Connect with us

U.E.

Pe fondul lipsei unor rezultate notabile, astăzi începe la Bruxelles ce-a de-a patra rundă de negocieri UE-Marea Britanie în urma căreia europenii așteaptă propuneri concrete

Published

on

După trei runde de negocieri în care nu s-au constatat rezultate notabile, europenii așteaptă luni la Bruxelles, cu ocazia demarării celei de-a patra rundă de negocieri, propuneri concrete din partea britanicilor, în pofida eforturilor prim-ministrului Theresa May de a împiedica blocarea discuțiilor cu privire la Brexit săptămâna trecută, informează AFP, citat de Agerpres.

FOTO: European Commission/ Facebook

Cele două părți încearcă soluționarea a trei dosare importante: garantarea drepturilor cetățenilor care sunt vizați direct de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, factura pentru Brexit și problema irlandeză.

În prima fază a negocierilor, obiectivul era acela de a termina această primă etapă pentru a demara discuțiile legate de viitoarea relație pe care Marea Britanie o va avea cu Uniunea Europeană după ce va fi părăsit blocul comunitar.

“Ne vom lua tot timpul de care avem nevoie și apoi vom trece la etapa a doua”, a afirmat cu câteva zile înainte de începerea celei de-a patra runde un înalt responsabil european.

Citiți și Ministrul de Externe britanic, Boris Johnson, se află luni la București pentru o întrevedere cu șeful diplomației române, Teodor Meleșcanu

“La ora actuală, absolut nimeni nu crede că vom fi gata în octombrie”, a adăugat aceeași sursă, neexcluzând totuși un progres de ultim minut înaintea summitului european din 19-20 octombrie. Îi revine negociatorului UE pentru Brexit, Michel Barnier, misiunea de a evalua progresul negocierilor și de a propune celor 27 de țări membre trecerea la etapa următoare.

O Mare Britanie suverană și o Uniune Europeană încrezătoare bazate pe un nou parteneriat al valorilor și intereselor și pe o nouă alianță la nivel global este propunerea de viitor pe care premierul britanic Theresa May a făcut-o într-un discurs la Florența, un oraș cunoscut pentru puterea sa comercială istorică și considerat leagăn al capitalismului renascentist.

În fața a câteva sute de oameni, Theresa May s-a adresat indirect liderilor europeni și direct cetățenilor Uniunii propunând un parteneriat global bazat pentru un viitor împărtășit, bazat pe două coordonate esențiale: un parteneriat economic și o relație de securitate.

Liderul guvernului londez a propus, de asemenea, și o perioadă de tranziție de doi ani după ce Marea Britanie va ieși din Uniunea Europeană la sfârșitul lunii martie a anului 2019.

Tratativele privind Brexit au fost deschise pe 19 iunie, la Bruxelles, reuniune la care s-au fixat ordinea priorităților în negociere și calendarul. Cea de-a doua reuniune, care a avut loc pe 20 iulie, a relevat un dezacord fundamental între negociatorii UE și cei britanici privind drepturile cetățenilor.

După ultima săptămână de negocieri la Bruxelles, de la finalul august, cu privire la retragerea Marii Britanii din UE, negociatorul-şef Michel Barnier a sugerat că nu s-au înregistrat progrese semnificative cu privire la cele trei probleme cheie, de a căror rezolvare depinde şi discutarea unui viitor acord comercial între Londra şi Bruxelles.

Marea Britanie a notificat Uniunea Europeană privind ieșirea sa din UE pe 19 martie 2017.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Siegfried Mureșan (PNL, PPE): Sprijinim tranziția verde, dar nu ideologic împotriva agriculturii, ci împreună cu fermierii. Am votat ca din 2027 subvenția pentru fermierii români să ajungă la media UE

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

Agricultura este, în prezent, mai importantă ca oricând, subliniază europarlamentarul Siegfried Mureșan, precizând că grupul PPE din Parlamentul European și Partidul Național susțin tranziția verde, însă nu “într-un mod ideologic, nu împotriva industriei, nu împotriva agriculturii, ci împreună cu aceștia”.

Într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro, vicepreședintele grupului PPE și al Partidului Popular European a răspuns criticilor din partea celorlalte familii politice privind angajamentul forțelor de centru-dreapta față de politicile de mediu și tranziția către neutralitate climatică.

“Partidul Național Liberal și toate partidele pro-europene de centru dreapta din Uniunea Europeană, grupate în Partidul Popular European, dorim un mediu curat, dorim reducerea poluării, dorim emisiile de dioxid de carbon, dorim combaterea schimbărilor de climă. Dorim să facem această tranziție pe bază de cercetare, inovare, investiții, creând locuri de muncă în domenii noi, de viitor. Dorim să facem această tranziție ajutând economia, ajutând industria, nu afectând-o”, a explicat Siegfried Mureșan.

La rândul său, eurodeputatul PPE a criticat abordările ideologice ale celorlalte grupuri politice.

“Există politicieni extremiști, ideologici de stânga extremă, chiar și fundamentaliști verzi care spun că dacă industria europeană nu se adaptează, atunci să moară. Noi spunem că vrem să apărăm zecile de milioane de locuri de muncă din industria din România și Uniunea Europeană”, a spus el.

Potrivit lui Mureșan, nu trebuie luată nicio decizie privind sectorul agriculturii care are un impact asupra fermierilor fără ca fermierii să fie ascultați, fără a exista studii de impact și fără ca impactul asupra fermierilor să fie cunoscut.

“Dacă impactul este negativ, dacă există costuri, atunci să știm cum sunt ajutați fermierii. Susținem această tranziție, însă nu într-un mod ideologic, nu împotriva industriei, nu împotriva agriculturii, ci împreună cu aceștia. Agricultura este astăzi mai importantă decât oricând“, a afirmat europarlamentarul PNL și PPE.

În egală măsură, referindu-se la sprijinul acordat fermierilor în contextul protestelor agricole la nivel național și european, Siegfried Mureșan a evidențiat impactul pozitiv al apartenenței României la Uniunea Europeană din perspectiva agriculturii. Astfel, de când a aderat la UE, România a primit 40 de miliarde de euro fonduri europene nerambursabile pentru agricultură.

“În această perioadă, valoarea producției agricole a României s-a dublat de la 10 miliarde de euro pe an la 20 de miliarde de euro pe an. Agricultura României este mai mare, nu este mai mică decât a fost la momentul aderării“, a spus el.

În același timp, europarlamentarul liberal a amintit că Parlamentul European a votat o creștere graduală a subvenției la hectar pentru fermierii din România, astfel încât să ajungă până în anul 2027 la nivelul subvenției medii de la nivelul Uniunii Europene.

Alte măsuri menționate de Siegfried Mureșan vizează reducerea birocrației, limitarea accesului produselor din Ucraina și Republica Moldova în cazul în care perturbă piața europeană și eliminarea propunerii de reducerii a pesticidelor, astfel încât “să fie reduse cele dăunătoare și păstrate cele sănătoase”.

“A spune Comisiei Europene stop când afectează fermierii este un lucru pe care noi, PPE ca familie politică, îl facem. Partidul Național Liberal a fost întotdeauna în cadrul familiei politice, în cadrul PPE, un puternic apărător al agriculturii, al fermierilor (…) În ultimii cinci ani, la nivel european, Partidul Popular European a fost singura familie politică care a apărat cu adevărat fermierii”, a conchis vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul European.

Continue Reading

U.E.

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

Published

on

© Denys Shmyhal/ X

Președintele polonez Donald Tusk l-a primit joi la Varșovia pe  omologul său ucrainean Denys Shmyhal pentru a purta, printre altele, mult așteptatele discuții destinate să reducă fricțiunile generate de importurile agricole ucrainene și de blocajele de la graniță ale fermierilor polonezi nemulțumiți, relatează AFP, citat de The Guardian.

”Nu va exista o Europă sigură fără o Ucraină liberă”, a menționat Tusk într-un mesaj publicat pe platforma X, fostă Twitter, la începutul discuțiilor.

AFP precizează că Ucraina a cerut în repetate rânduri vecinului său din UE să atenueze blocajele privind transportul transfrontalier, avertizând că întârzierile declanșate ar putea împiedica livrările de arme către țară.

”Am organizat o nouă rundă de consultări interguvernamentale Ucraina-Polonia. Au fost discutate domenii de cooperare, situația de la frontieră și comerțul în sectorul agricol. Ne așteptăm ca Polonia să ofere răspunsuri concrete la măsurile pe care le-am prezentat, la interdicția de tranzit și de export a Comisiei Europene privind mărfurile din Rusia și Belarus și să convenim asupra controalelor comune la punctele de control”, a menționat Shmyhal pe aceeași rețea de socializare.

Amintim că Uniunea Europeană a propus taxe crescute asupra importurilor de cereale din Rusia și Belarus, punând în practică, chiar dacă într-o formă diluată, o solicitare formulată de Polonia, Cehia și țările baltice, care cereau un embargo asupra acestui tip de produse exportate de Moscova și Minsk

Revenind la Polonia și Ucraina, până în prezent au avut loc discuții doar la nivel de reprezentanți din structuri inferioare ale guvernelor, fără a se înregistra prea multe semne de progres.

Sectorul agricol ucrainean a fost paralizat de invazia Rusiei, care a fost declanșată în februarie 2022, multe dintre rutele de export prin Marea Neagră fiind blocate, probleme la care se adaugă faptul că o mare parte din terenurile agricole ucrainene nu au mai putut fi folosite ca urmare a conflictului.

Ucraina are nevoie să își exporte produsele agricole către piețe mondiale, având în vedere că acest sector este o principală sursă la bugetul de stat, puternic încercat de război.

Conform premierului polonez citat de Reuters,  cele două părți ”sunt aproape de o soluție” care ar urma să vizeze ”volumul de produse care pot intra în Polonia”, odată ce cele două țări vor fi stabilit detaliile. ”Suntem aproape de a ne asigura că tranzitul nu perturbă piața poloneză”, a spus Tusk.  

Nu doar Polonia este cea cu care Ucraina va trebui să discute despre tranzitul produselor agricole, dacă ne raportăm la recentele declarații susținute de ministrul francez al Agriculturii, care a anunțat că mai multe țări s-au alăturat solicitării sale la adresa UE de a impune restricții mai mari a importurile de produse alimentare din Ucraina, motivând că dorește să protejeze echilibrul pe piețele agricole europene.

UE a convenit să prelungească cu încă un an, până la 5 iunie 2025, suspendarea taxelor de import și contingentele la exporturile ucrainene către Uniunea Europeană.

De asemenea, a fost adăugată o nouă măsură de salvgardare automată pentru anumite produse sensibile, cum ar fi păsările de curte, ouăle, zahărul, ovăzul, porumbul, grișul și mierea.

Ministrul francez al Agriculturii consideră că și grâul care provine din Ucraina ar trebui să fie inclus pe această listă a insistat că pragul de la care vor fi introduse taxe vamale ar trebui să fie media din 2021-2023. Asta ar însemna includerea anului de dinainte de invazia rusească, când exporturile ucrainene spre UE au fost limitate de tarife vamale şi cote.

Se pare că poziția lui Fesneau este sprijinită și de ministrul ungar al Agriculturii, Istvan Nagy, care a condiționat prelungirea suspendării tarifelor pentru produsele ucrainene doar dacă vor fi impuse limite de cotă la grâu.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

Published

on

© Dan Motreanu/Facebook

Europarlamentarul Dan Motreanu salută intrarea oficială a României în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime începând cu 31 martie 2024, lucru datorat „eforturilor depuse de președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și ministra Afacerilor Externe, Luminița Odobescu.”

„Procedurile de control la frontieră se simplifică semnificativ pentru zborurile și călătoriile maritime către statele Schengen. Intrarea României în spațiul Schengen este rezultatul eforturilor depuse de președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și ministra Afacerilor Externe, Luminița Odobescu. Guvernările PNL au acordat o atenție deosebită integrării României în spațiul Schengen, un exemplu elocvent în acest sens fiind închiderea MCV, obținută în urma reformelor realizate de un ministru liberal al Justiției. Toți reprezentanții PNL care au condus ministerele Afacerilor Interne, Justiției și al Afacerilor Externe în ultimii patru ani de zile au considerat dosarul Schengen o prioritate”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

De asemenea, europarlamentarul liberal a subliniat că România nu este singura țară care a reușit inițial o intrare doar pe cale aeriană: „Să nu uităm că și alte țări au intrat în Schengen prima dată cu spațiul aerian. Negocierile s-au dovedit soluția corectă până acum, iar această strategie ne poate aduce integrarea completă. Consiliul UE a anunțat, în decizia oficială, că depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne.”

„Partidul Popular European, formațiunea europeană din care face parte PNL, susține aderarea României la spațiul Schengen, fapt reafirmat cu prilejul Congresului PPE desfășurat recent la București”, a mai reamintit Dan Motreanu.


În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omoloage din Austria şi Bulgaria privind extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria şi aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024, precum şi discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere şi aplicarea Acordului Dublin.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 30 decembrie 2023, la ora 22.38, în unanimitate, decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024, o hotărâre care reprezintă oficializarea deciziei de aderare a României cu granițele aeriene și maritime la zona de liberă circulație.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO32 mins ago

Ministrul apărării Angel Tîlvăr: Acum 20 de ani, prin aderarea la NATO, România a primit cele mai solide garanții de securitate

NATO46 mins ago

Nicolae Ciucă: Cele două decenii de la aderarea României la NATO reprezintă cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe toate planurile

NATO56 mins ago

Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea la NATO: Apartenența României la Alianță asigură românilor stabilitatea și siguranța pentru dezvoltarea țării

NATO1 hour ago

Șeful diplomației SUA felicită România la 20 de ani de la aderarea la NATO: De la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată

NATO1 hour ago

O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Siegfried Mureșan (PNL, PPE): Sprijinim tranziția verde, dar nu ideologic împotriva agriculturii, ci împreună cu fermierii. Am votat ca din 2027 subvenția pentru fermierii români să ajungă la media UE

U.E.16 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO18 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Dan Motreanu18 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending