Connect with us

NATO

Pentagonul, înainte de vizita secretarului apărării Lloyd Austin la București: România face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO

Published

on

© US Secretary of Defense/ Flickr

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va recunoaște săptămâna viitoare, în cadrul unei vizite la București, statutul de “aliat model” reprezentat de România la nivel bilateral și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, a informat duminică Pentagonul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Lloyd Austin se va deplasa în Georgia, România şi Ucraina, înainte de a participa la reuniunea miniştrilor apărării ai NATO, care se va organiza cu prezenţă fizică la Bruxelles pe 21 şi 22 octombrie.

“Noi dăm asigurări şi întărim suveranitatea ţărilor care se află în prima linie a agresiunii ruse”, a declarat un înalt responsabil american din domeniul apărării înainte de călătorie, potrivit Pentagonului.

Aflate în zona Mării Negre, unde Rusia a încercat să-şi extindă influenţa şi să împiedice expansiunea Alianţei Nord-Atlantice, cele trei ţări se află pe orbita NATO, România ca membră cu drepturi depline şi Georgia şi Ucraina ca state partenere, scrie AFP, potrivit Agerpres.

În Georgia, Austin se va întâlni cu prim-ministrul Irakli Garibaşvili şi ministrul apărării Juanşer Burşuladze, În Ucraina, Lloyd Austin se va întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski şi ministrul apărării Andrii Taran, În România, secretarul american al apărării se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul apărării naţionale Nicolae Ciucă, într-un context de nouă criză politică în ţară, notează AFP.

Oficialul american citat în comunicat a numit România un “aliat model”, subliniind că Austin va exprima aprecierea Americii.

România … face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO, așa că avem ocazia să recunoaștem acest lucru și să apreciem acest lucru“, a declarat oficialul.

România cheltuiește peste 2% din produsul intern brut pentru apărare, 20% din această sumă fiind destinată modernizării, iar ambele sunt obiective ale NATO, conchide sursa citată.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va efectua săptămâna viitoare o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației Joe Biden care se va deplasa la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în țara noastră în ultimii șapte. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, într-o conferință de presă.

Vizita lui Austin în România va fi cea mai importantă a unui oficial politic american la București din ultimii șapte ani. Ultima vizită la nivel înalt a unui membru al administrației americane a fost efectuată în 2014, de Joe Biden, când ocupa funcția de vicepreședinte al SUA. În același an, România a primit vizita unuia dintre predecesorii lui Austin, Chuck Hagel.

În schimb, președintele Klaus Iohannis a efectuat mai multe vizite în SUA, fiind primit la Casa Albă de fostul vicepreședinte Biden, în 2015, de fostul președinte Donald Trump, în 2017 și 2019. De asemenea, miniștrii români de externe au fost primiți de două ori la Departamentul de Stat, cel mai recent având loc vizita ministrului Bogdan Aurescu la Washington, în octombrie 2020.

Vizita va avea loc în contextul în care România și Statele Unite au marcat, în luna septembrie, un deceniu de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea, o dimensiune specială a acestei relații fiind reprezentată de cooperarea militară și în materie de securitate.

De altfel, în ultimii ani, contactele la nivelul miniștrilor apărării dintre Washington și București au cunoscut o dinamică pozitivă, miniștrii români fiind primiți în trei rânduri la Pentagon de omologii lor americani. Cel mai recent, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate. Documentul a fost parafat atunci de ministrul român al apărării, Nicolae Ciucă, și predecesorul lui Austin, Mark Esper.

Pe aceeași linie de cooperare militară, România, unul dintre aliații importanți de pe flancul estic al NATO și care alocă 2% din PIB pentru apărare, a primit în ultimul an vizita mai multor înalți oficiali ai Armatei SUA și delegații ale Congresului american.

Prezența militară a Statelor Unite ale Americii în România se desfășoară în trei baze militare – Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii, precum și în cadrul exercițiilor desfășurate la poligoanele Cincu și Smârdan. Un raport publicat recent de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft arată că Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019. Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră, forțele americane participă la exerciții în comun cu forțele militare ale României în baza unui acord încheiat încă din anul 2005. 

Amintim că Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Citiți și Armata SUA a început lucrările de modernizare la Baza Aeriană Câmpia Turzii, o investiție de peste 130 de milioane de dolari pentru securitatea regiunii

Tot în România, la Baza Aeriana Câmpia Turzii, Statele Unite vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei aeriene de la Câmpia Turzii din România, iar primele lucrări vor demara în perioada mai-august 2021. Este vorba despre cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021, în condițiile în care baza de la Câmpia Turzii găzduiește, la un interval de câteva luni, drone militare MQ-9 Reaper al Forțelor Aeriene ale SUA.

