Avem obligația de a ne forma propriile opinii și de a verifica informația, a declarat europarlamentarul PPE Ramona Mănescu în cadrul conferinței ”Fake news – un pericol la adresa democrației”, organizat de Forumului Europolis în parteneriat cu Comisia pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaților.

”Din 2014, de la anexarea Crimeei, am văzut cum Parlamentul European, Consiliul, Comisia Europeană și unele guverne au acționat în raport cu ceea ce reprezintă astăzi războiul hibrid. Dezinformarea a fost întotdeauna o armă utilizată în război, din timpuri străvechi. Astăzi însă, cu tehnologiile actuale, t

otul este dus la un cu totul alt nivel. Internetul și social media au schimbat profund tot ce este legat de informație. În acest nou context, am început să vorbim despre <<fake news>>, <<dezinformare>> și vulnerabilitățile pe care societatea noastră le are în fața lor, doar de prin 2015 încoace”, a precizat eurodeputatul român în cadrul evenimentului care a reunit specialiști de prestigiu din mediul universitar, politic, jurnalistic și cibernetic.

Ramona Mănescu a explicat că dezinformarea, care este diferită de publicitate, prezintă trei elemente: manipularea opiniei publice, deturanrea mijloacelor de propagare, scopuri politice (interne sau externe).

”Clientul este cel care suportă consecințele dezinformării. În publicitate, transmițătorii sunt televiziunile, presa scrisă, mediul online. În cazul dezinformării, opinia publică devine transmițător, propagand și rostogolind mesajele. De asemenea, tema, în cazul dezinformării, este indusă și prezentată ca o temă cerută de cetățeni ca fiind principala lor preocupare. Ținta o reprezintă opinia publică”, a completat eurodeputatul român.

Ramona Mănescu a explicat că ”majoritatea opiniei publice, uneori o cvasi-unanimitate, iese din sfera raționalului și nu mai percepe realitatea. Tema vizează zona emoțională, care în cele mai multe situații domină rațiunea. Dezinformații devin dezinformatori la rândul lor”, a mai spus aceasta.

Europarlamentarul român a mai spus că varianta favorită este cea a maniheismului, ”prin crearea artificială a două tabere – cei buni și cei răi. Pe o bază pre-existențială, uneori extrem de firavă, se construiește și alimentează ostilitatea”, a mai spus Ramona Mănescu.

Amintim că în luna martie, eurodeputații au adoptat o rezoluție prin care condamnă acțiunele agresive în creștere din partea Rusiei, Chinei, Iranului și Coreei de Nord ”care încearcă să submineze fundamentele și principiile democrațiilor europene, precum suveranitatea tuturor țărilor Parteneriatului Estic”.

Dacă dorim cu adevărat ca cei care creează, distribuie și promovează conținut cu caracter ilegal, incitând la comiterea unor acte de terorism în acest caz, să fie aduși în fața justiției, măsurile de coerciție, termenele clare și obligativitatea de a acționa sunt necesare, a declarat pentru CaleaEuropeană.ro europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE).

Eurodeputatul român a mai spus că nu ne mai putem baza doar pe măsuri voluntare ”atunci când avem conținut cu un evident caracter terorist, dar și în cazul campaniilor de dezinformare sau altor forme de caracter ilegal sau subversiv”.

”Va exista mereu o opoziție, iar multe dintre argumentele celor care se opun oricărei forme de cenzură sunt valide într-o lume perfectă. Din păcate, nu trăim într-o astfel de lume și suntem obligați să luăm măsuri pentru a apăra viața, securitate, valorile și democrația de care ne bucurăm astăzi. Semnalul dat de către Parlamentul European este clar și el trebuie să se regăsească, cât mai rapid, în legislația și practica statelor membre”, a transmis europarlamentarul Ramona Mănescu.

Precizăm faptul că Parlamentul European a votat joi o propunere privind combaterea utilizării abuzive a serviciilor de găzduire pe internet în scopuri teroriste.

Companiile de internet sunt obligate să elimine conținutul care incită la terorism în maximum o oră după primirea unui ordin din partea autorităților compente, pentru a combate radicalizarea și pentru a contribui la securitatea publică.

Odată ce o companie de internet care activează în UE și care găzduiește conținut încărcat de utilizatori (cum ar fi Facebook sau YouTube) primește un ordin de îndepărtare a acestuia de la autoritatea națională competentă, va avea la dispoziție doar o oră pentru a-l elimina sau a dezactiva accesul la informațiile respective în toate statele membre ale UE. Cu toate acestea, companiile de internet nu vor fi, în general, obligate să monitorizeze informațiile pe care le transmit sau să le stocheze, și nu vor trebui nici să caute în mod activ fapte care să trimită la activitatea ilegală.

Pentru a ajuta platformele mai mici, deputații europeni au decis că, atunci când o companie nu a primit niciodată o cerere de eliminare a conținutului ilegal, autoritatea competentă ar trebui să o contacteze, pentru a-i furniza informații cu privire la proceduri și termene, cu cel puțin 12 ore înainte de a emite prima cere de eliminare a conținutului găzduit.

Dacă o companie a fost supusă unui număr important de ordine de eliminare a conținutului cu caracter terorist, autoritățile pot cere să implementeze măsuri specifice suplimentare (de exemplu, raportarea regulată către autorități sau creșterea resurselor umane). Deputații din cadrul Comisiei pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) au convenit să nu impună obligația de a monitoriza conținutul încărcat, dar nici utilizarea instrumentelor automate.

Odată cu încheierea legislaturii Parlamentului European și înainte ca unii europarlamentari  să își înceapă campania electorală pentru alegerile europene, iar alții să urmeaze o altă cale, europarlamentarul Ramona Mănescu (EPP) a participat la ultima reuniune a TRAN care a avut loc în data de 11 aprilie în Bruxelles.

În cadrul întrevederii, comisarul european pentru transport și turism, Violeta BULC, a prezentat un rezumat al lucrărilor comisiei TRAN  din această legislatură: “Sunt deosebit de mândră că această relație foarte strânsă cu voi vă aduce are atâtea rezultate”.

Munca și colaborarea au dus la:

1. Adoptarea a cel puțin 30 de acte legislative noi începând din noiembrie 2014 – aproape 10% din cele 327 de acte adoptate până acum de acest Parlament!

2. Și progrese foarte semnificative în ceea ce privește alte 16 noi propuneri legislative (din 173 – din nou aproape 10%!) asupra cărora Parlamentul va continua să lucreze după alegeri.

“Aceste cifre vorbesc în mare măsură vorbesc de la sine. Acestea sunt un răspuns direct pentru cei care au considerat – mai ales la începutul mandatului nostru – că transportul ar putea să nu primească prioritatea pe care o merită. Transportul este, de fapt, în vârful agendei politice a UE! Am reușit să-l punem în centrul multor priorități Juncker “:

• ca parte a agendei noastre pentru creștere, locuri de muncă și investiții;
• ca o componentă esențială a pieței unice digitale;
• ca principal contribuitor al strategiei noastre de decarbonizare în cadrul strategiilor Uniunii Energiei și Climatice;
• printre acțiunile pentru o piață internă mai aprofundată și mai corectă;
• în cadrul pilonului european al drepturilor sociale;
• ca parte a strategiei de apărare a UE;
• dar, de asemenea, ca un sector care face UE un actor global mai puternic

Timp de 5 ani, comisia TRAN a finalizat 46 de dosare legislative, dar și multe alte inițiative nonlegislative, “am dezvoltat o politică coerentă a Uniunii Transporturilor”, a declarat comisarul european. Toate aceste acte legislative au avut la bază acțiuni concrete pentru oameni – de exemplu pentru a îmbunătăți siguranța rutieră sau pentru a face transportul mai atractiv, în special pentru femei și pentru tineret.