Connect with us

SUA

Pentagonul nu intenționează încă să-și retragă cei 2500 de soldați din Irak, în ciuda dorinței guvernului de la Bagdad de a pune capăt prezenței coaliței internaționale conduse de SUA

Published

on

@ DoD photo by Staff Sgt. William Tremblay, U.S. Army/Released

Pentagonul a declarat luni că nu intenționează în prezent să își retragă cei aproximativ 2.500 de soldați din Irak, în ciuda anunțului făcut săptămâna trecută de Bagdad că va începe procesul de retragere de pe teritoriul țării a coaliției militare conduse de SUA, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

„În acest moment, nu am cunoștință de niciun plan (de planificare a retragerii). Continuăm să rămânem foarte concentrați pe misiunea de înfrângere a ISIS”, a declarat generalul-maior al Forțelor Aeriene Patrick Ryder în cadrul unei conferințe de presă. El a adăugat că forțele americane se află în Irak la invitația guvernului acestuia.

De asemenea, Ryder a declarat că nu are cunoștință de nicio notificare din partea Bagdadului către Departamentul Apărării cu privire la o decizie de retragere a trupelor americane și a trimis reporterii la Departamentul de Stat al SUA pentru orice discuții diplomatice pe această temă.

Biroul premierului Mohammed Shia al-Sudani a anunțat vineri demersurile de evacuare a forțelor americane în urma unui atac cu dronă americană la Bagdad, condamnat de guvern. Pentagonul a declarat că lovitura a ucis un lider al miliției responsabil pentru recentele atacuri asupra personalului american.

Cabinetul lui Sudani a publicat o declarație în care se spune că va fi format un comitet pentru „a pune la punct aranjamentele care să pună capăt definitiv prezenței forțelor coaliției internaționale în Irak”.

„Subliniem poziția noastră fermă în ceea ce privește încetarea existenței coaliției internaționale după ce justificările pentru existența acesteia se vor fi epuizat”, a declarat Sudani, citat în declarație.

Lovitura americană de joi, care a avut loc la patru ani după o altă lovitură la Bagdad, care a ucis un important general iranian, a declanșat indignarea grupurilor aliate cu Iranul, care au cerut guvernului să pună capăt prezenței coaliției în Irak.

Lovitura a fost autorizată în prealabil de președintele Joe Biden și de secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, înainte ca acesta să fie internat într-un spital de Anul Nou, unde se află în continuare.

SUA au 900 de militari în Siria, pe lângă trupele din Irak, într-o misiune despre care afirmă că consiliază și asistă forțele locale în încercarea de a preveni o reapariție a Statului Islamic, care în 2014 a pus stăpânire pe mari părți din ambele țări înainte de a fi învins.

De la începutul războiului dintre Israel și Hamas, în octombrie, armata americană a fost atacată de cel puțin 100 de ori în Irak și Siria, de obicei cu un amestec de rachete și drone de atac unidirecționale.

Sudani are un control limitat asupra unor facțiuni susținute de Iran, de al căror sprijin a avut nevoie pentru a câștiga puterea în urmă cu un an și care acum formează un bloc puternic în coaliția sa de guvernare.

Luna trecută, Statele Unite au efectuat, de asemenea, atacuri aeriene de ripostă în Irak după un atac cu drone al militanților aliniați cu Iranul care a lăsat un membru al serviciului american în stare critică și a rănit alți doi.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CHINA

Blinken îi reiterează lui Xi Jinping că SUA s-au angajat „să mențină și să consolideze liniile de comunicare” cu China

Published

on

© Ministry of the Foreign Affairs of PRC

Liderul chinez Xi Jinping a declarat că SUA și China ar trebui să fie „parteneri mai degrabă decât adversari”, în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o vineri cu secretarul de stat american Antony Blinken, în Marea Sală a Poporului din Beijing, relatează Politico și CNN.

Întâlnirea, care a avut loc în ultima zi a vizitei de trei zile a lui Blinken în China, are loc în contextul în care cele două țări încearcă să continue să-și stabilizeze relațiile dificile și să extindă comunicarea – inclusiv în ceea ce privește o serie de dispute, de la tehnologie la Taiwan.

„China ar dori să vadă o SUA încrezătoare, deschisă și prosperă. Sperăm că Statele Unite vor vedea dezvoltarea Chinei într-o lumină pozitivă”, a declarat Xi pentru Blinken.

„Odată ce această problemă fundamentală va fi rezolvată… relațiile sino-americane se vor îmbunătăți cu adevărat și vor avansa”, a spus el. „China și SUA ar trebui să fie parteneri, mai degrabă decât adversari; să se ajute reciproc să reușească, mai degrabă decât să se rănească reciproc.”