În ce privește baza de la Deveselu, România găzduiește prezență americană în cadrul facilității Aegis Ashore a scutului antirachetă american în Europa, transferat însă sub comanda Alianței Nord-Atlantice.

De altfel, România, SUA și NATO au aniversat în mai 2021 împlinirea a cinci ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice Aegis Ashore, la Baza Militară Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO Ballistic Missile Defence – NATO BMD).

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Consilierii pentru securitate națională ai lui Klaus Iohannis și Joe Biden au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră

Published

on

© NATO

Consilierii pe probleme de securitate națională ai președinților SUA și României au discutat marți la telefon, context în care au convenit asupra importanței unei coordonări strânse la nivel bilateral și prin intermediul NATO în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, consilierul pe probleme de securitate națională, Jake Sullivan, a discutat cu consilierul pe probleme de securitate, Ion Oprișor, pentru a consolida cooperarea strânsă dintre Statele Unite și România în domeniul apărării, rezilienței și securității cibernetice.

Aceștia au convenit asupra importanței unei coordonări strânse la nivel bilateral și prin intermediul NATO în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră. De altfel, luna trecută, secretarul de stat Antony Blinken l-a primit la Departamentul de Stat pe ministrul de externe Bogdan Aurescu, context în care șeful diplomației de la București a afirmat că România dorește să contribuie la dezvoltarea Strategiei SUA privind securitatea la Marea Neagră. Recent, trei experți renumiți au fost audiați în Senatul SUA pentru o strategie americană în zona Mării Negre, aceștia subliniind că Statele Unite trebuie să se concentreze pe amenințarea Rusiei în Europa chiar dacă se îndreaptă spre Indo-Pacific.

În cadrul convorbirii menționate, Sullivan și Oprișor au făcut un schimb de opinii cu privire la activitățile militare rusești din apropierea Ucrainei și s-au angajat să continue consultările, mai ales că miniștrii de externe român și polonez au avut consultări politice săptămâna trecută, cele două state aliate fiind preocupate de desfășurările amenințătoare de forțe rusești în proximitatea Ucrainei și la Marea Neagră. Subiectul se află și pe agenda reuniunii miniștrilor de externe NATO, care are loc la Riga în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie.

Sullivan a transmis sprijinul său pentru eforturile României de a spori securitatea energetică în Europa, inclusiv prin angajamentul său de a aduce în România un reactor modular de mici dimensiuni construit de SUA, “primul de acest fel”.

De asemenea, el a salutat participarea României în cadrul Inițiativei Counter-Ransomware condusă de SUA.

Continue Reading

NATO

Parada de Ziua Națională: Militarii români au defilat în premieră cu sistemul de rachete HIMARS, sistemul anti-rachetă Patriot și transportoare Piranha V

Published

on

© Forțele Aeriene Române/ Facebook

La parada militară de Ziua Națională a României ce a marcat 103 ani de la Marea Unire, militarii români au defilat și au prezentat două dintre cele mai noi echipamente și tehnici de înzestrare care au intrat în dotarea Armatei României, și anume sistemul de rachete cu bătaie mare sol-sol HIMARS și sistemul de apărare antiaeriană și antirachetă Patriot. De asemenea, pe sub Arcul de Triumf au trecut și noile transportoare blindate Piranha V intrate în dotarea forțelor militare ale țării.

Aproximativ 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la care se alătură militari străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice, au participat miercuri la Parada Militară Naţională, organizată cu ocazia Zilei României în Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti.

 

© Forțele Aeriene Române/ Facebook

Pentru prima dată la o parada militară, soldații români au defilat cu noile lansatoare multiple de rachete HIMARS România este primul aliat NATO de pe flancul estic care s-a dotat militar cu rachete HIMARS: Elementele primului sistem lansator HIMARS au ajuns în Portul Constanța în luna februarie și au fost transportate la sediul Batalionului 81 Rachete Operativ Tactice „Maior Gheorghe Șonțu” din Focșani, prima unitate a Forțelor Terestre Române care deține în dotare acest sistem.

În cadrul programului de înzestrare cu sistemul HIMARS, România a solicitat SUA achiziţia a 54 de instalaţii de lansare şi elemente auxiliare pentru dotarea a trei batalioane luptătoare în schimbul sumei de aproximativ 1,5 miliarde de dolari. HIMARS este al doilea sistem cu care se va dota Armata Română după achiziţia a şapte sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM), de tipul PATRIOT, configuraţia 3 plus.

Decizia privind achiziția de către România a trei sisteme de rachete HIMARS a fost oficializată în februarie 2018, când președintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru realizarea “Capabilității de sprijin de foc indirect” aferentă programului de înzestrare “Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare” HIMARS  (High Mobility Artillery Rocket Systems). Programul de achiziție se derulează conform aprobării Parlamentului României, în cadrul unui contract de stat atribuit de Guvernul României, Guvernului Statelor Unite ale Americii.

© Forțele Aeriene Române/ Facebook

Tot în premieră, primul sistem Patriot, intrat în dotarea Armatei Române în septembrie 2020, a defilat pe sub Arcul de Triumf. În septembrie 2020, România a devenit al șaptelea aliat NATO care deține în dotarea sa militară un sistem de rachete Patriot pentru apărare aeriană.

Prin intrarea în dotare a sistemelor de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT, Armata României îşi va creşte capacitatea defensivă şi de descurajare, asigurându-se o mai bună apărare a spaţiului aerian naţional, parte a spaţiului aerian al NATO.

Achiziţionarea sistemelor PATRIOT a fost stabilită prin Legea nr. 222/2017 pentru realizarea “Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esenţial “Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”. Documentul prevede atribuirea contractelor Guvernului Statelor Unite ale Americii pentru achiziţionarea a şapte sisteme de rachete sol-aer PATRIOT configuraţia 3+, din producţia curentă (noi), respectiv a echipamentelor majore, mijloacelor de transport, materialelor, pieselor, echipamentelor de mentenanţă, muniţiei necesare, pachetului de suport logistic iniţial şi a serviciului de instruire, echipamentelor criptografice şi cu regim special. Costurile acestei achiziții se ridică la 3,9 miliarde de dolari, iar sistemele cumpărate dețin ccea mai recentă configurație disponibilă.

România va primi noi rachete Patriot în 2022 și va deveni prima țară din lume care va opera cea mai nouă versiune a acestui sistem de apărare antiaeriană.

© Trustul de Presă al MApN

Pe sub Arcul de Triumf au trecut și noile transportoare blindate 8X8 Piranha V cumpărate de România. 

Contractului de achiziţie a 227 transportoare blindate Piranha V de la compania americană General Dynamics a fost semnat în ianuarie 2018, iar primul lot de 12 transportoare Piranha V a fost trimis în octombrie 2020 la sediul Brigăzii Multinaționale NATO de la Craiova. Primele 36 de transportoare au fost livrate anul trecut, iar următoarea tranșă de 32 de transportatoare Piranha V a fost livrată de curând către MApN.

Programul de înzestrare „Transportor blindat pentru trupe 8×8” are drept scop dotarea marilor unități și unități de manevră, sprijin de luptă și sprijin logistic cu vehicule tactice, care să asigure mobilitatea forțelor în zona de operații și sprijinul de luptă al acțiunilor militare.

Astfel, în baza prevederilor HG nr. 852/2017, Ministerul Apărării Naționale a semnat cu compania GDELS-Mowag (General Dynamics European Land Systems – Mowag GmbH) un acord-cadru pentru furnizarea a 227 transportoare blindate pentru trupe și derivate pe platforma PIRANHA V și a suportului logistic inițial, iar valoarea totală a acordului-cadru este de aproximativ 868 milioane euro. În baza acordului cadru a fost semnat un contract subsecvent (CS) aferent primelor 94 de produse.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, mesaj de Ziua Națională a României: Este nevoie de reclădirea proiectului național. Să investim și mai mult în ancora noastră occidentală, în NATO și UE

Published

on

© Mircea Geoana/ Facebook

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a transmis miercuri, de Ziua Națională a României și la 103 ani de la Marea Unire, un îndemn la “reinventarea, de reinvestiția și de reclădirea proiectului național”, pledând pentru un nou nivel de ambiție și de investiție în ancora occidentală a României.

“1 decembrie, Ziua Națională a românilor, cel mai luminos moment din această lungă și agitată istorie a națiunii noastre. Momente de glorie și triumf, dar și momente de deznădejde și tristețe. Întotdeauna, în această lungă și complicată istorie, am avut două ingrediente fundamentale care au condus la succesul nostru național”, a spus Geoană, într-un mesaj video înregistrat la sediul Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles.

Cele două ingrediente invocate de fostul ministru de externe și fost candidat la prezidențiale din 2009 sunt “fructificarea unor condiții geopolitice favorabile” și “încredere, încăpățânare și investiție în proiectul național românesc”.

“Să ne gândim ce a însemnat președintele Woodrow Wilson pentru noi prin promovarea principiului de autodeterminare, dar și un alt ingredient, la fel de puternic și poate chiar mai puternic, care este această încredere, încăpățânare și investiție în proiectul național românesc. De la Tudor Vladimirescu la liderii Revoluției de la 1848 la Alexandru Ioan Cuza, la Regele Carol, la Regele Ferdinand, la Iuliu Maniu sau Brătieni și mulți alții. Întotdeauna a existat această relație simbiotică între momentul în care istoria își schimbă dinamica și această dorință de a avea devenire națională, împlinire națională și o națiune românească puternică”, a afirmat Geoană.

El a arătat că nici la momentul actual, lucrurile nu sunt mult diferite față de perioada precedentă.

“Geopolitica a început din nou să funcționeze cu turație maximă, competiție între marile puteri, revoluție tehnologică, pandemii, momente sociale și economice foarte delicate, lipsă de încredere și, de multe ori, o lipsă de orizont și de speranță. Dar în astfel de momente și întotdeauna, iar 1 decembrie este lecția supremă pentru noi toți, cei care trăim astăzi și cei care vor trăi mâine și poimâine în această țară minunată a noastră. Atunci când istoria devine tulburată, trebuie să reinvestim în ideea națională, într-un nou nivel de ambiție pentru țara noastră. Să ne adunăm, să încercăm să depășim ceea ce ne divizează, să încercăm să lăsăm deoparte gâlceava și mizele mici, pentru că, într-adevăr, este nevoie din nou de reinventarea, de reinvestiția și de reclădirea acestui proiect național. Să investim și mai mult în ancora noastră occidentală, în NATO și în Uniunea Europeană, unde trebuie să fim și mai influenți și mai respectați”, a adăugat secretarul general adjunct al NATO.

În final, Geoană a adus un omagiu celor care s-au jertfit pentru momentele de devenire națională.

“Nu avem nevoie să uităm o secundă în astfel de momente aniversare de cei care au luptat și s-au jertfit pentru această devenire națională. Pentru soldații noștri, pentru militarii noștri, pentru veteranii noștri. Fără ei, fără jertfa lor de sânge nu am fi avut astăzi ctitoria pe care ne putem baza. 1 decembrie este ziua cea mai frumoasă a națiunii române, s-o onorăm așa cum se cuvine, să avem un cuvânt de rugăciune pentru cei care ne-au dat această țară și un moment de încredere și de speranță pentru noi cei care astăzi trebuie să ducem țara mai departe. La mulți ani România!”, a mai spus Mircea Geoană.

Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi națională.

Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.

Marea Unire s-a înfăptuit atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de victoria puterilor Antantei în Primul Război Mondial, de principiul wilsonian al statelor naționale, de efervescența mișcărilor de eliberare națională și socială, dar și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Războiului de Întregire și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.

Aproximativ 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la care se alătură militari străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice, vor putea fi urmăriţi, miercuri, începând cu ora 11,00, la Parada Militară Naţională, organizată cu ocazia Zilei României în Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti.

La paradă vor participa preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL UE56 mins ago

Consiliul EYCS: România propune ca 2023 să fie desemnat Anul European al Rezilienţei prin Cultură

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană prezintă o abordare comună la nivelul UE în contextul dublei provocări în lupta împotriva COVID-19: Ne confruntăm cu o recrudescență a variantei Delta și apariția uneia noi

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Modernizarea cooperării judiciare: Comisia Europeană pregătește terenul pentru sporirea digitalizării sistemelor de justiție din UE

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană propune măsuri juridice temporare pentru a aborda criza migrației de la frontiera externă a UE cu Belarus

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

NextGenerationEU: Noi reguli pentru a asigura raportarea transparentă a reformelor și a investițiilor pentru redresare și cheltuieli sociale din PNRR-urile statelor membre

Dan Motreanu3 hours ago

Dan Motreanu: Țările UE vor trebui să distribuie minim 3% din plățile directe din PAC către tinerii agricultori. Reînnoirea generațiilor este extrem de importantă

NATO3 hours ago

Consilierii pentru securitate națională ai lui Klaus Iohannis și Joe Biden au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

La doi ani de la instalarea Comisiei von der Leyen, UE lansează „Global Gateway”, noua strategie europeană în materie de conectivitate în valoare de 300 de miliarde de euro

Daniel Buda4 hours ago

Daniel Buda îi cere Ursulei von der Leyen să garanteze “respectarea valorilor creștine” după ce un document al Comisiei Europene sugera înlocuirea “Crăciunului” cu “sezonul sărbătorilor”

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE8 hours ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ9 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.2 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA3 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending