Connect with us

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

PE: Cetăţenii UE care se mută în alt stat membru pot să-şi transfere drepturile la pensie

Published

on

Parlamentul European a adoptat, marţi, o Directivă prin care cetăţenii europeni care se mută în alt stat membru vor putea să îşi transfere toate drepturile la pensie, se arată într-un comunicat al PE, citat de MEDIAFAX.

muncitoriDirectiva, care urmează să fie aprobată formal de Consiliul de Miniştri, prevede că lucrătorii care se mută în alt stat membru nu îşi vor pierde drepturile statutorii (oferite de stat) la pensie.

Propunerea a fost făcută deoarece în prezent nu există reguli similare la nivelul UE pentru schemele suplimentare de pensii, astfel că cetăţenii UE care se mută între statele membre riscă să-şi piardă drepturile achiziţionate în decursul unei perioade, dacă aceasta nu este considerată suficient de lungă de către statul în care se mută.

Conform noii legislaţii, perioada de subscriere, adică perioada de apartenenţă activă la o schemă de pensii, necesară pentru ca o persoană să îşi păstreze drepturile la pensie suplimentară nu trebuie să fie mai lungă de trei ani.

Totodată, eurodeputaţii au inclus o clauză care prevede că lucrătorii transfrontalieri trebuie să beneficieze de acelaşi nivel de protecţie, pe care statele membre trebuie să o pună în aplicare în răstimp de patru ani.

Potrivit Directivei, în cazul în care un lucrător care îşi încetează activitatea nu a obţinut încă drepturi la pensie dobândite în momentul încetării contractului de muncă, regimul de pensie suplimentară rambursează contribuţiile vărsate de lucrătorul respectiv sau vărsate în numele acestuia, în conformitate cu dreptul intern sau cu acorduri ori contracte colective, sau, în cazul în care lucrătorul respectiv suportă riscul de investiţie, fie suma contribuţiilor vărsate, fie valoarea investiţiilor rezultate din aceste contribuţii.

În ceea ce priveşte drepturile la pensie latente, textul prevede că statele membre adoptă măsurile necesare pentru a garanta faptul că drepturile la pensie latente ale lucrătorilor care îşi încetează activitatea şi ale urmaşilor lor sau valoarea acestora sunt tratate proporţional cu valoarea drepturilor membrilor activi ai regimului sau cu evoluţia indemnizaţiilor de pensie plătite în prezent.

Astfel, în cazul în care drepturile la pensie în cadrul regimului de pensie suplimentară sunt dobândite ca drept la o sumă nominală se asigură o valoare nominală a drepturilor la pensie latente. Dacă valoarea drepturilor la pensie acumulate se modifică în timp, Directiva stipulează ajustarea valorii drepturilor la pensie latente prin aplicarea unei dobânzi integrate în regimul de pensie sau a randamentului investiţiilor obţinut de către furnizorul de pensie suplimentară.

Pe de altă parte, statele membre pot permite regimurilor de pensie suplimentară să nu reţină drepturile dobândite ale unui lucrător care îşi încetează activitatea, ci să plătească lucrătorului respectiv, cu consimţământul său, un capital echivalent cu valoarea drepturilor la pensie dobândite, în măsura în care valoarea drepturilor la pensie dobândite nu depăşeşte un prag stabilit de statul membru în cauză. În această situaţie, statele trebuie să informeze Comisia Europeană cu privire la pragul aplicat.

Textul precizează că statele membre au posibilitatea de a permite partenerilor sociali să stabilească alte dispoziţii în acordurile colective, în măsura în care dispoziţiile respective oferă o protecţie la fel de favorabilă şi nu creează obstacole în calea liberei circulaţii pentru lucrători.

Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

STUDIU Parlameter 2014: Doua treimi dintre europeni NU se simt bine informati in legatura cu Parlamentul European

Published

on

O majoritate a cetățenilor europeni apreciază rolul pe care Parlamentul European l-a jucat în alegerea noului președinte al Comisiei, spune sondajul Parlameter, 2014 publicat vineri. Mai mulți europeni simt acum că vocea lor contează în luarea deciziilor la nivelul UE. Peste jumătate dintre respondenți au declarat că aderarea la UE este un lucru bun.

rp_European-parliament-strasbourg-inside-e1397734605729.jpg

Sondajul realizat în urma alegerilor europene din mai la UE și a inaugurării ulterioare a Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker, a reflectat o conștientizare sporită în rândul cetățenilor, atât față de afacerile europene cât și față de Parlamentul European. Nivelul de cunoștiințe cu privire la Parlamentului European rămâne totuși slab.

Principalele constatări (modificări față de iunie 2013)

58% dintre respondenți au auzit recent despre Parlamentul European (+11 de puncte), în timp ce 40% (-10 puncte) nu.
– Imaginea Parlamentului a fost pozitivă în procent de 30% stabil, 43% neutru (+ 1 punct) și 23% negativ (-2 puncte).
67% nu se simt bine informați cu privire la activitatea Parlamentului (+ 1 punct față de noiembrie 2011).
63% au fost de acord ca, luând în considerare rezultatele alegerilor și alegerea președintelui Comisiei reprezintă un progres democratic, în timp ce 18% nu sunt de acord și 19% nu s-au pronunțat.
41% au considerat că vocea lor contează în Uniunea Europeană (+2 puncte).
– Principalele priorități politice ale UE au fost combaterea sărăciei și a excluziunii sociale 54% (+3 puncte), economia, coordonarea bugetară și politica de impozitare 31% (+1 punct), protecția consumatorilor și a sănătății 30% (-3 puncte), și combaterea terorismului și respectarea libertății individuale 29% (+4 puncte).
54% (+4 puncte) consideră că aderarea la UE este un lucru bun, 14% (-3%) sunt de părere că este un lucru rău, în timp ce 29% (-2 puncte) nu au apreciat acest aspect.

