Connect with us

INTERNAȚIONAL

Pașii prin care Donald Trump poate fi destituit din funcția de președinte al SUA

Published

on

Măsurile adoptate de Donald Trump în primele zece zile în fruntea cele mai mari puteri a lumii, stat care a cunoscut doar un singur tip de regim politic în istoria sa – democrația, au condus la apariția în rândul presei americane, dar și la nivel global, a scenariilor și ipotezelor prin care nou instalatul lider de la Casa Albă poate fi destituit din funcție dacă se dovedește incapacitatea sa de a-și exercita mandatul.

Într-un demers care ar determina intrarea Statelor Unite într-o criză politică – înlăturarea unui președinte aflat (și) la început de mandat –  procedura de impeachment (n.r. – a pune sub acuzare un oficial pentru un comportament necorespunzător funcției) s-a transformat într-un fenomen atractiv de dezbatere în prim-planul mediei și societății americane, dar și în rândul opiniei publice internaționale.

Foto:facebook.com/WhiteHouse

Ce presupune procedura impeachment-ului în SUA?

Președintele, Vicepreședintele și toți ofițerii civili din Statele Unite vor fi destituiți din funcție prin punere sub acuzare și condamnare pentru trădare, mită și alte infracțiuni și delicte majore”, prevede articolul 2, secțiunea 4 din Constituția SUA.

Constituția oferă Camerei Reprezentanților puterea exclusivă să pună sub acuzare un oficial și transformă Senatul în singura curte care va gestiona procesul aferent.

Ce se întâmplă în Camera Reprezentanților în cadrul acestei proceduri?

1) Comisia juridică din Camera Reprezentanților decide în baza articolului 2, secțiunea 4 din Constituția SUA dacă declanșează procedura de punere sub acuzare.

2) În cazul în care aceasta este activată, președintele Comisiei juridice va propune o rezoluție prin care cere Comisiei în speță să înceapă o anchetă formală privind punerea sub acuzare. 

3) În baza anchetei, Comisia juridică va trimite o altă rezoluție către plenul Camerei Reprezentanților prin care fie cere punerea sub acuzare (motivată de articolele aferente), fie nu găsește motive în acest sens.

4) În cazul în care unul dintre articolele privind punerea sub acuzare întocmite de Comisia juridică este votat printr-o majoritate simplă, atunci președintele va fi pus sub acuzare.

Care este rolul Senatului în procedura de punere sub acuzare?

1) Senatul SUA primește articolele punerii sub acuzare din partea Camerei Reprezentanților.

2) Senatul formulează regulile și procedurile pentru organizarea unui proces.

3) În cadrul procesului care se declanșează, președintele va fi reprezentat de avocații săi. ”Boxa acuzaților” va fi reprezentată de un grup de membri din Camera Reprezentanților. Procesul va fi prezidat de președintele Curții Supreme, iar cei 100 de senatori vor reprezenta juriul.

4) Senatul se va reuni în sesiune privată pentru a dezbate asupra verdictului.

5) Senatul, în sesiune publică, va vota asupra verdictului, fiind necesară o majoritate de două treimi din senatori pentru condamnarea președintelui.

6) Senatul va vota apoi înlăturarea din funcție a președintelui.

7) Senatul ar putea, de asemenea, să voteze printr-o majoritate simplă o prevedere care să-i interzică președintelui să mai dețină o funcție publică în viitor.

Mai multe detalii despre această procedură pot fi consultate aici, aici și aici.

Procedura, care provine din istoria constituțională britanică, a condus la punerea sub acuzare a doi președinți SUA în întreaga istorie a statului federal, dar niciunul nu a fost condamnat în acest sens: Andrew Johnson și Bill Clinton. În cazul lui Richard Nixon, acesta și-a dat demisia în 1974 înainte de a fi pus sub acuzare.

Care este succesiunea la funcția prezidențială după înlăturarea șefului statului?

În SUA, potrivit amendamentului 25 din Constituția SUA adoptat în 1967, succesiunea la funcția prezidențială îi permite vicepreședintelui (în prezent, Mike Pence) să preia atribuțiile poziției de președinte al Statelor Unite. În sens extins, ordinea succesorală până la următoarele alegeri mai prevede că în cazul în care nici vicepreședintele nu poate exercita funcția prezidențială, atunci aceasta este preluată de președintele Camerei Reprezentanților (în prezent, Paul Ryan), de președintele pro tempore al Senatului și, în ultimă instanță, de secretarul de stat (în prezent fiind neconfirmată numirea lui Rex Tillerson).

Dintre măsurile adoptate de Donald Trump prin ordine executive în primele zece zile de mandat – suspendarea Obamacare, retragerea SUA din TPP sau interzicerea imigranților din șapte state majoritar musulmane să intre pe teritoriul Statelor Unite – ultima a alimentat un val ridicat de proteste publice, inclusiv opuneri din partea unor oficiali guvernamentali de a se supune acestei decizii.

În acest context, procurorul general Sally Yates a fost demisă și criticată de Donald Trump pentru că ”a trădat Departamentul de Justiție”, în vreme ce mai mulți diplomați care nu sunt de acord cu aplicarea acestui ordin au fost avertizați prin vocea purtătorului de cuvânt al Casei Albe că ”fie acceptă programul, fie pleacă din funcție”.

Donald Trump a fost învestit în funcția de cel de-al 45-lea președinte al SUA pe 20 ianuarie 2017.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

SUA: Prin implementarea tehnologiei reactoarelor modulare mici, România este un partener exemplar în scopul comun pentru securitate transatlantică

Published

on

© Administrația Prezidențială

România este un partener exemplar în scopul nostru comun pentru pace și securitate transatlantică, precum și în eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice, a transmis luni Departamentul de Stat al SUA pe fondul anunțului președintelui Joe Biden la summitul G7 privind lansarea Parteneriatului pentru infrastructura globală și investiții (PGII), care prevede și finanțarea studiului de inginerie și proiectare pentru implementarea tehnologiei reactoarelor modulare de mici dimensiuni în România.

“Statele Unite alocă 14 milioane de dolari pentru un studiu de inginerie și proiectare de tip FEED (Front-End Engineering and Design), care va constitui baza pentru implementarea unei centrale electrice cu reactor modular mic (SMR) în România. Această acțiune reprezintă următorul pas în îndeplinirea promisiunii făcute de trimisul prezidențial special pentru climă, John Kerry, și de președintele României, Klaus Iohannis, la Conferința ONU privind schimbările climatice din 2021 de la Glasgow (COP26), unde și-au anunțat intenția de a desfășura un SMR în România în parteneriat cu firma americană NuScale”, a precizat Departamentul de Stat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Sursa citată precizează că acest studiu va costa în total 28 de milioane de dolari și va include contribuții din partea SN Nuclearelectrica România și NuScale. Studiul va furniza României date cheie specifice pentru fiecare amplasament – costuri, construcție, calendar și detalii privind licențele – necesare pentru desfășurarea unei centrale nucleare NuScale VOYGRTM-6 SMR.

“Energia nucleară, inclusiv reactoarele modulare de mici dimensiuni, reprezintă un instrument esențial în lupta împotriva schimbărilor climatice, putând, de asemenea, să sporească securitatea energetică și să stimuleze prosperitatea economică. Acesta este un pas înainte puternic în sprijinul dorinței României de a desfășura energie nucleară inovatoare, sigură și cu emisii zero, în parteneriat cu Statele Unite”, a declarat John Kerry, trimisul special pentru climă al președintelui SUA, citat în comunicat.

Director Agenției SUA pentru Comerț și Dezvoltare, a declarat că partenerii din România și din întreaga Europă de Est au nevoie de extinderea eforturilor existente de pregătire a proiectelor pentru a răspunde nevoilor de securitate energetică pe termen mai lung ale regiunii.

“România este un partener exemplar în scopul nostru comun al păcii și securității transatlantice, precum și în eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice. Prin angajamentul său de a implementa tehnologia americană a reactoarelor modulare mici, România nu numai că își consolidează relația solidă cu Statele Unite prin cooperarea în domeniul nuclear civil, dar oferă și un exemplu de urmat pentru alții în ceea ce privește capacitățile tehnologiilor energetice curate și ale reactoarelor nucleare avansate pentru a facilita tranziția noastră de la combustibilii fosili“, a declarat și adjunctul adjunctului secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice, Robin Dunnigan.

Într-un semnal clar și al angajamentului României în această direcție, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat la summitul liderilor mondiali de la COP26 planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei.

România va deveni astfel prima țară din lume în care va fi implementată tehnologia americană a reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni. Prin această intenție, România va include Reactoare Modulare Mici (SMR) în sistemul național de producere a energiei până în anul 2028, ceea ce va consolida parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear civil. Acordul a fost salutat de John Kerry, care a calificat acest pas drept unul “vizionar” și “de pionierat” din partea României. La o zi distanță, la 4 noiembrie 2021, companiile Nuclearelectrica și NuScale Power au semnat, la Glasgow, acordul prin care SUA vor construi în România primul reactor nuclear modular de mici dimensiuni.

Acordul din noiembrie 2021 între Washington și București a venit să dezvolte un nou domeniu al cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral – cel al energiei nucleare civile. Această cooperare a devenit posibilă după ce președinții Statelor Unite și României au adoptat, în august 2019, la Casa Albă, o declarație comună prin care au încurajat “puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Maia Sandu, primul lider primit la Kiev de Zelenski după ce Ucraina și R. Moldova au devenit state candidate: Vom colabora pe calea de aderare la UE

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a fost primită luni, într-o vizită la Kiev, de președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu care a discutat despre colaborarea dintre cele două țări vecine “pe calea de aderare la Uniunea Europeană”, întrevederea dintre cei doi lideri având loc la câteva zile distanță după ce R. Moldova și Ucraina au primit statutul de țări candidate la UE.

“În discuția pe care am avut-o, la Kyiv, cu Președintele Volodymyr Zelenskyy și echipa sa, mi-am exprimat admirația pentru curajul cu care ucrainenii își apără patria de agresiunea rusă și i-am asigurat că Republica Moldova este alături de Ucraina. Vom continua să susținem refugiații ucraineni adăpostiți în Moldova. Vom consolida capacitatea de transport și de tranzit pe teritoriul moldovenesc pentru a organiza coridoare de transport de mărfuri dinspre și înspre Ucraina. Este obligația noastră morală, de vecini și de prieteni să-i ajutăm”, a scris Maia Sandu, pe Facebook, după întâlnirea cu Zelenski. 

Anterior, ea a vizitat localitățile Borodeanka, Bucea și Irpen, scene ale atrocităților comise de armata Rusiei.

De cealaltă parte, Zelenski a salutat solidaritatea Republicii Moldova cu Ucraina și poporul ucrainean.

“Avem nu doar o graniță comună cu Republica Moldova, ci și valori  și aspirații. Astăzi mă întâlnesc cu președintele Maia Sandu!  Solidaritatea dumneavoastră cu țara si poporul nostru este foarte  importantă”, a scris Volodimir Zelenski, pe Telegram.

Maia Sandu a efectuat luni o vizită la Kiev, la invitația omologului său ucrainean, fiind prima vizită a acesteia în capitala Ucrainei de la debutul războiului declanșat de Rusia, dar și după dobândirea statutului de candidat la UE.

Am agreat, de asemenea, în cadrul discuției cu Președintele Zelenskyy, că țările noastre vor colabora în domeniul economic și energetic, precum și pe calea de aderare la Uniunea Europeană. Cetățenii țărilor noastre merită să aibă o viață pașnică și prosperă, în familia europeană, iar noi suntem datori să le oferim oamenilor un asemenea viitor“, a conchis președinta Republicii Moldova.

Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

Anterior acestei decizii, Sandu și Zelenski au avut și-au promis “asistență reciprocă pe calea Ucrainei și R. Moldova către UE”.

Continue Reading

NATO

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

Published

on

© NATO

Corespondență din Madrid

Liderii celor 30 de state membre ale NATO vor decide un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina cu scopul de a face față agresiunii militare a Rusiei, precum și pachete de sprijin pentru partenerii Georgia, Bosnia și Herțegovina și Republica Moldova, a anunțat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles, unde a prefațat mizele reuniunii, între acestea regăsindu-se și consolidarea “apărării înaintate” solicitate de România, Polonia și restul aliaților de pe flancul estic, creșterea efectivelor Forței de Reacție Rapidă de la 40.000 la 300.000 de militari și planuri de apărare îmbunătățite, cu forțe alocate în prealabil pentru a apăra anumiți aliați de pe flancul estic.

Înaltul oficial aliat a mai anunțat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski se va alătura summitului NATO în regim de videoconferință.

Guvernul și poporul ucrainean continuă să reziste războiului brutal de agresiune al Rusiei. Curajul și angajamentul lor sunt o sursă de inspirație. (…) NATO și aliații au oferit un sprijin substanțial Ucrainei de la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, inclusiv cu ajutor militar și financiar și antrenamente pentru zeci de mii de forțe ucrainene. Toate acestea fac o diferență pe câmpul de luptă în fiecare zi. Iar de la invazia din februarie, aliații și-au intensificat și mai mult eforturile cu asistență militară, financiară și umanitară în valoare de miliarde de euro”, a subliniat Stoltenberg.

În cadrul summitului, a anunțat el, aliații vor conveni asupra unui pachet consolidat de asistență globală pentru Ucraina, după ce un anunț similar a fost făcut și de țările G7.

“Acesta va include livrări substanțiale de sprijin în domenii precum comunicații securizate, sisteme antidronă și combustibil. Pe termen mai lung, vom ajuta Ucraina să facă tranziția de la echipamentele militare din epoca sovietică, la echipamente NATO moderne și îi vom consolida în continuare instituțiile de apărare și securitate”, a punctat secretarul general al NATO.

Și vom adopta noi pachete de sprijin pentru partenerii noștri Georgia, Bosnia și Herțegovina și Republica Moldova. Precum și pentru Mauritania și Tunisia“, a mai anunțat Stoltenberg.

 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă l-au asigurat pe șeful diplomației sârbe de susținerea politică și tehnică a României pentru integrarea europeană a Serbiei

ROMÂNIA8 hours ago

SUA: Prin implementarea tehnologiei reactoarelor modulare mici, România este un partener exemplar în scopul comun pentru securitate transatlantică

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis a discutat cu Věra Jourová despre finalizarea „cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării „exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Maia Sandu, primul lider primit la Kiev de Zelenski după ce Ucraina și R. Moldova au devenit state candidate: Vom colabora pe calea de aderare la UE

ROMÂNIA10 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, conferință de presă cu omologul sârb: România acordă importanță creării interconectorului de gaz Arad-Mokrin, mai ales în contextul regional actual

NATO11 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

G711 hours ago

Liderii G7 au adoptat o declarație comună prin care asigură Ucraina că va fi în continuare sprijinită financiar și militar, amenințând Rusia cu sancțiuni

NATO12 hours ago

Jens Stoltenberg: Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană pune bazele unui parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice

G712 hours ago

Boris Johnson, apel către liderii G7: Trebuie să punem capăt monopolului lui Putin asupra cerealelor, care duce la creșterea prețurilor la nivel mondial

NATO11 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO12 hours ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi5 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

Team2Share

Trending