Comentariile lui Xi vin în contextul în care oficialii chinezi se arată iritați de acțiunile pe care Washingtonul le-a luat în numele securității naționale în fața unei Chine din ce în ce mai asertive, dar pe care Beijingul le consideră ca fiind menite să îi suprime dezvoltarea. Printre acestea s-au numărat controale americane asupra exportului în China de bunuri de înaltă tehnologie care ar putea avea utilizări militare, precum și restricții asupra investițiilor americane în anumite sectoare de înaltă tehnologie din China.

Miercuri, președintele SUA, Joe Biden, a semnat un proiect de lege care ar putea duce la interzicerea la nivel național a platformei de socializare TikTok dacă ByteDance, compania mamă chineză a acesteia, nu o vinde – legislație pe care Beijingul a criticat-o anterior.

Blinken i-a comunicat lui Xi că SUA s-au „angajat să mențină și să consolideze liniile de comunicare” cu China și „să trateze în mod responsabil diferențele noastre, astfel încât să nu avem nicio eroare de comunicare, nicio percepție greșită și niciun calcul greșit”.

Printre exemplele de progrese recente pe care Blinken le-a citat se numără „restabilirea comunicării între militari, combaterea traficului de droguri și reflectarea în comun asupra viitorului inteligenței artificiale”.

Întâlnirea lor a avut loc după cinci ore de întâlniri față în față între Blinken și omologul Wang Yi, pe care ambele părți le-au caracterizat ca fiind „substanțiale și constructive”.

Totuși, Wang a fost, de asemenea, clar cu privire la tensiunile puternice care există încă între cele două superputeri ale lumii. La începutul întâlnirii lor, Wang a declarat că China și SUA se confruntă cu o alegere între stabilitate și o „spirală descendentă”.

„Ar trebui oare China și Statele Unite să păstreze direcția corectă de a merge înainte în condiții de stabilitate sau să se întoarcă la o spirală descendentă? Aceasta este o întrebare majoră care se află în fața celor două țări ale noastre și ne testează sinceritatea și capacitatea”, a declarat Wang lui Blinken în timpul unei întâlniri la Casa de Oaspeți de Stat Diaoyutai, după ce a afirmat că legăturile dintre SUA și China „încep să se stabilizeze”.

„Ar trebui oare ca cele două părți ale noastre să ghideze cooperarea internațională împotriva problemelor globale și să obțină câștiguri pentru toți? Sau să se angajeze în rivalitate și confruntare – sau chiar să alunece în conflict, ceea ce ar fi o pierdere pentru toți?”, a spus el, vorbind prin intermediul unui interpret.

În timpul unei întâlniri ulterioare cu ușile închise, Wang a acuzat SUA că „iau măsuri nesfârșite pentru a suprima economia, comerțul, știința și tehnologia Chinei” și că au exagerat cu îngrijorările recente legate de „supracapacitatea” industrială a Chinei care inundă piețele globale.

„(Măsurile SUA) nu sunt) concurență loială, ci reținere, și nu elimină riscuri, ci creează riscuri”, a spus el, potrivit unei redactări a presei de stat chineze.

În comentariile adresate lui Wang înainte de sesiunea cu ușile închise, Blinken a subliniat o „responsabilitate comună” între cele două țări pentru a se “asigura că suntem cât se poate de clari în ceea ce privește domeniile în care avem diferențe”.

„Sper că putem face progrese în ceea ce privește chestiunile asupra cărora președinții noștri au convenit că ar trebui să cooperăm, dar și să ne clarificăm divergențele, intențiile noastre și să ne spunem foarte clar unii altora care este poziția noastră”, a declarat Blinken.

Călătoria este cea mai recentă dintr-o serie de angajamente la nivel înalt care a inclus o întâlnire la nivel înalt între președintele Biden și liderul chinez Xi Jinping în California în noiembrie, după o perioadă de tensiuni imense.

Cele două părți au discutat, de asemenea, despre următorii pași în ceea ce privește angajamentele asumate de cei doi lideri cu privire la avansarea cooperării în domeniul combaterii narcoticelor, comunicarea între militari, discuții privind riscurile și siguranța inteligenței artificiale și facilitarea schimburilor interumane, a declarat Departamentul de Stat al SUA în urma întâlnirii.

Vorbind cu reporterii după întâlniri, Blinken a declarat că cele două țări vor purta primele discuții privind inteligența artificială și riscurile acesteia „în următoarele săptămâni”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

În lumina viitoarelor alegeri, SUA și R. Moldova reafirmă angajamentul de a împiedica eforturile continue ale Rusiei de a interveni în instituțiile democratice și în procesul electoral din Republica Moldova

Published

on

© Mihai Popșoi/ Facebook

Statele Unite și Republica Moldova au avut pe 18 aprilie o nouă reuniune a dialogului strategic, dar și consultări politice între secretarul adjunct pentru management și resurse, Richard Verma, și viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi.

”Timp de peste 30 de ani, Statele Unite și Moldova au construit un parteneriat bilateral strategic. Confruntat cu amenințările reprezentate de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, acest parteneriat nu a făcut decât să se consolideze”, precizează Departamentul de Stat al SUA într-un comunicat

În timpul dialogului strategic, ambele părți au evidențiat progresele înregistrate de la ultimul dialog strategic de la Chișinău, în martie 2023, în ceea ce privește avansarea priorităților bilaterale, inclusiv cooperarea în domeniul apărării și securității; progresele înregistrate de Republica Moldova în direcția integrării în UE și agenda sa de reforme, inclusiv reformele din sectorul justiției și politicile anticorupție; securitatea economică și energetică; și consolidarea legăturilor interumane. 

”Statele Unite sunt alături de Republica Moldova în susținerea eforturilor de reformă democratică și economică pe termen lung, precum și în susținerea suveranității și integrității teritoriale a acesteia în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”, precizează comunicatul Departamentului de Stat al SUA.

Statele Unite constată progresele înregistrate de Republica Moldova în sectorul justiției, punând în aplicare proiectele menite să promoveze reforma în acest domeniu în vederea consolidării capacității în sectorul justiției, ”inclusiv activități de stimulare a eficienței și a performanței instanțelor naționale, de simplificare a procedurilor judiciare, de asistență pentru instanțe în elaborarea și punerea în aplicare a standardelor de gestionare a calității și de îmbunătățire a sistemului integrat de gestionare a cazurilor cu instanțele”.

Cele două părți au discutat și despre programele care ajută Republica Moldova să-și dezvolte reziliența națională și să-și construiască capacitatea de a-și apăra teritoriul, a-și apăra neutralitatea și să gestioneze și să răspundă în mod eficient situațiile de criză.

De când Rusia a invadat Ucraina, Chișinăul a primit aproape 75 de milioane de dolari sub formă de asistență militară pentru a-și spori capabilitățile de apărare.

Cele două țări au abordat gestionarea de către Moldova a impactului economic, energetic, de securitate, de apărare și umanitar al războiului Rusiei împotriva Ucrainei. 

Statele Unite ale Americii rămân cel mai mare donator al unei singure țări pentru Moldova, cu peste 774 de milioane de dolari de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze impactul războiului, menținând în același timp progresul în ceea ce privește agenda sa de reformă democratică și anticorupție, avansând modernizarea apărării și securității și promovând creșterea economică. 

De asemenea, este vitală asistența pentru a ajuta Moldova să își îmbunătățească rezistența la influența malignă.

Discuțiile s-au axat și pe viitoarele alegeri prezidențiale, parlamentare și pe referendumul privind integrarea europeană.

Ambele părți au reafirmat angajamentul lor față de alegeri libere și corecte și de a împiedica eforturile continue ale Rusiei de a interveni în instituțiile democratice și în procesul electoral din Republica Moldova.

Chișinăul și-a exprimat aprecierea pentru sancțiunile americane anunțate în iunie 2023 și februarie 2024 împotriva a opt cetățeni ruși și moldoveni care au încercat să submineze procesele electorale din Moldova prin cumpărarea ilegală de voturi și prin alte activități.

Ambele părți și-au exprimat angajamentul de a coopera în continuare pentru a consolida rezistența și capacitatea Moldovei de a contracara în mod eficient influența malignă străină. 

Statele Unite și Republica Moldova au discutat chestiuni legate de drepturile omului, inclusiv despre progresul Moldovei în ceea ce privește reformele legislației muncii, care a dus la o evaluare îmbunătățită în Raportul Departamentului Muncii al SUA privind cele mai grave forme de muncă a copiilor din 2023, precum și despre cooperarea în curs de desfășurare pentru a promova drepturile omului, a aborda crimele bazate pe ură și a proteja grupurile vulnerabile din întreaga lume. 

Participanții au salutat perspectivele diverse prezentate în cadrul celei de-a doua Platforme anuale a societății civile a Dialogului strategic SUA-Moldova, care a avut loc la Chișinău la 11 aprilie, și au subliniat rolul important al societății civile în avansarea relației bilaterale și a legăturilor interumane.

Republica Moldova și Statele Unite au discutat și despre securitatea energetică și dezvoltarea economică, subliniind semnarea Acordului Cer Deschis în mai 2023 și progresele semnificative în asigurarea securității și diversificării energetice a Republicii Moldova cu sprijinul USAID. 

Ambele părți s-au angajat să dedice timp, expertiză și autorități pentru a implementa rapid și eficient proiectele de asistență energetică propuse, care includ construcția unei linii de transport de energie de înaltă tensiune pentru a spori conectivitatea dintre Moldova și România și pentru a îmbunătăți stabilizarea rețelei electrice și capacitatea de rezervă.

Dialogul strategic a fost găzduit de Departamentul de Stat al SUA și a inclus reprezentanți interinstituționali și interministeriali din ambele guverne. Delegația americană a inclus reprezentanți ai Departamentului de Stat, Departamentului de Apărare, Departamentului de Justiție, Departamentului de Trezorerie, Corpului Păcii, Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională și Reprezentantului pentru Comerț al SUA.

Delegația moldovenească a inclus reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Justiției, Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Energiei, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Administrației Prezidențiale și Cabinetului Primului Ministru.

Statele Unite și Republica Moldova au subliniat interesul lor comun de a continua să se bazeze pe discuțiile purtate în cadrul dialogului pentru a avansa în continuare cooperarea, înrădăcinată în valorile noastre democratice împărtășite și în interesele comune. Ambele țări s-au angajat să organizeze următoarea reuniune a Dialogului strategic la Chișinău, Republica Moldova, în 2025.

 

Continue Reading

SUA

SUA încurajează Germania să trimită rachete cu rază lungă de acțiune Ucrainei

Published

on

© Wikipedia

Statele Unite speră că deciziile lor și ale țărilor aliate de a trimite rachete cu rază lungă de acțiune Ucrainei ar putea încuraja o acțiune similară din partea Germaniei, care a refuzat până acum să furnizeze rachetele sale Taurus, a declarat joi un oficial american, transmite AFP, preluat de Agerpres.

Washingtonul a confirmat cu o zi înainte că a trimis Ucrainei o variantă a rachetei ATACMS cu o rază de acțiune de 300 de kilometri, în timp ce Franța și Marea Britanie au furnizat rachete SCALP și, respectiv, Storm Shadow, ambele cu o rază de acțiune de aproximativ 250 de kilometri.

„În ceea ce privește Taurus… aceasta este o decizie care aparține Germaniei”, a declarat jurnaliștilor un înalt oficial american din domeniul apărării, întrebat dacă furnizarea de ATACMS cu rază lungă de acțiune ar putea deschide calea pentru ca rachetele Taurus să fie trimise Kievului.

„Dar, cu siguranță, furnizarea de ATACMS de către SUA, precum și deciziile anterioare ale Marii Britanii și Franței de a furniza rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune, am spera cu siguranță că acest lucru ar fi un factor”, a declarat oficialul, vorbind sub protecția anonimatului.

Kievul a făcut presiuni de mult timp pentru ca Germania să îi furnizeze rachete Taurus – care pot atinge ținte aflate la o distanță de până la 500 de kilometri – pentru a o ajuta în lupta împotriva forțelor rusești invadatoare.

Dar Berlinul a refuzat să trimită rachetele, temându-se că acest lucru ar duce la o escaladare a conflictului de peste doi ani.

 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.10 hours ago

Ministrul german al Finanțelor: Germania are nevoie de o redresare economică pentru a-și asigura poziția geopolitică

U.E.11 hours ago

UE critică Rusia pentru măsurile luate împotriva filialelor unor companii europene: Reprezintă încă o dovadă a disprețului față de normele și legislația internațională

ROMÂNIA DIGITALĂ18 hours ago

ICI București a participat la a Treia Sesiune a Comitetului Mixt de Cooperare lnterguvernamentală România-Emiratele Arabe Unite

U.E.19 hours ago

UE alocă încă 68 de milioane de euro sub formă de ajutor umanitar pentru palestinienii din Gaza

ROMÂNIA22 hours ago

Sorin Cîmpeanu a condus delegația Senatului la Conferința Președinților Parlamentelor UE, încheiată cu adoptarea unui Carte privind rolul parlamentelor în democrație

COMUNICATE DE PRESĂ22 hours ago

Marian Preda, rectorul Universității din București, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Stat din Moldova

FONDURI EUROPENE22 hours ago

Adrian Câciu anunță investiții de 4,5 miliarde de euro în primul trimestru din 2024, o creștere de 70% față de perioada similară a anului trecut

NATO1 day ago

Erdogan îi transmite lui Rutte că noul secretar general NATO trebuie să prioritizeze eliminarea obstacolelor dintre aliați privind industriile de apărare și preocupările legate de terorism

CONSILIUL UE1 day ago

Ungaria promite o președinție “central-europeană” a Consiliului UE și care să stopeze declinul Uniunii, prin lupta împotriva migrației și accelerarea extinderii în Balcani

U.E.1 day ago

Franța susține că o “forță de reacție rapidă” a UE ar putea fi înființată în 2025: Există multe crize asupra cărora NATO nu are competențe

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA4 days ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA4 days ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate

INTERNAȚIONAL5 days ago

Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții

U.E.6 days ago

Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

ROMÂNIA1 week ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA2 weeks ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA2 weeks ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

Trending