Context

Eurobarometrul Parlamentului European – Parlameter 2014 a fost comandat de către PE. La sondaj au participat 27801 de cetățeni, între 29 noiembrie și 9 decembrie 2014 care au răspuns unor întrebări privind percepțiile și cunoașterea instituției și a Uniunii Europene în ansamblu, precum și a domeniilor de politică. Acest studiu anual oferă rezultate atât la nivel european cât și la nivelul statelor membre.

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Europarlamentarul Monica Macovei a câştigat un proces intentat fostului ministru Dan Şova

Published

on

Europarlamentarul Monica Macovei a anunţat, marţi, că a câştigat, prin hotărâre definitivă şi irevocabilă, procesul intentat lui Dan Şova, care a susţinut că tatăl acesteia ar fi fost “general de Securitate” şi “şeful Securităţii Giurgiu”.macovei_monica

”Am câştigat procesul cu Şova şi la Curtea de Apel. Minciunile lui Şova despre tatăl meu au fost demontate. Curtea de Apel Bucureşti a decis că Dan Şova a minţit atunci când a spus că tatăl meu ar fi fost «general de securitate» şi «şeful Securităţii Giurgiu»”, se arată într-un comunicat remis presei.

Monica Macovei aminteşte că, anterior, şi Tribunalul Bucureşti a decis că Şova ”a minţit” când a făcut aceste acuzaţii mincinoase în legătură cu tatăl său şi a admis, în octombrie 2013, acţiunea depusă de ea şi de mama sa, prin care îi solicita dovezi lui Şova.

“Dan Şova nu a avut şi nu are nicio dovadă, a minţit cu bună ştiinţă”, arată Macovei.

Monica Macovei mai precizează că hotărârea din decembrie 2014 a Curţii de Apel din Bucureşti este definitivă şi executorie şi că o va executa.

Potrivit unei postări anterioare făcută pe blogul personal, Monica Macovei arăta că a solicitat în acţiunea depusă la Tribunalul Municipiului Bucureşti ca Dan Şova să îşi ceară public scuze şi să plătească daune morale în valoare de 700.000 lei.

 

.

 

 

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Curiozitățile Parlamentului European. Cine este cel mai tânăr eurodeputat și ce delegație națională și-a schimbat întreaga componență

Published

on

Anul ce tocmai s-a încheiat a constituit unul în care Parlamentul European a început legislatura cu o componență politică și a încheiat-o cu alta. Acest lucru se întâmplă o dată la cinci când au loc alegerile europene.

Deși au o importanță diferită în fiecare stat, alegerile europarlamentare sunt adesea European-parliament-brusselsconsiderate alegeri de rang secund, iar componența Parlamentului generează de multe ori un interes doar din perspectiva propriului stat (cine sunt europarlamentarii care mă reprezintă). În campania electorală europeană (prima în care am avut și confruntări directe între pretendenții la șefia Comisiei Europene) s-a pus accent problemele economice, criza locurilor de muncă, pericolul extremismului, dar și egalitatea de gen în politica europeană. Printre temele de campanie s-a numărat și angajabilitatea tinerilor, o problemă serioasă pentru statele membre dar și pentru Bruxelles.

Între 22-25 mai 2014 s-a schimbat componența Parlamentului European. V-ați întrebat ce aduce diferit noul legislativ european?

În primul rând, avem o diferență de 65 de ani între cel mai tânăr euro-deputat, danezul Anders Primdahl Vistisen (12.11.1987, 27 de ani) și cel mai vârstnic, grecul Emmanouil Glezos (9.09.1922, 92 de ani).

Problematica egalității de gen la cel mai înalt nivel european este un subiect sensibil pe agenda de la Bruxelles, fie că vorbim despre Comisie sau Parlament. În urma alegerilor noului Parlament din totalul membrilor săi 36.88% sunt femei. Cele mai multe provin din Malta (66,67%). Cu un procent semnificativ în această direcție contribuie și România (28.12%; procentul s-a modificat o dată cu numirea doamnei Corina Crețu în calitate de comisar european).

Dacă ne gândim că o dată la cinci ani au loc alegeri iar tranziția dinspre un Parlament spre altul este dificilă, rezultatele din 2014 ne contrazic. Avem un total de 50.6% deputați realeși, în timp ce 49.4% sunt deputați noi. Cu alte cuvinte, în 2014 am legitimat un Parlament European care este pe jumătate identic cu cel din perioada 2009-2014.

La nivelul delegațiilor regăsim cifre interesante. Germania este țara cu cei mai mulți deputați realeși (69.79%) în timp ce Grecia este statul cu cei mai mulți deputați noi, un procent impresionant de 100%. La fel de impresionant este și numărul partidelor politice naționale, care prin intermediul euro-deputaților sunt prezente în PE: 186.

Totodată, să nu uităm că alegerile europene din 2014 sunt primele ce se desfășoară sub aplicabilitatea Tratatului de la Lisabona, iar în urma acestora Parlamentul European a revenit la componența prevăzută de Tratat – 751 de membri. În acest context, România a trecut de la 33 de membri în PE, la 32.

.

.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending