Uniunea Europeană a înăspri cotele de import la oțel pentru a reduce intrările cu încă 15% din aprilie, a declarat miercuri un înalt oficial UE, în cadrul unei măsuri menite să împiedice inundarea pieței europene cu oțel ieftin după impunerea de noi tarife de către Washington, informează Reuters, citat de Agerpres.
Producătorii europeni de oțel care se luptă deja cu prețurile ridicate ale energiei și cu concurența din Asia și din alte părți avertizează că UE riscă să devină o zonă de dumping pentru oțelul ieftin deviat de pe piața americană, care ar putea distruge uzinele din Europa.
”Într-o perioadă în care nimeni nu respectă normele OMC (Organizația Mondială a Comerțului) și toată lumea se referă la securitatea națională… UE nu poate fi singurul continent care își lasă industria să se destrame”, a declarat pentru Reuters vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Stephane Sejourne.
Într-un gest de escaladare a conflictului pe care el l-a pornit, Donald Trump a amenințat că va impune taxe de 200% pentru vinul și șampania din țările UE.
Între timp, Comisia Europeană a anunțat un Plan de acțiune privind oțelul și metalele menit să consolideze competitivitatea sectorului și să protejeze viitorul industriei.
Potrivit unui comunicat al instituției europene, măsurile prioritare specifice sectorului sunt rezultatul unui proces favorabil incluziunii și colaborării, care a implicat discuții multiple și implicarea părților interesate, inclusiv Dialogul privind oțelul care a avut loc la 4 martie 2025. Planul de acțiune va:
- Asigurarea unei aprovizionări cu energie la prețuri accesibile și sigure pentru sector: Costurile energiei reprezintă o parte mai mare din costurile de producție pentru metale decât pentru alte sectoare. Planul de acțiune promovează utilizarea contractelor de achiziție de energie electrică (CAEE) și încurajează statele membre să profite de flexibilitatea taxei pe energie și de reducerea tarifelor de rețea pentru a atenua volatilitatea prețurilor la electricitate. Planul promovează accesul mai rapid la rețea pentru industriile mari consumatoare de energie și sprijină utilizarea sporită a hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de carbon în cadrul sectoarelor.
- Prevenirea relocării emisiilor de dioxid de carbon: Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) trebuie să asigure condiții de concurență echitabile. De asemenea, ar trebui să garanteze că industriile din afara UE nu își ”ecologizează” metalele pentru a părea cu emisii reduse de carbon, în timp ce se bazează în continuare pe surse de energie cu emisii ridicate. În al doilea trimestru al acestui an, Comisia va publica o comunicare privind modul de abordare a problemei relocării emisiilor de dioxid de carbon pentru produsele CBAM exportate din UE către țări terțe. În plus, Comisia va efectua o revizuire a CBAM, cu o primă propunere legislativă până la sfârșitul anului 2025, care va extinde domeniul de aplicare al CBAM la anumite produse pe bază de oțel și aluminiu și va include măsuri suplimentare împotriva eludării.
- Extinderea și protejarea capacităților industriale europene: Supracapacitatea globală reprezintă o amenințare gravă la adresa rentabilității și competitivității acestui sector. UE a acționat deja prin măsuri de apărare comercială împotriva concurenței neloiale în sectorul oțelului, aluminiului și feroaliajelor, dar situația continuă să se înrăutățească. Acesta este motivul pentru care Comisia înăsprește actualele măsuri de protecție a oțelului. Până la sfârșitul anului, Comisia va propune o nouă măsură pe termen lung pentru a menține o protecție extrem de eficientă a sectorului siderurgic al UE după ce actuala măsură de salvgardare expiră la mijlocul anului 2026. Pentru a împiedica exportatorii să ocolească măsurile de protecție comercială, Comisia va evalua, de asemenea, introducerea regulii „topit și turnat” pentru a determina originea bunurilor metalice.
- Promovarea circularității: Îmbunătățirea reciclării este esențială pentru reducerea emisiilor și a consumului de energie în industria metalurgică. Comisia intenționează să stabilească obiective pentru oțelul și aluminiul reciclat în sectoare-cheie și să evalueze dacă mai multe produse, cum ar fi materialele de construcție și electronicele, ar trebui să aibă cerințe privind reciclarea sau conținutul reciclat. În plus, Comisia va lua în considerare măsuri comerciale privind deșeurile metalice, un element vital pentru oțelul decarbonizat, pentru a asigura o disponibilitate suficientă de deșeuri.
- Reducerea riscului de decarbonizare: Viitoarea Lege privind accelerarea decarbonizării industriale va introduce criterii de reziliență și durabilitate pentru produsele europene în achizițiile publice, pentru a stimula cererea de metale cu emisii reduse de carbon produse în UE, creând piețe-pilot. Comisia va aloca 150 de milioane EUR prin intermediul Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel în 2026-27, cu o sumă suplimentară de 600 de milioane EUR prin intermediul programului Orizont Europa dedicată Pactului privind o industrie curată. În etapa de extindere, Comisia vizează 100 de miliarde EUR prin Banca pentru decarbonizare industrială, utilizând Fondul pentru inovare și alte surse, cu o licitație pilot de 1 miliard EUR în 2025, axată pe decarbonizarea și electrificarea proceselor industriale esențiale.
- Protejarea locurilor de muncă de calitate din industrie: Industria oțelului și a metalelor este vitală pentru economia UE, angajând direct și indirect aproape 2,6 milioane de persoane. Politicile active în domeniul forței de muncă vor sprijini dezvoltarea competențelor și tranzițiile echitabile între locurile de muncă. Observatorul european pentru o tranziție echitabilă și Foaia de parcurs pentru locuri de muncă de calitate, parte a Pactului privind o industrie curată, vor supraveghea impactul asupra ocupării forței de muncă, asigurându-se că drepturile lucrătorilor sunt protejate.
