Prin angajamentele asumate prin PNRR, România și-a asumat reforma pensiilor magistraților, însă blocarea acestui proces chiar de către magistrați ne costă 231 milioane de euro, a declarat marți ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

„Oana Gheorghiu a declarat ceva ce este absolut evident pentru toată lumea: România nu își mai permite să plătească pensii speciale. Oricât de greu de acceptat ar fi acest lucru de către magistrați, trebuie să reașezăm sistemul public de pensii astfel încât el să devină echitabil pentru toți. Prim-ministrul Ilie Bolojan și toți colegii din guvern au absolut toată reverența pentru magistrați și pentru munca extrem de dificilă pe care o fac zi de zi”, a scris Dragoș Pîslaru, pe Facebook.

Citiți și Nicușor Dan, după decizia CCR privind reforma pensiilor magistraților: Va fi redactat un nou text de lege. Toate partidele din coaliție și-au asumat corectarea unei prevederi anormale

Ministrul a subliniat că același respect se îndreaptă și către doctori și asistenți medicali, profesori și educatori, pompieri și polițiști, evidențiind faptul că fiecare dintre aceste profesii are un rol esențial în buna funcționare a statului, la fel ca multe alte categorii profesionale.

„Pentru declarațiile sale, Oana Gheorghiu s-a ales cu plângere penală din partea Consiliului Suprem al Magistraturii – pentru incitare la ură și discriminare. Vreau să fiu cât se poate de clar: dacă a spune ce e drept și just pentru fiecare român este interpretat de către o parte dintre magistrați ca fiind incitare la ură, atunci doresc să mă auto-denunț. Sunt solidar cu Oana Gheorghiu și îi mulțumesc public pentru curajul de a spune cu fermitate lucrurile pe care majoritatea politicienilor oportuniști din România nu îndrăznesc nici măcar să le șoptească”, a adăugat Dragoș Pîslaru. 

El a amintit că, prin angajamentele asumate prin PNRR, România și-a asumat reforma pensiilor magistraților, iar „blocarea acestui proces tocmai de către magistrați ne costă 231 milioane de euro”.

„Își permite România să piardă acești bani europeni? Îsi permite România un sistem de pensii generos doar pentru unii și foarte costisitor pentru cei mulți? Cu siguranță că nu și cu atât mai puțin acum. Continuăm reforma statului”, a concluzionat ministrul. 

Comisia Europeană a aprobat în luna octombrie varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde în granturi și 7,84 miliarde în împrumuturi.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că luni a avut o ședință de lucru cu colegi din mai multe ministere în vederea pregătirii unei noi cereri de plată de peste 2,5 miliarde de euro granturi din PNRR, cerere care ar urma să fie depusă până la finalul lunii noiembrie.

“Am avut azi o ședință cu colegii din mai multe ministere pentru a pregăti o nouă cerere de plată de peste 2,5 miliarde de euro granturi din PNRR. Ne propunem să o depunem până la finalul lunii, obiectiv pentru care trebuie să avem îndeplinite 60 de condiții (jaloane). Cele mai multe sunt deja îndeplinite”, a scris Bolojan, luni seară, pe pagina sa de Facebook.

El a mai subliniat că “sunt în faza finală de realizare restul jaloanelor la Sănătate, Mediu, Energie, Transporturi, guvernanța companiilor de stat. În următoarele două săptămâni și aceste condiții vor fi definitivate în ședințele de guvern”.

Banii vor finanța lucrări de infrastructură mare, spitale, școli în curs de reabilitare, a precizat premierul. 

Comisia Europeană a aprobat în luna octombrie varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde în granturi și 7,84 miliarde în împrumuturi.

România pregătește o viziune ambițioasă pentru competitivitatea țării, cu trei direcții majore care definesc noua etapă a relației sale cu fondurile europene: lansarea tabloului de bord privind PNRR, un instrument digital menit să aducă transparență și eficiență în gestionarea proiectelor; organizarea, la București, a unei reuniuni ministeriale dedicate politicii de coeziune, prin care țara își propune să devină „campioană” a acestei dezbateri la nivel european; și lansarea unei viziuni inovatoare privind investițiile naționale și europene în viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034, sintetizată în ideea „1 euro european – 1 euro național – 1 euro privat”, ce ar putea genera un plan comun de peste 200 de miliarde de euro pentru dezvoltarea României.

Anunțul a fost făcut de ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, la summitul „Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană” organizat de Confederația Patronală Concordia.

Astlfel, Guvernul României va organiza, în luna noiembrie, o reuniune ministerială dedicată politicii de coeziune, eveniment la care sunt așteptați zece miniștri din statele membre ale Uniunii Europene și mai mulți secretari de stat responsabili cu această temă.

„Încă de a doua zi, când am venit în Guvern, am spus că vreau să fac o ministerială pe coeziune și România să devină campioană în discuțiile respective. În Președinția daneză, coeziunea n-a fost o temă prioritară. Nici măcar nu s-a convocat o formațiune de Consiliu de Afaceri Generale pentru coeziune, care înseamnă că o dată pe semestru trebuie să vină să discute miniștrii de coeziune. Pentru a suplini acest lucru, organizăm la București un format ministerial, exact pe aceste subiecte”, a explicat Pîslaru.

Potrivit ministrului, reuniunea va fi o oportunitate pentru România de a-și consolida rolul în dezbaterea privind viitorul politicii de coeziune într-o perioadă în care Comisia Europeană propune comasarea fondurilor de coeziune și a celor destinate politicii agricole comune în mega-fonduri umbrelă.

„Cumva am devenit o placă turnantă cel puțin pe zona de coeziune, cu banii pe care îi dorim pentru a moderniza țara. Vor veni zece miniștri din Uniunea Europeană și trei la nivel de secretari de stat, la o ministerială pe care o organizăm în noiembrie. Coeziunea și competitivitatea sunt parte a aceleiași ecuații și este foarte important ca lucrurile bune pe care le-am văzut ca urmare a politicii de coeziune, care au dus și la creșterea de competitivitate, să continue”, a declarat acesta.

Ministrul a subliniat că România va folosi acest context pentru a promova o viziune nouă, integrată, asupra finanțărilor europene și naționale, cu accent pe eficiență și parteneriat cu mediul privat. „V-am pregătit o avanpremieră, un sneak peek, dacă vreți în engleză, a ceea ce vom publica săptămâna viitoare: dashboard-ul (tabloul de bord) PNRR. Cred că este ceva ce vă poate interesa. Ce nu aveam înainte și ce implementăm acum? (…) În acest moment, după patru luni de muncă, am revizuit situația, am eliminat supracontractarea și avem acum o bază de date complet indexată a proiectelor. Datele din dashboard sunt deschise, pot fi exportate, iar structura include toate componentele PNRR, cu stadiul de progres fizic și financiar al fiecărei investiții. Este un instrument esențial de monitorizare și transparență”, a explicat ministrul.

În același context, Pîslaru a vorbit despre necesitatea unei abordări unitare a investițiilor, care să combine resursele europene și cele naționale.

„România are o alocare de 70 de miliarde de euro, 60 din ceea ce se va numi PPNR, Planul de Parteneriat Național și Regional și aproximativ 10 miliarde euro, dar care încă nu e alocată, din fondul de competitivitate. Schimbarea de paradigmă pe care o propun este următoarea: pentru prima oară, România ar putea contribui la un euro european – un euro național. Cu alte cuvinte, să creăm bugetul nu doar separat pentru fondurile europene și cele naționale, ci împreună, într-o logică de parteneriat. Ce ar însemna asta? Investiții totale de aproximativ 70 de miliarde de euro din fonduri naționale – o sumă perfect fezabilă, având în vedere spațiul fiscal existent și condițiile actuale de ajustare. Și aici invit și mediul privat să contribuie cu 1 euro la fiecare euro din bugetul UE și bugetul național. Asta ar însemna, practic, 1 euro european, 1 euro național, 1 euro privat – adică 70 de miliarde, 70 de miliarde, 70 de miliarde. Un plan comun, de țară, de 200–210 miliarde de euro, fără competiție între fondurile naționale și cele europene. Este o oportunitate fără precedent pentru România”, a detaliat el.

Dragoș Pîslaru a mai adăugat că, în cadrul fondului de competitivitate, Guvernul își propune să folosească instrumente financiare moderne pentru a direcționa resursele către întreprinderile mici și mijlocii, în special din regiunile mai puțin dezvoltate. „Vrem să scoatem în evidență ideea de a duce bani către regiunile rămase un pic mai în urmă față de media Uniunii. De fapt, coeziunea este o pârghie de competitivitate. Nu este o chestiune în care unii primesc niște bani, iar restul fondurilor pentru competitivitate merg doar către țările de la frontiera tehnologică. Prin fondul de competitivitate vrem să luăm bani pe instrumente financiare care să se ducă în zona de finanțare preferențială pentru IMM-uri. Aspirăm la o sumă de 10 miliarde”, a precizat ministrul.

Prin aceste măsuri, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene își propune să construiască o strategie integrată pentru perioada post-2027, care să conecteze mai strâns fondurile europene, cele naționale și investițiile private, pentru a accelera dezvoltarea economică a României.