discutat deja personal la Madrid cu (liderul PSD Liviu) Dragnea, (şeful PSE Serghei) Stanişev, (liderul grupului din PE, Udo ) Bullmann şi cu mine, şi i-am spus în mod explicit. Eu l-am întrebat: Vrei să mai fii membru al acestui partid? Atunci trebuie să respecţi regulile jocului. Pentru noi există limite. Un partid care nu respectă statul de drept şi drepturile fundamentale nu aparţine acestei familii”, a afirmat Timmermans într-un interviu acordat pentru agenția austriacă APA.

”Obiectivul meu este să devin preşedinte al Comisiei Europene”, a mai spus el, explicând că ”pentru aceasta am nevoie de o majoritate în Parlamentul European. Aceasta încerc să o realizez cu partide progresiste şi cu un program pozitiv”.

Aminitim faptul că oponentul lui Frans Timmermans în cursa pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, candidatului popularilor europeni Manfred Weber, a lansat la 27 martie un nou atac la adresa socialiștilor europeni, cerându-le acestora să se ocupe de problema ”prietenilor sociali-democrați din România”, argumentând că PPE a luat decizia de a suspeda partidului premierului maghiar Viktor Orban din forurile partidului pan-european.

”Vă rog să vă ocupați de prietenii social-democrați din România”, a spus Weber, în plenul Parlamentului European, într-o dezbatere referitoare la concluziile Consiliului European de săptămâna trecută, acesta cerând președintelui Consiliului European Donald Tusk ca tema statului de drept, a articolului 7 din Tratatul UE în cazul Poloniei și Ungariei și derapajele de la valorile europene să fie discutate la summit-urile europene.

Să nu uităm că Manfred Weber îl critica la 23 martie pe Frans Timmermans într-un interviu pentru AFP, reproșându-i actualului prim-vicepreședinte al Comisiei Europene că nu sancționează Partidul Social Demcorat (PSD) din România și pe social-democrații maltezi.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Maria Günther

    April 11, 2019 at 8:10 pm

    https://www.romaniatv.net/socialistii-europeni-ingheata-relatiile-cu-psd-pana-cand-guvernul-romaniei-se-angajeaza-sa-respecte-statul-de-drept_469586.html#n

    https://oamenisisobolani.files.wordpress.com/2018/12/unde-a-nvatat-asta-sa-recite-mizand-c-o-sa-va-surescite.jpg

    Unde-a-nvățat ăsta să recite mizând c-o să vă surescite
    De-ați ajuns oi bezmeticite prin firele lui încâlcite?!
    Ia, uită-te în ce postură vorbește trolu-n impostură
    Știind că dup-o lovitură dă prostu-n gropi să-l fută-n gură!

    Ăștia care nu-l chemați pe popa ci o tot dați cu Europa
    Mai așteptați până e Opa, când, la bășit o zice: hopa!
    Până atunci, voi, tot sedați de trolu‘ încă îl răbdați
    Sper să vă prindeți ce ciudați vă-njură-n urmă posedați!

    Plecați sânt, Doamne, rău de tot!
    Ce-nseamnă să fii român și idiot!

    Gica… cica!

    Dați-le, dragă, purgative
    C-ăștia pun BOMBA… ‘n invective!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Eurostat: Mai puţin de 40% dintre europeni știu că în mai vor avea loc alegeri pentru PE. Prin contrast, încrederea în UE a atins în prezent nivelul maxim din ultimii 30 de ani

Published

on

Cel mai recent sondaj al opiniei publice din UE, realizat la sfârșitul lunii februarie 2019, evidențiază un sprijin puternic pentru Uniunea Europeană, însă o treime dintre cetățeni nu sunt la curent cu evenimentele majore privind viitorul Europei, precum alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, potrivit unui comunicat.

Eurobarometrul din primăvara anului 2019, care măsoară atitudinea publică față de UE cu trei luni înainte de alegerile europene, arată că, în ciuda diferitelor provocări interne și externe ale UE din ultimii ani, sentimentul european de solidaritate nu pare să fi slăbit. Sprijinul continuu pentru aderarea la UE se bazează pe o credință puternică (68%) că țările UE au beneficiat în general de apartenența la UE – egalând cel mai înalt nivel înregistrat în 1983.

În plus, 61% dintre respondenți spun că apartenența la UE a țării lor este un lucru bun. Această rată de aprobare se potrivește, de asemenea, cu un maxim record, măsurat în ultimul studiu Eurobarometru al Parlamentului din urmă cu șase luni și anterior înregistrat la acest nivel după căderea zidului Berlinului în 1989.

Sentimentele de incertitudine ale cetățenilor, parțial cauzate de provocările cu care se confruntă UE în ultimii ani, s-au accentuat, potrivit Eurostat: 27% dintre europeni, consideră că UE nu este nici ,,un lucru bun, nici un lucru rău”, înregistrând o creștere în 19 țări. În plus, în medie, 50% dintre respondenții din UE consideră că lucrurile nu merg în direcția corectă fie în UE, fie în propria țară. De asemenea, jumătate dintre respondenți (51%) consideră că vocea lor nu contează în UE.

Cu toate acestea, atunci când este vorba de a se face auziți, în contextul alegerilor pentru Parlamentul European, în februarie doar o treime dintre europeni știau că scrutinul va avea loc în mai și doar 5% ar putea preciza datele exacte. 35% dintre respondenți au indicat că aproape sigur vor vota și un procent suplimentar de 32% este încă indecis.

Prioritățile de campanie ale cetățenilor au evoluat în ultimele șase luni. Economia și creșterea economică (50%) și șomajul în rândul tinerilor (49%) se înscriu pe ordinea de zi, urmate de imigrație (44%) și schimbări climatice (43%).  54% dintre respondenți ar dori, de asemenea, consolidarea rolului Parlamentului European în viitor, în vederea abordării acestor aspecte transfrontaliere.

Continue Reading

RUSIA

Germania și Franța ”condamnă” decizia Moscovei de a acorda pașapoarte rusești locuitorilor din estul Ucrainei: Este exact contrariul a ceea ce avem nevoie urgentă pentru a contribui la o detensionare a situaţiei

Published

on

Germania și Franța, co-mediatori ai procesului de pace din estul Ucrainei, au ”condamnat” joi decizia Moscovei de a facilita acordarea de pașapoarte rusești locuitorilor din regiunile Donețk și Lugansk, controlate de rebelii separatști proruși, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Împreună cu Franţa condamnăm decretul rusesc care ar urma să faciliteze acordarea naţionalităţii ruse populaţiei în partea de est a Ucrainei”, a indicat Ministerul de Externe german într-un comunicat, subliniind că ”aceste regiuni fac parte din teritoriul naţional ucrainean”.

”Anunţul Rusiei este în contradicţie cu spiritul şi obiectivele acordurilor de la Minsk” destinate să readucă pacea în Donbas, se menţionează în comunicat.

”Este exact contrariul a ceea ce avem nevoie urgentă pentru a contribui la o detensionare” a situaţiei, se mai spune în text.

O reacție a venit și din partea Uniunii Europene care a declarat, prin vocea unui purtător de cuvânt al diplomației europene, că această decizie reprezintă un atac al Moscovei asupra suveranității ucrainene, anunță Agerpres, care citează Reuters.

”Semnarea de către preşedintele Putin (a ordinului pentru înlesnirea obţinerii paşaportului rusesc), constituie un alt atac al Rusiei la adresa suveranităţii Ucrainei”, a subliniat, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al şefei diplomaţiei europene Federica Mogherini. ”O astfel de sincronizare arată intenţia Rusiei de a continua să destabilizeze Ucraina şi să exacerbeze conflictul. Aşteptăm ca Rusia să se abţină de la acţiuni care contravin acordurilor de la Minsk şi care împiedică reintegrarea totală a zonelor aflate în afara controlului guvernului în cadrul Ucrainei”, se spune în comunicat.

Preşedintele rus Vladimir Putin a simplificat miercuri acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste ale Ucrainei, o măsură denunţată atât de preşedintele în exerciţiu Petro Poroşenko, cât şi de preşedintele ales, Volodimir Zelenski, care au cerut înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei.

Doar locuitorii ”anumitor părți” din două regiuni sunt vizați de acest decret, fără să ofere mai multe detalii, dar este clar că e vorba de Donețk și Luhansk, regiuni rebele pro-ruse care sunt dincolo de controlul Ucrainei.

Decretul precizează că autorităților ruse ”nu ar trebui să-i ia mai mult de trei luni” pentru a studia aplicațiile depuse.

Măsură ”umanitară” vizează ”protejarea drepturilor și libertăților persoanelor și cetățenilor și se ghidează după principiile general acceptate ale dreptului internațional”, potrivit decretului.

Decizia de pe 24 aprilie vine în completarea celei adoptate de Kremlin în luna februarie a anului 2017.

Amintim că președintele rus Vladimir Putin le ordona la 18 februarie 2017 autorităților ruse să recunoască temporar documentele emise în zonele controlate de separatiștii din estul Ucrainei.

Decizia le oferea persoanelor din zona de conflict dreptul să călătorească, să muncească şi să studieze în Rusia.

Potrivit ordinului semnat atunci de Vladimir Putin, care a fost publicat pe site-ul Kremlinului, Rusia recunoștea temporar documentele de identitate, diplomele, certificatele de naştere şi de căsătorie şi numerele de înmatriculare ale maşinilor emise de autorităţile din regiunile Doneţk şi Lugansk.

În document se preciza că decizia va fi în vigoare până la o „rezolvare politică a situaţiei”.

Conflictul militar dintre armata ucraineană și separatiștii proruși, izbucnit în aprilie 2014, s-a soldat cu circa 13.000 de morți până în prezent.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: Peste 300 de mii de imigranți au primit statutul de protecție la nivelul UE în 2018. Germania, Italia și Franța au acordat cele mai multe decizii pozitive pentru protejarea refugiaților

Published

on

Sirienii au fost cel mai mare grup care a obținut statutul de protecție în șaisprezece state membre în 2018. Din cei 96 100 de sirieni care au obținut statutul de protejați în UE, aproape 70% au fost înregistrați în Germania (67 000), informează Eurostat.

Cele 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE) au acordat  protecție pentru 333 400 de solicitanți de azil în 2018, în scădere cu aproape 40% față de 2017 (533 000). Pe lângă aceștia, statele membre ale UE au primit peste 24 800 de refugiați, potrivit datelor furnizate de Eurostat, oficiul statistic al Uniunii Europene.

Cel mai mare grup de beneficiari ai statutului de refugiat în UE în 2018 au rămas cetățenii Siriei (96 100 persoane sau 29% din numărul total de persoane care beneficiază de statutul de protecție în statele membre UE), urmate de cetățeni din Afganistan (53 500 de 16%) și cei din Irak (24600 sau 7%), comparativ cu anul 2017, când 172 900 sau 32% dintre solicitanții de azil protejați proveneau din Siria, 99 800 sau 19% erau afgani, iar 63 800 sau 12% erau irakieni.

@Eurostat

Mai mult de 40% din deciziile pozitive din UE au fost acordate în Germania

În 2018, cel mai mare număr de persoane care beneficiază de statutul de protecție a fost înregistrat în Germania (139 600),  Italia (47 900) și Franța (41 400).

Din totalul persoanelor cărora le-a fost acordat statutul de protecție în 2018, în UE, 163 800 de persoane au primit azil (49% din toate deciziile pozitive), 100 300 au primit protecție subsidiară (30%) și 69 300 autorizație de ședere din motive umanitare (21%). Trebuie remarcat faptul că, atât timp cât statutul de refugiat și de protecție subsidiară este definit de legislația UE, statutul umanitar este acordat pe baza legislației naționale.

Peste o treime din deciziile de azil inițiate în UE au condus la obținerea statutului de refugiat

În 2018, în statele membre ale UE s-au formulat aproape 582 000 de decizii de primă instanță privind cererile de azil și alte 309 000 de decizii finale în urma unui recurs. Deciziile formulate în primă instanță au condus la acordarea statutului de protecție pentru 217 400 de persoane, în timp ce alte 116 000 de persoane au primit statutul de protecție în apel.

Ratele de recunoaștere diferă foarte mult între cetățeni

Rata de recunoaștere, adică ponderea deciziilor pozitive în numărul total de decizii, a fost de 37% pentru deciziile în primă instanță din UE. Pentru deciziile definitive privind recursul, rata de recunoaștere a fost de 38%.

Rezultatele deciziilor privind cererile de azil și, prin urmare, rata de recunoaștere, variază în funcție de țările de cetățenie ale solicitanților de azil. Dintre cele douăzeci de cetățenii principale ale solicitanților de azil în raport cu care au fost luate decizii în primă instanță în 2018, ratele de recunoaștere în UE au variat de la aproximativ 5% pentru cetățenii Georgiei până la 88% pentru sirieni și 83% pentru eritreeni.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending