Connect with us

NEWS

PE: Tara care polueaza cel mai mult planeta va propune un obiectiv de reducere a gazelor cu efect de sera

Parlamentul European reunit in sesiune plenara trebuie sa voteze marti, 24 noiembrie, o rezolutie referitoare la schimbarea climei.

Published

on

INTERNAȚIONAL

Președintele Lituaniei Gitanas Nauseda nu va participa la Forumul liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului din Israel. Acesta ”a cerut ca preşedintele Parlamentului să reprezinte Lituania”

Published

on

© Gitanas Nausėda/ Twitter

Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a declinat marţi invitaţia adresată de Israel de a participa la ceremoniile prilejuite de împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz-Birkenau, informează AFP, citat de Agerpres.

42 de lideri mondiali, printre care și președintele României, Klaus Iohannis, participă la cea de-a cincea ediţie a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului şi împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau.

Preşedintele lituanian a urmat exemplul omologului său polonez, Andrzej Duda, care a renunţat să se deplaseze joi la Yad Vashem, Memorialul de la Ierusalim al Victimelor Holocaustului, protestând împotriva luărilor de poziţie ale Rusiei cu privire la cel de-al Doilea Război Mondial.

Varşovia se teme că, cu prilejul acestor ceremonii, preşedintele rus Vladimir Putin va acuza din nou Polonia de antisemitism şi îşi va promova ”politica istorică” de a elogia Uniunea Sovietică, trecând sub tăcere pactul încheiat de aceasta cu Germania nazistă în 1939.

Gitanas Nauseda ”a cerut ca preşedintele parlamentului să reprezinte Lituania la Ierusalim”, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al şefului statului, Antanas Bubnelis, refuzând să dea detalii despre motivele acestei anulări de ultim moment.

În schimb, Gitanas Nauseda va merge pe 27 ianuarie la ceremoniile ce vor marca 75 de ani de la eliberarea fostului lagăr de exterminare nazist de la Auschwitz, situat în sudul Poloniei, a indicat Bubnelis.

Lituania s-a alăturat Poloniei în a condamna minimalizarea de către preşedintelui rus a semnificaţiei pactului secret germano-sovietic (cunoscut şi ca Pactul Ribbentrop-Molotov) prin care cele două puteri îşi împărţeau Europa de Est la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial.

În luna decembrie a anului trecut, Putin şi alţi înalţi reprezentanţi ai puterii ruse au acuzat Polonia că a încheiat o ”înțelegere” cu Adolf Hitler și că a acționat în mod ”antisemit” în zorii celui de-Al Doilea Război Mondial.

Aceste declarații au atras criticile prim-ministrului polonez, Mateusz Morawiecki acuzându-l pe președintele Rusiei că a “mințit” în mod deliberat despre Polonia “în numeroase ocazii”, făcând referile la comentariile liderului de la Kremlin privitoare la implicarea Poloniei în izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Și ambasadoarea SUA la Varșovia, Georgette Mosbacher, a răspuns declarațiilor Moscovei.

“Dragă preşedinte Putin, Hitler şi Stalin au conspirat pentru a începe Al Doilea Război Mondial. Acestea sunt faptele. Polonia a fost o victimă a acestui conflict îngrozitor”, a scris ambasadoarea.

Uniunea Europeană, prin vocea comisarului european pentru valori și transparență a anunțat la 16 ianuarie că nu va tolera distorsionarea faptelor istorice.

”Toată lumea are dreptul la opinia proprie, dar nu la fapte proprii. Rolul Comisiei este să vorbească despre fapte. Comisia Europeană respinge în totalitate orice afirmaţii false care încearcă să distorsioneze istoria celui de-al Doilea Război Mondial sau că descrie victime, cum este Polonia, drept agresori”, a declarat Vera Jourova în Parlamentul European, reunit la Strasbourg în prima sesiune plenară a acestui an.

Parlamentul European a adoptat la 19 septembrie 2019 o rezoluție prin care a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel ”importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”.

Aceștia au reamintit că ”integrarea europeană a fost, de la început, un răspuns la suferința provocată de două războaie mondiale și a fost construită ca model de pace și reconciliere bazat pe valorile comune ale tuturor statelor membre. Prin urmare, Uniunea Europeană este în mod special responsabilă pentru protejarea democrației, respectarea drepturilor omului și statul de drept”.

Revoluția adoptată de Parlamentul European mai ”subliniază că cel de-Al Doilea Război Mondial cel mai devastator război din istoria Europei, a izbucnit ca urmare imediată a cunoscutului Tratat de neagresiune nazisto-sovietic din 23 august 1939, cunoscut și sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, și a protocoalelor sale secrete, prin care două regimuri totalitare care doreau să cucerească lumea au împărțit Europa în două zone de influență”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Noul Guvern al Spaniei a declarat ”stare de urgență climatică și de mediu”

Published

on

© La Moncloa/ Facebook

Guvernul spaniol a declarat marți ”stare de urgență climatică și de mediu” și s-a angajat pentru primele 100 de zile de mandat să demareze acțiuni, precum trimiterea în Parlament a Legii privind Schimbarea Climatică şi să definitiveze măsurile pentru a neutraliza emisiile de carbon până în 2050, relatează EFE, citat de Agerpres.

Decizia a fost anunţată de vicepremierul şi ministrul pentru Tranziţia ecologică şi provocarea demografică, Teresa Ribera, în cadrul conferinţei de presă organizată după Consiliul de miniştri în care s-a anunţat, de asemenea, înfiinţarea unei Adunări civice pentru schimbarea climatică, cu participarea tinerilor.

Teresa Ribera a justificat acest angajament ferm citând ”trei motive”, precum justiţia climatică, viitorul ţării care necesită un proiect de mediu pentru o transformare inclusivă, alături de responsabilitatea faţă de provocările generate de schimbarea climatică.

Într-un raport intitulat ”Mediul european – situația actuală și perspective 2020” (SOER 2020), publicat la finalul anului trecut, Agenția Europeană de Mediu (AEM) semnalează că Europa a înregistat progrese semnificative privind utilizarea eficientă a resurselor și economiei circulare, însă tendințele recente evidențiază o încetinire în domenii precum reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a emisiilor industriale, a deșeurilor generate, dar și a creșterii eficienței energetice și a ponderii energiei regenerabile.

ONU a avertizat  în cadrul unui plan de acțiune prezentat în timpul Convenției ONU pentru Biodiversitate că poluarea trebuie diminuată până în 2030 pentru a salva de la dispariție numeroase specii de animale.

Acțiunea Guvernului spaniol este în armonie cu demersul președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a face trecerea la o economie circulară, încurajând utilizarea eficientă a resurselor.

La 11 decembrie, anul trecut, aceasta a prezentat o inițiativă ambițioasă a Executivului european – Pactul Ecologic European – prin care acesta dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea. Acest pact prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile și explică modul în care se va asigura o tranziție justă și favorabilă incluziunii.

Prin rezoluția adoptată de Parlamentul European la 15 ianuarie 2020 cu 482 de voturi pentru, 136 împotrivă și 95 de abțineri, europarlamentarii și-au exprimat susținerea pentru ”un plan ambițios de investiții durabile pentru a contribui la reducerea deficitului de investiții”, solicitând, în același timp, un mecanism pentru tranziție echitabilă finanțat în mod corespunzător.

Pactul Ecologic European va fi pus în aplicare printr-un plan de investiții, care va mobiliza fonduri UE și va crea un cadru favorabil care să faciliteze și să stimuleze investițiile publice și private necesare pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, verde, competitivă și incluzivă. Venind în completarea altor inițiative anunțate în cadrul Pactului ecologic, planul se bazează pe trei dimensiuni:

  1. Finanțare: mobilizarea, în următorul deceniu, a unui cuantum de minimum o mie de miliarde de euro reprezentând investiții durabile. Cea mai mare proporție de până acum de cheltuieli din bugetul UE pentru acțiuni climatice și de mediu va face posibilă atragerea de fonduri private, un rol-cheie urmând a fi jucat de Banca Europeană de Investiții.
  2. Facilitare: oferirea de stimulente pentru deblocarea și redirecționarea investițiilor publice și private. UE va furniza investitorilor instrumente, plasând resursele financiare durabile în centrul sistemului financiar, și va facilita realizarea de investiții durabile de către autoritățile publice, încurajând „înverzirea” bugetului și achizițiile publice ecologice și concepând modalități de a facilita procedurile de aprobare a ajutoarelor de stat destinate regiunilor vizate de tranziția justă.
  3. Sprijin practic: Comisia va acorda sprijin autorităților publice și promotorilor proiectelor pentru planificarea, conceperea și executarea de proiecte sustenabile.

Mecanismul pentru o tranziție echitabilă este un instrument-cheie creat pentru a se asigura că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil și că nimeni nu este lăsat în urmă. Deși toate regiunile vor avea nevoie de finanțare, iar Planul de investiții pentru Pactul ecologic european o va furniza, mecanismul asigură un sprijin țintit care să ajute la mobilizarea unui cuantum de cel puțin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni, în scopul de a se atenua impactul socioeconomic al tranziției. Mecanismul va crea investițiile necesare pentru a ajuta lucrătorii și comunitățile care se bazează pe lanțul valoric al combustibililor fosili. Mecanismul va suplimenta contribuția substanțială de la bugetul UE prin intermediul tuturor instrumentelor care sunt relevante în mod direct pentru tranziție.

Mecanismul pentru o tranziție echitabilă va consta în trei surse principale de finanțare: 1. un fond pentru o tranziție justă, care va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, 2. o schemă specifică pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU, pentru mobilizarea de investiții în cuantum de până la 45 de miliarde de euro, 3. un mecanism de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, cu garanții de la bugetul UE, pentru mobilizarea unor investiții de 25-30 de miliarde de euro.

Criza climatică va fi abordată și în cadrul reuniunii Forumului Economic Mondial de la Davos, aflat la a 50-a ediție, care aduce laolaltă, începând de marți până vineri (21-24 ianuarie), peste 3.000 de participanți din aproape 120 de state – una din patru participanți este femeie – 53 de șefi de stat sau de guvern, aproximativ 1.700 de lideri din mediul de afaceri.

Vor fi peste 350 de sesiuni și workshopuri. 88% dintre mașinile utilizate la World Economic Forum sunt hibride sau electrice.

 

Continue Reading

NEWS

Compania Naţională ”Administraţia Porturilor Maritime” Constanţa: Traficul de mărfuri în 2019, cel mai mare din istoria porturilor maritime românești

Published

on

© Constanta Port/ Facebook

Cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime românești s-a întregistrat în 2019, fiind o crește cu 8.64% comparativ cu 2018, a informat luni Compania Națională ”Administrația Porturilor Maritime” (CNAPM) Constanța, potrivit Agerpres.

Până la înregistrarea acestui record, în top figurau rezultatele înregistrare în anii 1988 și 2008.

”Traficul total de mărfuri în porturile maritime româneşti a înregistrat 66.603.292 tone în anul 2019, o creştere de 8,64% faţă de 61.303.774 tone în 2018, fiind cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime româneşti. Până la acest trafic record, în top figurau rezultatele înregistrate în anul 1988, de 62,3 milioane tone şi în anul 2008, de 61,8 milioane tone”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de CNAPM.

Potrivit sursei citate, în traficul total, cea mai mare pondere, de 32%, o detin cerealele, urmate de petrol brut 12,1%, articole diverse 9,9%, produse petroliere 9,5%, minereuri de fier, deseuri de fier 7,8%, ingrasaminte (naturale si chimice) 6%, minereuri si deseuri neferoase si combustibili minerali solizi, fiecare cu 5,8%.

Evolutia traficului de cereale in anul 2019 consolideaza pozitia portului Constanta de hub de cereale. In 2019, traficul de cereale a atins un record de 21.329.156 tone, fata de aproape 18 milioane tone in 2018 sau 20,3 milioane tone in 2016.

Traficul maritim a crescut cu 5,8%, la 51.458.726 tone (48.638.917 tone in 2018), iar cel fluvial a crescut la 15.144.566 tone, cu 19,58% fata de 12.664.857 tone, cantitate inregistrata in anul 2018.

În 2019, traficul de containere a inregistrat 6.552.433 tone, respectiv 666.036 TEU.

Cresteri semnificative de trafic s-au inregistrat in cazul tuturor grupelor de marfuri, mai putin in cazul semintelor uleioase, fructelor oleaginoase si grasimilor, minereurilor si deseurilor neferoase, echipamentelor si masini.

”În portul Constanţa zona Constanţa, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 58.132.555 tone, faţă de 53.006.755 tone în 2018. În portul Constanţa zona Midia, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 8.195.807 tone, comparativ cu 2018, când s-au înregistrat 8.183.924 tone. În portul Mangalia, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 271.722 tone, faţă de 2018, când s-au înregistrat 113.095 tone”, a menţionat CNAPM Constanţa.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending