Votul de respingere a acordului privind Brexit dat de Parlamentul britanic vineri, 29 martie 2019, ziua în care Marea Britanie ar fi trebuit să părăsească Uniunea Europeană, summit-ul european de urgență convocat de președintele Consiliului European Donald Tusk pentru data de 10 aprilie și poziția Comisiei Europene care a semnalat că UE și țările sale membre sunt ”complet pregătite pentru o ieșire fără acord pe 12 aprilie la miezul nopții”, prevestesc extinderea perioadei complicate și delicate în care se află Marea Britanie, dar și Uniunea Europeană prin prisma milioanelor de cetățeni din țările UE care locuiesc în Regatul Unit, între care și peste 400.000 de români.
Parlamentarii britanici au respins pentru a treia oară acordul Brexit, cu 344 de voturi pentru și 286 de voturi împotrivă, în pofida apelului făcut de Theresa May care a promis că va demisiona din funcție pentru următoarea etapă a Brexit-ului în cazul în care parlamentarii vor adopta acordul. Anterior, Parlamentul de la Londra a respins acordul, pentru prima dată, în luna ianuarie – cu 432 de voturi împotrivă și 202 pentru, reprezentând cea mai dură înfrângere în Parlament a unui Guvern britanic – și, pentru a doua oară, la 12 martie – cu 391 de voturi împotrivă și 242.
Cu toate acestea, premierul Theresa May a dat semnalul că va cere un nou vot Parlamentului britanic privind acordul de retragere, în condițiile în care noul termen de ieșire a Marii Britanii din UE expiră la 12 aprilie, iar un Consiliu European privind Brexit, cu participarea premierului britanic, va avea loc la 1o aprilie la Bruxelles.
Potrivit BBC și The Guardian, discursul lui May după aflarea rezultatului votului indică faptul că șefa executivului de la Londra va încerca obținerea aprobării Parlamentului înaintea Consiliului European de peste două săptămâni.
Consultați și INFOGRAFIC BBC – Ce urmează mai departe?
May nu a precizat în mod explicit ce intenționează să facă în continuare, însă a subliniat că va continua cu un “Brexit ordonat”. Premierul a subliniat planurile parlamentarilor de a organiza luni o a doua rundă de voturi orientative “pentru a vedea dacă există o majoritate stabilă pentru o versiune alternativă specială a relației noastre viitoare cu UE”.
De asemenea, premierul britanic, care a promis inclusiv că va demisiona dacă acordul trece de Parlament la voul din 29 martie, și-a exprimat și temerile că ”s-a ajuns la limita acestui proces în Parlament”.
În acest context, se întrezăresc patru posibilități sau scenarii pentru soluționarea acestei situații care a izbucnit în urmă cu câteva luni, în pofida acordului negociat și agreat de Guvernul britanic și Uniunea Europeană, posibilități cuprinse și într-un comentariu AFP:
1. Brexit fără acord
Respingerea pentru a treia oară a acordului de retragere a activat, de la sine, poziția adoptată de liderii UE-27 la Consiliul European de primăvară de săptămâna trecută. Atunci, șefii de stat sau de guvern au acceptat o prelungire a termenului de ieșire a Marii Britanii din UE până la 22 mai cu condiția aprobării acordului de retragere până la 29 martie sau până la 12 aprilie fără un acord aprobat, caz în care liderii europeni se așteaptă ca Regatul Unit să indice, înainte de această dată, o cale de urmat care să fie supusă Consiliului European spre analiză.
Mai mult, poziția tranșantă a Comisiei Europene, aceea că țările și instituțiile UE sunt ”complet pregătite pentru un Brexit fără acord” la 12 aprilie, sporește riscul unui astfel de scenariu, caz pentru care instituțiile europene au adoptat 17 măsuri de contingență
Cu toate acestea, după precedenta respingere la vot a acordului de retragere – la 12 martie – parlamentarii britanici au votat mai multe amendamente, între care și unul privind refuzul de a părăsi Uniunea Europeană fără un acord încheiat.
În cazul unui scenariu fără acord, Regatul Unit va deveni o țară terță și nu i se va aplica nicio măsură tranzitorie. De la data respectivă, întreaga legislație primară și secundară a UE va înceta să se aplice Regatului Unit. Nu va mai exista o perioadă de tranziție, astfel cum se prevede în Acordul de retragere. Evident, o astfel de situație va cauza grave perturbări pentru cetățeni și întreprinderi.
2. O amânare îndelungată
Ultima sintagmă din concluziile Consiliului European UE-27 de săptămâna trecută – în care liderii europeni așteaptă ca Marea Britanie să indice înainte de 12 aprilie o cale de urmat – deschide discuțiile privind o amânare extinsă a procesului de retragere a Marii Britanii din UE.
O amânare îndelungată ar urma să aibă loc cel puţin până la sfârşitul lui 2019, existând voci care vorbesc chiar de data de 31 decembrie 2020 – în condițiile în care la 1 ianuarie 2021 debutează noua perioadă de programare financiară europeană.
Pe de altă parte, sub acest scenariu, condiția Uniunii Europene este clară: Marea Britanie trebuie să participe la alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai.
Această variantă nu este agreată de Theresa May, care propusese inițial o extindere limitată până la 30 iunie 2019 fără participarea la alegerile europene.
3. Alegeri legislative în Marea Britanie
Șefa guvernului de la Londra s-a arătat deja dispusă să plătească cu funcția în cazul în care parlamentarii britanici ar vota Acordul de retragere negociat de cabinetul său.
În aceste condiții, un alt posibil scenariu care să conducă la o schimbare a Guvernului este organizarea unor alegeri generale. Ele pot fi convocate în cazul în care Parlamentul şi Guvernul nu reuşesc să se înţeleagă asupra unei soluţii prin care să implementeze Brexitul.
Parlamentul urmează să se pronunţe luni, prin vot, asupra mai multor opţiuni privind Brexitul, însă acest vot nu are caracter constrângător, iar Theresa May poate, astfel, să convoace alegeri generale în vederea ieşirii din impas.
Un asemenea scrutin poate, de asemenea, să fie organizat în urma adoptării unei moţiuni de cenzură a Guvernului. De altfel, în 2017, la câteva luni după activarea articolului 50, premierul Theresa May a convocat alegeri anticipate pe care Partidul Conservator le-a câștigat, într-un efort de consolidare a poziției dominante la conducerea țării.
4. Anularea Brexit-ului
Cel din urmă scenariu este și cel care asupra căruia vocile politice nu vorbesc cu glas tare. Însă, acest scenariu – pe care Theresa May îl refuză, ea indicând de mai multe ori că voința cetățenilor exprimată la referendum trebuie respectată – nu poate fi exclus, având în vedere haosul din Regatul Unit.
Potrivit unei decizii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care s-a sesizat anul trecut, Regatul Unit poate să decidă unilateral anularea Brexit-ului prin dezactivarea articolului 50, fără a necesita aprobarea sau acordul celorlalte state membre.
Discuția privind anularea Brexit-ului apare și în contextul în care Parlamentul va dezbate pe 1 aprilie cea mai susținută petiție din istorie: 5.867.246 de cetățeni au semnat o petiție prin care cer anularea procesului de retragere din Uniune. Mai mult, săptămâna trecută, aproximativ 1 milion de persoane au manifesat pe străzile Londrei împotriva Brexit.
Reamintim că la referendumul din 23 iunie 2016 au votat aproximativ 33 milioane de cetățeni britanici, diferența reală de voturi fiind de un milion, 17 milioane optând pentru ieșirea din UE și 16 milioane pentru ca țara lor să rămână în Uniune.
Însă o asemenea răsturnare de situaţie – susţinută de o minoritate de deputaţi – ar putea implica organizarea unor noi alegeri sau un nou referendum, care să răstoarne rezultatul primei consultări.
