Connect with us

S&D

Partidul Socialiștilor Europeni îndeamnă la acțiune pentru sprijinirea tinerilor: Criza COVID-19 va lăsa unul din șase tineri fără un loc de muncă

Published

on

© PES/Facebook

Partidul Socialiștilor Europeni (PES) îndeamnă la acțiune pentru sprijinirea tinerilor în condițiile în care previziunile de pe piața muncii arată că pandemia de COVID-19 va lăsa unul din șase tineri fără un loc de muncă. 

 

În acest context, socialiștii europeni transmit salutul lor pentru schema prezentată de comisarul european Nicolas Schmit și susținută de comisarii PES – Sprijin pentru ocuparea forței de muncă pentru tineri (YES), care construi punți către locuri de muncă pentru tineri și va consolida Garanția pentru tineret, asigurându-se că va ajunge la oameni mai vulnerabili.

YES va extinde, de asemenea, sprijinul pentru educație și formare profesională, ucenicie și proiecte de ocupare a tinerilor.

Garanția pentru tineret este un angajament asumat de toate statele membre pentru ca toți tinerii cu vârsta sub 25 de ani să aibă acces la o ofertă de calitate pentru un loc de muncă; un curs de formare continuă; un program de ucenicie sau un stagiu în termen de patru luni de la momentul în care devin șomeri sau își termină studiile.

Garanția pentru tineret a devenit o realitate în țările UE și a ajutat la îmbunătățirea vieților a milioane de tineri europeni, creând oportunități pentru tineri și acționând ca un motor pentru inovare și reforme structurale.

  • Din 2014, peste 5 milioane de tineri s-au înregistrat în sisteme de Garanții pentru tineret, în fiecare an.
  • Anual, începând din 2014, peste 3,5 milioane de tineri înscriși în cadrul inițiativei au acceptat o ofertă de muncă, de formare continuă, de stagiu sau de ucenicie. 
  • Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor a ajutat direct peste 2,4 milioane de tineri din toată Uniunea.

În cei 5 ani de când există Garanția pentru tineret, funcționarea pieței muncii pentru tineri s-a îmbunătățit în mod semnificativ:

  • Numărul tinerilor din UE aflați în șomaj a scăzut cu aproape 2,3 milioane, în timp ce numărul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) a scăzut cu 1,8 milioane.
  • Șomajul în rândul tinerilor a scăzut de la vârful de 24 % în 2013 la 14 % în 2019.
  • Procentul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani care nu sunt încadrați profesional și nici nu urmează un program educațional sau de formare (NEET) a scăzut de la 13,2 % în 2012 la 10,3 % în 2018.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Planul Național de Redresare și Reziliență. Eurodeputatul Corina Crețu: Trebuie să fie unul realmente inovator. Acesta conține, de fapt, investiții la care România s-a angajat deja de foarte mult timp

Published

on

Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să fie unul realmente inovator, așa cum e nevoie în astfel de momente pentru orice țară, a transmis eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) manifestându-și speranța ca acest document ”să nu devină obiectul unor exerciții de imagine, indiferent de partidul care se află la un moment dat sau altul la guvernare”.

Într-un mesaj transmis pe Facebook, europarlamentarul român a precizat că ”multe dintre proiectele la care face referire Planul Național de Redresare și Reziliență au fost deja discutate și semnate de România pe parcursul mandatului meu de comisar european pentru Politică Regională sau reprezintă continuări ale acestora, mai ales cele care privesc infrastructura”.

”Planul Național de Redresare și Reziliență conține, de fapt, investiții la care România s-a angajat deja de foarte mult timp. Aceste proiecte trebuiau oricum implementate, cu sau fără această pandemie”, a reamintit europarlmentarul român.  

În acest context, Corina Crețu a prezentat o parte dintre aceste proiecte:

”- Rețea de infrastructură rutieră integrată pentru zona orbitală din București: 2019, 1 miliard de euro

– Autostrada A3: secțiunea Sebeș și Turda: 2018, 272 milioane de euro

– Autostrada A3: secțiunea Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureș: 2018, 246 milioane de euro

– Autostrada A7: se face referire la un așa-numit ”coridor rutier”, fără a se specifica dacă va fi autostradă sau drum expres. Am menționat încă din 2017 că aceasta reprezintă una din prioritățile Comisiei Europene

– Conexiuni feroviare rapide: 2017, 198,2 milioane de euro și 2018, 1,3 miliarde de euro

– Magistrala de metrou M6 între stațiile 1 Mai – Tokyo: 2019, 517 milioane de euro

– Magistrala de metrou M5: 2017, 252 milioane de euro

– Reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa şi Feteşti – Constanţa: 2016, 226 milioane de euro”.

Europarlamentarul român a amintit că, ”potrivit termenelor impuse statelor membre, Guvernele naționale sunt obligate sa depună luna aceasta proiectele pe care intenționează să le implementeze în baza Mecanismului de Redresare și Reziliență, dar cred că România are nevoie de mult mai mult decât ceea ce vedem în acest plan”.

”Nu pot decât să sper că negocierile între statele membre vor fi deblocate cât mai curând, astfel ca noi, în Parlamentul European, să putem aproba sumele în ansamblul lor, precum și pentru fiecare stat în parte. Foarte important de menționat este și faptul că cei 30,4 miliarde de euro trebuie cheltuiți de România în 4 ani. Din această sumă, granturile nerambursabile sunt de doar 13,7 miliarde de euro, iar împrumuturile sunt de 16,6 miliarde de euro”, a mai precizat Corina Crețu.

În încheiere, aceasta a făcut apel la lansarea unei ”largi dezbateri naționale, mai ales cu specialiști din sfera economică, oameni care să își exprime punctul de vedere în legătură cu oportunitatea îndatoririi suplimentare a României”.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic structurat pe două priorități: reforme și investiții. Planul este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României, cu un total alocat de 30,44 miliarde euro (prețuri 2018), respectiv de 33,009 miliarde euro (prețuri curente). Din suma aferentă granturilor, 70% ar urma să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Planul Național de Redresare și Reziliență. Eurodeputatul Victor Negrescu propune crearea unui task force interministerial: Banii europeni nu au culoare politică. Trebuie să ne asigurăm că sunt accesați

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), membru în Comisia pentru Bugete din Parlamentul European, critică faptul că Guvernul României nu a prezentat ”niciun calendar sau vreo echipă de implementare” a Planului Național de Reresare și Reziliență, în contextul în care ”România trebuia deja să înceapă negocierile cu Comisia Europeană”.

Guvernul României a lansat joi în consultare publică Planul Național de Redresare și Rezilență, eveniment la care au participat prim-ministrul Ludovic Orban și președintele Klaus Iohannis.

Într-un mesaj transmis pe Facebook, Victor Negrescu a atras atenția asupra lipsurilor pe care le are documentul mai sus amintit.

În viziunea sa, ”procentajele, statisticile și direcțiile de finanțare sunt doar un copy-paste eronat al documentelor europene sau a unor documente întocmite anterior”, semnalând că ”nu sunt respectate recomandările europene privind alocările financiare pentru educație sau digitalizare”.

”Nu s-a prezentat niciun proiect nou concret, iar pe forma scrisă sunt doar idei generale sau proiecte deja existente. Fondurile nu sunt alocate către economia reală sau spre zonele destinate creșterii nivelului de trai. Nu există ținte clare pe zona economică și socială, indicatori de performanță sau de evaluare, iar prognozele economice nu corespund cu datele Comisiei Europene. Nu s-a prezentat niciun calendar sau vreo echip de implementare. Au uitat de recomandările specifice din raportul de țară, ignorând practic faptul că acest document se negociază cu reprezentanții Comisiei Europene. Au uitat să explice de ce un guvern PPE se opune bugetului european. Tot ce au spus astăzi liberalii este că au <<conturile>> pregătite pentru banii europeni și că, Klaus Iohannis și Ludovic Orban, personal au făcut planul”, a detaliat europarlamentarul român.

Acesta a reamintit că ”inițiativa planului european de relansare a aparținut premierului social democrat din Spania, Pedro Sanchez”.

”Sumele alocate României au fost distribuite pe baza unei formule matematice stabilite de executivul european, iar țara noastră trebuia să primească inițial mai mult. Menționez că jumătate din bani sunt sub formă de împrumuturi, iar restul sumei urmează să fie plătită din contribuții suplimentare din partea statelor membre, noi taxe europene și alocări din bugetul european”, a mai spus Victor Negrescu.

În încheiere, acesta a subliniat că este important ”să ne asigurăm că banii sunt accesați”. ”Banii europeni nu au culoare politică”, a mai menționat europarlamentarul român, reaintind că a propus ”crearea unui task force interministerial, cu cei mai buni specialiști în domeniu accesării banilor europeni care să se ocupe de implementarea planului național”.

Europarlamentarul Victor Negrescu alături de Grupul S&D din Parlamentul European a realizat anterior un studiu amănunțit privind viitorul buget european și planul de relansare în care sunt expuse posibile direcții de acțiune pentru România folosind resursele europene.

Acest studiu a fost prezentat și în cadrul unei dezbateri privind viitorul buget multianual al UE și planul de relansare economică, organizată de Grupul S&D din Parlamentul European și eurodeputatul Victor Negrescu, difuzată live pe CaleaEuropeană.ro.

Printre recomandările studiului conceput sub coordonarea analistului Radu Magdin, se numără următoarele recomandări:

– Actualul proces de redresare reprezintă o oportunitate pentru România de a aplica principii de dezvoltare durabilă și de a urmări modernizarea la toate nivelele: instituții, servicii publice, oportunități economice în contextul tranziției verzi.

– Modernizarea României trebuie să ia în considerare recomandările de țară în contextul Semestrului European, pentru ca reformele viitoare să pornească de la analize integrate.

– România trebuie să ia în considerare recomandările Parlamentului European în ceea ce privește viitorul plan național de redresare și reziliență, în special alocarea a 10% din fonduri pentru educație.

– Societatea civilă trebuie să fie implicată și consultată în fiecare etapă de realizare a planului național, dar și percepută ca un partener de nădejde în implementare măsurilor ulterioare, în special în acele domenii în care autoritățile nu dispun de suficientă expertiză.

– În spectrul mai larg al eforturilor de redresare economică și creștere a rezilienței, România trebuie să-și asume realizarea de pași decisivi în direcția unei tranziții spre o economie verde și o societate digitalizată, fără a pierde însă din vedere realitățile și resursele disponibile în plan local.

– Redresarea economică a României trebuie să devină obiectul unei politici de consens național. Dincolo de alegerile cu încărcătură ideologică, o dezvoltare economică sustenabilă trebuie să ofere oportunități la nivelul tuturor comunităților din România, servicii publice de calitate și o bază solidă pentru a construi pe mai departe.

– În contextul actual, este necesară operaționalizarea imediată a programelor care stau la baza redresării și relansării economice a României, pe baza unui dialog aplicat între societatea civilă și autoritățile statului, pe baza unui dialog transparent.

– Formarea unui task force interministerial, reunind experți din toate ministerele, care să gestioneze măsurile de redresare în plan național, de la concept (prin consultare cu societatea civilă și mediul academic), la implementare și livrarea rezultatelor.

Continue Reading

S&D

Victor Negrescu și social-democrații europeni au realizat un studiu privind relansarea UE și a României: Planul de redresare trebuie să devină obiectul unei politici de consens național

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (S&D) a realizat, la inițiativa europarlamentarului Victor Negrescu, un studiu amănunțit privind viitorul buget european și planul de relansare, în care sunt prezentate posibile direcții de acțiune pentru România folosind resursele europene, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să fie rezultatul unui consens național. Conform recomandărilor instituțiilor europene, acest plan ar fi trebuit realizat prin consultarea societății civile, a sindicatelor și patronatelor. Pentru consistență, dar mai ales pentru a transforma planul într-un instrument de dezvoltare sustenabilă, ar fi fost ideal să fie aprobat de Parlamentul României.  Banii alocați României sunt distribuiți pe baza unei formule stabilite de Comisia Europeană, țara noastră nu a negociat nimic. Jumătate din suma alocată reprezintă împrumuturi, pe care trebuie să învățăm să le folosim, iar restul sumelor trebuie achitate din contribuții proprii sau noi taxe europene.  Mai mult, direcțiile de finanțare sunt clar definite, corelate cu raportul și recomandările specifice de țară, și conțin și următoarele propuneri: 40% pentru mediu (incluzând 10% pentru biodiversitate), 20% pentru digital, 10% pentru educație, 2% pentru sectorul cultural și creativ, minim 7% pentru cele șase priorități europene (tranziția verde; transformarea digitală; coeziunea economică, productivitatea și competitivitatea; coeziunea socială și teritorială; reziliența instituțională; politici pentru generațiile următoare) dar și obiective transversale suplimentare pe zona de mediu și egalitate de gen” a declarat europarlamentarul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European.

Studiul a fost prezentat și în cadrul unei conferințe internaționale privind viitorul buget UE și planul de relansare economică organizată de Grupul S&D în Parlamentul European și eurodeputatul Victor Negrescu și transmisă LIVE pe CaleaEuropeană.ro.

Studiul a fost realizat de o echipă coordonată de analistul Radu Magdin, care în trecut a mai realizat astfel de analize pentru organizații internaționale și neguvernamentale de pe tot spectrul politic.

“Studiul vizează aspecte cheie de avut în vedere în ceea ce privește efortul național de atragere a banilor europeni aferenți planului european de relansare. E necesară o consultare puternică și activă a ecosistemului economic și a societății civile din România în gândirea Planului Național de Redresare și Reziliență. De asemenea, ar fi oportună acordarea unei atenții sporite la componenta de educație, și la capitalizarea planurilor europene de relansare verde și transformare digitală. E importantă ieșirea din sfera sloganelor și intrarea în sfera implementării accelerate pentru a fructifica această oportunitate istorică de dezvoltare” a conchis analistul Radu Magdin.

Principalele recomandări ale studiului:

  • Actualul proces de redresare reprezintă o oportunitate pentru România de a aplica principii de dezvoltare durabilă și de a urmări modernizarea la toate nivelele: instituții, servicii publice, oportunități economice în contextul tranziției verzi.
  • Modernizarea României trebuie să ia în considerare recomandările de țară în contextul Semestrului European, pentru ca reformele viitoare să pornească de la analize integrate.
  • România trebuie să ia în considerare recomandările Parlamentului European în ceea ce privește viitorul plan național de redresare și reziliență, în special alocarea a 10% din fonduri pentru educație.
  • Societatea civilă trebuie să fie implicată și consultată în fiecare etapă de realizare a planului național, dar și percepută ca un partener de nădejde în implementare măsurilor ulterioare, în special în acele domenii în care autoritățile nu dispun de suficientă expertiză.
  • În spectrul mai larg al eforturilor de redresare economică și creștere a rezilienței, România trebuie să-și asume realizarea de pași decisivi în direcția unei tranziții spre o economie verde și o societate digitalizată, fără a pierde însă din vedere realitățile și resursele disponibile în plan local.
  • Redresarea economică a României trebuie să devină obiectul unei politici de consens național. Dincolo de alegerile cu încărcătură ideologică, o dezvoltare economică sustenabilă trebuie să ofere oportunități la nivelul tuturor comunităților din România, servicii publice de calitate și o bază solidă pentru a construi pe mai departe.
  • În contextul actual, este necesară operaționalizarea imediată a programelor care stau la baza redresării și relansării economice a României, pe baza unui dialog aplicat între societatea civilă și autoritățile statului, pe baza unui dialog transparent.
  • Formarea unui task force interministerial, reunind experți din toate ministerele, care să gestioneze măsurile de redresare în plan național, de la concept (prin consultare cu societatea civilă și mediul academic), la implementare și livrarea rezultatelor.

“Timpul de implementare a Planului de Redresare și Reziliență este foarte scurt. Ne trebuie proiecte serioase, un task force interministerial eficient și responsabili de implementare cu obiective foarte clare. Trebuie să evităm să mutăm toate proiectele de la bugetul european spre plan, pentru că și respectivele fonduri, chiar dacă limitate față de propunerile inițiale ale Comisiei Europene, necesită o accesare substanțială în primii ani. Un aspect esențial este ca fondurile să fie folosite corect și transparent pentru că altfel țara poate fi sancționată” a mai adăugat eurodeputatul Victor Negrescu.

Planul European de Relansare reprezintă o inițiativă a socialiștilor europeni, premierul spaniol, Pedro Sanchez, fiind primul lider european care în martie, anul acesta, a solicitat crearea unui plan economic, după modelul planului Marshall, prin care să fie sprijinite statele afectate de pandemie și să fie setate direcțiile pentru modernizarea economiei europene.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Cristian Bușoi2 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE: Tranziția către economia verde trebuie să fie echilibrată, adaptată nevoilor fiecărui stat membru

ENGLISH2 hours ago

MEP Vasile Blaga: Commission’s centralised approach on procuring COVID-19 vaccines shows us the advantage of Romania’s membership of the European Union

NATO3 hours ago

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe din NATO: Aliații vor avea o discuție strategică despre ascensiunea Chinei cu partenerii din Asia-Pacific și UE

U.E.3 hours ago

Oficial european: Statele membre salută planul UE privind nevoia de a revigora parteneriatul transatlantic pe cinci direcții de acțiune

NATO3 hours ago

Jens Stoltenberg l-a invitat pe Joe Biden la summitul NATO de la Bruxelles din 2021, unde va prezenta propunerile sale privind viitorul Alianței: A venit timpul să reînnoim Conceptul Strategic

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Coeziunea europeană în privința achiziționării centralizate a vaccinurilor anti-COVID-19 ne arată avantajul apartenenței României la UE

NATO4 hours ago

Secretarul general al NATO: Trebuie să ne consolidăm prezența în regiunea Mării Negre, care este de importanță strategică pentru Alianță și pentru toți aliații

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Dezvoltarea spațiului Schengen trebuie realizată pe trei direcții de lucru, susține președinta Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Bloomberg: SUA şi Taiwanul pregătesc o alternativă la proiectul de infrastructură chinez ”O centură, un drum”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Raport: Emisiile de gaze cu efect de seră din UE au înregistrat în 2019 cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA2 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE5 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș5 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.1 week ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending