Connect with us

INTERNAȚIONAL

Pașii prin care Donald Trump poate fi destituit din funcția de președinte al SUA

Published

on

Măsurile adoptate de Donald Trump în primele zece zile în fruntea cele mai mari puteri a lumii, stat care a cunoscut doar un singur tip de regim politic în istoria sa – democrația, au condus la apariția în rândul presei americane, dar și la nivel global, a scenariilor și ipotezelor prin care nou instalatul lider de la Casa Albă poate fi destituit din funcție dacă se dovedește incapacitatea sa de a-și exercita mandatul.

Într-un demers care ar determina intrarea Statelor Unite într-o criză politică – înlăturarea unui președinte aflat (și) la început de mandat –  procedura de impeachment (n.r. – a pune sub acuzare un oficial pentru un comportament necorespunzător funcției) s-a transformat într-un fenomen atractiv de dezbatere în prim-planul mediei și societății americane, dar și în rândul opiniei publice internaționale.

Foto:facebook.com/WhiteHouse

Ce presupune procedura impeachment-ului în SUA?

Președintele, Vicepreședintele și toți ofițerii civili din Statele Unite vor fi destituiți din funcție prin punere sub acuzare și condamnare pentru trădare, mită și alte infracțiuni și delicte majore”, prevede articolul 2, secțiunea 4 din Constituția SUA.

Constituția oferă Camerei Reprezentanților puterea exclusivă să pună sub acuzare un oficial și transformă Senatul în singura curte care va gestiona procesul aferent.

Ce se întâmplă în Camera Reprezentanților în cadrul acestei proceduri?

1) Comisia juridică din Camera Reprezentanților decide în baza articolului 2, secțiunea 4 din Constituția SUA dacă declanșează procedura de punere sub acuzare.

2) În cazul în care aceasta este activată, președintele Comisiei juridice va propune o rezoluție prin care cere Comisiei în speță să înceapă o anchetă formală privind punerea sub acuzare. 

3) În baza anchetei, Comisia juridică va trimite o altă rezoluție către plenul Camerei Reprezentanților prin care fie cere punerea sub acuzare (motivată de articolele aferente), fie nu găsește motive în acest sens.

4) În cazul în care unul dintre articolele privind punerea sub acuzare întocmite de Comisia juridică este votat printr-o majoritate simplă, atunci președintele va fi pus sub acuzare.

Care este rolul Senatului în procedura de punere sub acuzare?

1) Senatul SUA primește articolele punerii sub acuzare din partea Camerei Reprezentanților.

2) Senatul formulează regulile și procedurile pentru organizarea unui proces.

3) În cadrul procesului care se declanșează, președintele va fi reprezentat de avocații săi. ”Boxa acuzaților” va fi reprezentată de un grup de membri din Camera Reprezentanților. Procesul va fi prezidat de președintele Curții Supreme, iar cei 100 de senatori vor reprezenta juriul.

4) Senatul se va reuni în sesiune privată pentru a dezbate asupra verdictului.

5) Senatul, în sesiune publică, va vota asupra verdictului, fiind necesară o majoritate de două treimi din senatori pentru condamnarea președintelui.

6) Senatul va vota apoi înlăturarea din funcție a președintelui.

7) Senatul ar putea, de asemenea, să voteze printr-o majoritate simplă o prevedere care să-i interzică președintelui să mai dețină o funcție publică în viitor.

Mai multe detalii despre această procedură pot fi consultate aici, aici și aici.

Procedura, care provine din istoria constituțională britanică, a condus la punerea sub acuzare a doi președinți SUA în întreaga istorie a statului federal, dar niciunul nu a fost condamnat în acest sens: Andrew Johnson și Bill Clinton. În cazul lui Richard Nixon, acesta și-a dat demisia în 1974 înainte de a fi pus sub acuzare.

Care este succesiunea la funcția prezidențială după înlăturarea șefului statului?

În SUA, potrivit amendamentului 25 din Constituția SUA adoptat în 1967, succesiunea la funcția prezidențială îi permite vicepreședintelui (în prezent, Mike Pence) să preia atribuțiile poziției de președinte al Statelor Unite. În sens extins, ordinea succesorală până la următoarele alegeri mai prevede că în cazul în care nici vicepreședintele nu poate exercita funcția prezidențială, atunci aceasta este preluată de președintele Camerei Reprezentanților (în prezent, Paul Ryan), de președintele pro tempore al Senatului și, în ultimă instanță, de secretarul de stat (în prezent fiind neconfirmată numirea lui Rex Tillerson).

Dintre măsurile adoptate de Donald Trump prin ordine executive în primele zece zile de mandat – suspendarea Obamacare, retragerea SUA din TPP sau interzicerea imigranților din șapte state majoritar musulmane să intre pe teritoriul Statelor Unite – ultima a alimentat un val ridicat de proteste publice, inclusiv opuneri din partea unor oficiali guvernamentali de a se supune acestei decizii.

În acest context, procurorul general Sally Yates a fost demisă și criticată de Donald Trump pentru că ”a trădat Departamentul de Justiție”, în vreme ce mai mulți diplomați care nu sunt de acord cu aplicarea acestui ordin au fost avertizați prin vocea purtătorului de cuvânt al Casei Albe că ”fie acceptă programul, fie pleacă din funcție”.

Donald Trump a fost învestit în funcția de cel de-al 45-lea președinte al SUA pe 20 ianuarie 2017.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

Published

on

© Administrația Prezidențială

Reuniunea miniştrilor afacerilor externe din cele de 30 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice începe marţi, la Bucureşti, fiind primul eveniment de nivel înalt al NATO într-un stat de pe flancul estic, după agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, și prima astfel de ministerială găzduită de România de la aderarea de la aderarea ţării noastre la Alianţă, în anul 2004, şi a doua reuniune formală aliată după Summitul de la Bucureşti din 2008, atunci când Rusia era reprezentată de președintele Vladimir Putin, iar Georgiei și Ucrainei le erau recunoscute aspirațiile euro-atlantice, dar fără a primi invitația de aderare la Alianță.

În preambulul reuniunii, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a avut luni consultări politice cu președintele Klaus Iohannis, cu premierul Nicolae Ciucă și cu ministrul de externe Bogdan Aurescu, care va găzdui evenimentul în numele României.

“Aici, la București, miniștrii de externe ai NATO vor aborda modalitățile de intensificare a sprijinului nostru pentru Ucraina, precum și pentru alți parteneri care se confruntă cu presiunea rusă – Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova. În calitate de vecin al Ucrainei, România s-a dovedit o gazdă generoasă pentru peste 1,5 milioane de refugiați. Ajutați la exportul a milioane de tone de cereale ucrainene pentru a contribui la atenuarea crizei alimentare mondiale și oferiți asistență militară semnificativă Ucrainei. Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Acest lucru ar arăta liderilor autoritari din întreaga lume că își pot atinge obiectivele prin utilizarea forței militare. Și ar face din lume un loc mai periculos pentru noi toți. Așadar, este în interesul nostru de securitate să sprijinim Ucraina”, a declarat Stoltenberg, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei conferinţe comune de presă cu preşedintele Klaus Iohannis.

 

Potrivit înaltului oficial aliat, preşedintele rus Vladimir Putin “încearcă să folosească iarna ca pe o armă” în războiul împotriva Ucrainei. Astfel, Stoltenberg a menţionat că se aşteaptă ca unul dintre mesajele reuniunii să fie necesitatea de a spori furnizarea de sisteme antiaeriene.

“Aliaţii NATO au sporit sprijinul pentru Ucraina cu sisteme suplimentare de apărare antiaeriană. Se furnizează asemenea sisteme, care pot face faţă ameninţărilor puse de diverse tipuri de drone, dar şi rachete balistice, rachete de croazieră. Mă aştept ca unul dintre mesajele de la ministeriala de externe de la Bucureşti, de aici, va fi necesitatea de a spori şi mai mult furnizarea de sisteme antiaeriene, dar şi de piese de schimb, pregătire şi muniţie, pentru diversele sisteme antiaeriene, pentru ca să ajutăm Ucraina să se apere împotriva acestui tip groaznic de război”, a spus Jens Stoltenberg.

Totodată, întrunirea de la București este prima reuniune a NATO de nivel înalt după Summitul de la Madrid, de la sfârşitul lunii iunie 2022, şi, în acest sens, va marca o etapă esenţială în operaţionalizarea noului Concept Strategic al Alianţei. Reuniunea va oferi oportunitatea primei discuții aplicate pentru analizarea stadiului implementării deciziilor luate la Madrid și pentru pregătirea viitorului Summit NATO de la Vilnius, din anul 2023.

Alături de şefii diplomaţiilor din cele treizeci de state membre, secretarul general al NATO şi ceilalţi înalţi oficiali politici şi militari ai Alianţei, la Reuniunea de la Bucureşti vor participa miniştrii de externe ai Finlandei şi Suediei, în calitate de state invitate să adere la organizaţie. De asemenea, președintele Klaus Iohannis se va adresa miniștrilor de externe aliați.

La sesiunile deschise partenerilor din cadrul reuniunii vor participa miniştrii afacerilor externe din Republica Moldova, pentru prima oară la o astfel de reuniune, Ucraina, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina.

Prima zi a reuniunii va oferi oportunitatea marcării, printr-un eveniment de diplomaţie publică, a 20 de ani de la Summitul de la Praga din 2002, la care România, alături de alte şase state membre, a fost invitată să se alăture Alianţei Nord-Atlantice.

Conform MAE, marţi vor avea loc două sesiuni de lucru, inclusiv o sesiune cu participarea ministrului afacerilor externe al Ucrainei, în calitate de partener al Alianţei.

Ministeriala va continua miercuri cu alte două sesiuni de lucru în format aliat, la care vor participa cei doi invitaţi – miniştrii de externe din Finlanda şi Suedia, iar la ultima sesiune şi partenerii Alianţei – Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina.

Discuțiile miniștrilor de externe din statele membre NATO, alături de omologii din statele partenere și invitate, vor avea în vedere măsurile de întărire a apărării și descurajării pe Flancul Estic al NATO în contextul războiului ilegal de agresiune dus de Federația Rusă în Ucraina, sporirea sprijinului aliat pentru Ucraina, combaterea amenințărilor din registrul hibrid, discutarea modalităților pentru gestionarea provocărilor pe termen lung generate de acțiunile Chinei, consolidarea rezilienței comunității euroatlantice, inclusiv în domeniul energetic. De asemenea, va fi abordată continuarea susținerii pentru creșterea rezilienței Republicii Moldova, Georgiei și Bosniei și Herțegovinei. Totodată, reuniunea va oferi oportunitatea evaluării strategice a provocărilor globale la adresa securității Alianței, ce decurg inclusiv din dependența față de state care nu împărtășesc aceleași valori cu cele aliate, pe agendă figurând și raportarea NATO la China.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO: Sunt recunoscător pentru sprijinul puternic din partea României pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianță

Published

on

© Administrația Prezidențială

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat luni, în ajunul reuniunii miniștrilor de externe din țările NATO, convingerea că toate statele membre vor ratifica aderarea Suediei şi Finlandei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, mulţumind totodată României pentru sprijinul acordat în acest demers.

“În ce priveşte Finlanda şi Suedia, toți aliații au luat o decizie istorică atunci când am convenit, la summitul de la Madrid din iunie, să invităm Finlanda și Suedia să devină membre ale NATO. Am semnat, de asemenea, protocoalele de aderare. 28 din ţările membre au ratificat deja aceste protocoale de aderare, prin parlamentele naţionale, printre care și România. Sunt recunoscător pentru sprijinul puternic din partea României de a avea Finlanda și Suedia ca membri. Sunt încrezător că toți aliații vor ratifica”, a declarat secretarul general al NATO, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei conferinţe comune de presă cu preşedintele Klaus Iohannis.

Comentariile sale au venit pe fondul faptului că două state aliate, Ungaria și Turcia, amână ratificarea protocoalelor de aderare. La Budapesta, guvernul lui Viktor Orban a anunțat că a amânat un vot în Parlament pentru prima parte a anului viitor, în vreme ce ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, va avea o întâlnire trilaterală cu omologii săi din Finlanda și Suedia la reuniunea miniștrilor de externe aliați de la București pentru a soluționa dosarele de interes bilateral, îndeosebi nemulțumirile Turciei cu privire interdicția statelor scandinave de a exporta arme către Ankara sau găzduirea unor organizații pe care Turcia le consideră teroriste.

Într-o nouă pledoarie pentru o decizie de ratificare din partea Ungariei și Turciei, Jens Stoltenberg a spus că a avea Finlanda și Suedia ca membri ai NATO va fi important pentru Finlanda și Suedia, dar va fi important și pentru întreaga Alianță.

“Va consolida NATO, deoarece Finlanda și Suedia au capacități militare de vârf, bine pregătite și bine echipate. De asemenea, ele sunt importante pentru nord și pentru nordul mare, iar Atlanticul de Nord este important pentru legătura dintre America de Nord și Europa, care este coloana vertebrală a NATO. Și apoi cred că, dacă ne uităm la hartă, ne-am dat seama cu toții că abilitatea noastră de a consolida flancul estic, în special țările baltice, dar și Polonia, țările baltice, este foarte mult întărită de faptul că avem Finlanda și Suedia ca membri cu drepturi depline. Așadar, este bine pentru Finlanda și Suedia, este bine pentru NATO și este bine pentru legătura transatlantică să le avem ca membri cu drepturi depline”, a conchis el.

Suedia și Finlanda au solicitat aderarea la NATO în luna mai, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Dar Turcia, membră NATO, a ridicat obiecții, invocând preocupări de securitate legate de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), aflat în afara legii, și de alte grupuri, precum și din cauza interdicției statelor nordice de a exporta arme.

Astfel, liderii Turciei, Finlandei și Suediei au semnat un memorandum în iunie, la summitul NATO de la Madrid, pentru a deschide calea pentru ca cele două țări să abordeze preocupările turcești privind terorismul și exporturile de arme. În același context, liderii euro-atlantici au invitat Finlanda și Suedia să devină state membre ale NATO, iar președintele Klaus Iohannis a anunțat că România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO.

Între timp, 28 de state membre aliate au ratificat aderarea celor două țări la NATO, dar Turcia – împreună cu Ungaria – nu a aprobat aderarea celor două state scandinave. Recent, atât Finlanda, cât și Suedia, au făcut apel către Budapesta și Ankara să ratifice protocoalele de aderare la Alianță. 

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

Continue Reading

NATO

Nicolae Ciucă, întâlnire cu Jens Stoltenberg. Prim-ministrul a apreciat măsurile luate din timp de NATO pentru apărarea colectivă a Flancului Estic

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a avut marți o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul căreia a apreciat măsurile luate din timp de Alinață pentru apărarea colectivă a Flancului Estic, inclusiv întărirea apărării și descurajării aliate în România, pre-poziționarea de capabilități pe teren, exercițiile și întărirea prezenței aliate.

Oficialul NATO se află în vizită la București cu ocazia reuniunii miniștrilor de externe din cadrul Alianței.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, prim-ministrul a amintit de desfășurarea Diviziei aeropurtate 101 americane – celebră pentru debarcarea în Normandia și care revine în premieră în postură operațională – , sprijinul acordat de Franța ca națiune cadru, precum și de Belgia și Olanda pentru Grupul de Luptă cu capacitatea de a fi crescut la nivelul unei brigăzi, în caz de necesitate.

La rândul său, secretarul general Jens Stoltenberg a mulțumit României pentru găzduirea ministerialei NATO și pentru contribuția la politicile și misiunile Alianței, dar și pentru creșterea bugetului Apărării, începând din 2023, la 2,5% din PIB.

Acesta a subliniat faptul că NATO a ajuns la 300.000 oameni forță de reacție cu grad înalt de pregătire ce pot fi desfășurați la diferite momente, dublarea numărului de Grupuri de Luptă la nivel de batalion, cu posibilitatea de creștere la stadiul de brigadă, și dublarea numărului de echipamente prepoziționate în regiune.

De asemenea, cei doi înalți oficiali au subliniat importanța sprijinului pentru Ucraina, mai ales pe timp de iarnă, inclusiv prin Comprehensive Assistance Package for Ukraine, proiect NATO la care România își va suplimenta contribuția.

Bucureștiul este vreme de trei zile capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind în perioada 28-30 noiembrie reuniunea miniștrilor de externe din cadrul NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la Munchen, o premieră în ambele cazuri.

Ministeriala NATO găzduită de țara noastră ”indică importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică”, conform mențiunilor ministrului Bogdan Aurescu, care a prezentat în preambulul acestei întâlniri, cu prilejul reuniunii Liderilor de Munchen, o listă de acțiuni transatlantice pentru securitatea în această regiune.

De altfel, relevanța strategică a Mării Negre pentru interesele de securitate ale Alianței au fost evidențiate și de prim-ministrul Nicolae Cucă cu ocazia întâlnirii cu secretarul general Jens Stoltenberg, de la finalul lunii octombrie.

La finalul summitului de la Madrid, desfășurat la finalul lunii iunie, liderii celor 30 de state membre ale NATO, au adoptat noul Concept Strategic al Alianței în care regiunea Mării Negre este recunoscută, tot pentru prima dată în concepția strategică aliată, ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică.

Continue Reading

Facebook

NATO1 hour ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

SCHENGEN10 hours ago

Social-democrații din Parlamentul Suediei spun “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și se declară pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm

NATO13 hours ago

Secretarul general al NATO: Sunt recunoscător pentru sprijinul puternic din partea României pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianță

NATO16 hours ago

Nicolae Ciucă, întâlnire cu Jens Stoltenberg. Prim-ministrul a apreciat măsurile luate din timp de NATO pentru apărarea colectivă a Flancului Estic

NATO16 hours ago

Klaus Iohannis, în ajunul ministerialei NATO de la București: Avem nevoie de planuri foarte concrete în cazul unui atac. Nu putem lăsa astfel de decizii pentru ultimul moment

ROMÂNIA16 hours ago

Nicolae Ciucă, mesaj înainte de 1 Decembrie: Misiunea noastră trebuie să fie națiunea română ca națiune europeană

ROMÂNIA16 hours ago

Președintele Camerei Deputaților îndeamnă, cu ocazia Zilei Naționale, la solidaritate cu toți cei care au cea mai mare nevoie de ajutor

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană a aprobat Programul de Dezvoltare Durabilă. Marcel Boloș: După finalizarea investițiilor din bani UE, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă va fi de peste 85%

ROMÂNIA17 hours ago

SUA și România: parteneri strategici de 25 de ani. Washington-ul prezintă bornele unui parteneriat “înrădăcinat într-un angajament comun față de valorile democratice” în ajunul vizitei lui Blinken la București

NATO18 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München: Bogdan Aurescu a pledat pentru un “to-do list” transatlantic pentru securitatea la Marea Neagră

NATO1 hour ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO19 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO20 hours ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA22 hours ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA23 hours ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.4 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO4 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

Team2Share

Trending