Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Pentru prima dată în istorie, UE va introduce o condiționalitate privind statul de drept în bugetul european pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii

Published

on

© Poland in the EU/ Twitter

Acordul fără precedent la care au ajuns cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană privind planul de 1.824 de miliarde de euro cuprinde, în premieră, un regim de condiționalitate privind statul de drept în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii. Liderii europeni au depășit dificultățile în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept.

Interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în conformitate cu principiile generale incluse în tratatele Uniunii, în special valorile articolului 2 din TUE. Consiliul European subliniază importanța protecției intereselor financiare ale Uniunii. Consiliul European subliniază importanța respectării statului de drept. Pe baza acestui context, un regim de condiționalitate va fi introdus pentru a proteja bugetul și Next Generation EU“, se arată în concluziile adoptate.

Conform documentului agreat, pașii procedurali se vor desfășura după cum urmează: Comisia Europeană va propune măsuri în cazul încălcării statului de drept, iar Consiliul UE le va adopta prin vot cu majoritate calificată, însemnând 55% dintre statele membre ale UE care reprezintă 65% din populația UE.

De asemenea, textul, disponibil la paginile 15-16 din documentul de concluzii, prevede că o astfel de problemă va fi discutată și în Consiliul European, acolo unde este nevoie de unanimitatea statelor membre.

Liderii statelor membre invită, de asemenea, Comisia Europeană să prezinte noi măsuri pentru protejarea bugetului UE și instrumentului Next Generation EU împotriva fraudei și deficiențelor.

“Aceasta va include măsuri pentru a asigura colectarea și comparabilitatea informațiilor privind beneficiarii finali ai finanțării UE în scopul controlului și auditului, care vor fi incluse în actele de bază relevante. Combaterea fraudei necesită o implicare puternică a Curții de Conturi Europene, OLAF, Eurojust, Europol și, după caz, EPPO, precum și a autorităților competente ale statelor membre”, se arată în document.

Vorbind într-o conferință comună de presă, prim-miniștrii Poloniei și Ungariei, statele care s-au opus unor condiționări stricte și împotriva cărora instituțiile UE au activat deja articolul 7 din Tratatul UE privind riscul unor încălcări grave ale valorilor europene, au spus că în acordul propus nu există nicio legătură directă între statul de drept și fonduri.

“Acest mecanism, care urmează a fi creat, va fi supus validării Consiliului European. Fără acordul grupului de la Vișegrad nu se va întâmpla nimic aici, deoarece Consiliul European înseamnă unanimitate ”, a adăugat el.

Citiți și Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns luni noapte la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: UE trebuie să joace un rol-cheie în proiectarea noii arhitecturi de securitate. Negocierile trebuie să țină cont de faptul că Rusia este o amenințare globală

Published

on

© European Union 2024

Uniunea Europeană trebuie să participe la negocierile cu Rusia privind încheierea războiului din Ucraina pentru a desena viitoarea arhitectură de securitate a Europei, a declarat președintele Consiliului European, Antonio Costa, pentru cotidianul britanic Financial Times, citat luni de EFE, potrivit Agerpres.

Pledoaria lui Costa a fost făcută înainte ca liderii europeni să participe, luni, la Paris, la un summit de urgență privind războiul Rusiei în Ucraina, pe măsură ce cresc îngrijorările cu privire la intervențiile președintelui Donald Trump asupra procesului de pace și excluderii Europei de la o viitoare masă a tratativelor.

„Dacă Trump dorește cu adevărat ca europenii să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria lor securitate, atunci, desigur, europenii trebuie să joace un rol-cheie în proiectarea noii arhitecturi de securitate”, a declarat Costa pentru ziarul britanic.

„Nu este vorba doar despre Ucraina”, insistat Costa, într-un interviu acordat în timpul Conferinței de Securitate de la Munchen din weekendul trecut. „Negocierile privind noua arhitectură de securitate trebuie să țină cont de faptul că Rusia este o amenințare globală, nu doar o amenințare pentru Ucraina”, a spus el.

Președintele francez și-a luat vineri seară angajamentul, într-o convorbire telefonică cu președintele Ucrainei, că Europa și Franța vor ajuta Ucraina la negocierile pentru o pace solidă și durabilă dacă președintele american Donald Trump îl va convinge pe liderul rus Vladimir Putin să pună capăt agresiunii împotriva Ucrainei.

Sâmbătă, emisarul special al lui Donald Trump pentru Rusia și Ucraina, generalul Keith Kellogg, a declarat că Europa va fi consultată – dar în cele din urmă exclusă – de la discuțiile de pace planificate între Rusia, SUA și Ucraina

„Desigur că este necesar să se poarte negocieri între Ucraina și Rusia. Dar acest război din Ucraina nu este doar despre Ucraina. Este despre securitatea europeană”, a insistat Costa.

Antonio Costa a mai declarat că Rusia „este în mod evident o amenințare la adresa suveranității Mării Baltice, la adresa graniței noastre de est”. 

Volodimir Zelenski a folosit discursul său de pe scena Conferinței de Securitate de la München. pentru a avertiza că Europa va fi probabil exclusă din negocieri. El a vorbit despre temerile că SUA ar putea plănui să încheie un acord bilateral cu președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.

„Ucraina nu va accepta niciodată înțelegeri făcute pe la spatele nostru fără implicarea noastră. Nicio decizie privind Ucraina fără Ucraina, nicio decizie privind Europa fără Europa”, a spus el.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European îi mulțumește lui Klaus Iohannis pentru “leadership, înțelepciune și dedicare față de valorile europene”

Published

on

© European Union 2024

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, i-a mulțumit miercuri președintelui Klaus Iohannis pentru “leadership, înțelepciune și dedicare față de valorile europene”, subliniind că acesta a fost un “membru valoros” al Consiliului European în ultimul deceniu.

Mesajul lui Costa a fost difuzat pe X imediat după ce Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte al României, punând capăt epocii unui deceniu prezidențial, iar Ilie Bolojan a preluat funcția de președinte interimar.

Vă mulțumesc, stimate domnule Președinte Klaus Iohannis, pentru leadership, înțelepciune și dedicare față de valorile europene. Ați fost un membru valoros al Consiliului European în ultimii 11 ani, plasând România în centrul dezbaterilor europene“, a spus Antonio Costa.

Klaus Iohannis era al doilea cel mai longeviv membru din Consiliul European, după premierul maghiar Viktor Orban, iar în 2019 a fost luat în calcul pentru șefia instituției, însă a preferat să candideze pentru un nou mandat de președinte al României.

De asemenea, șeful Consiliului European i-a urat succes președintelui Ilie Bolojan. “Aștept cu nerăbdare să lucrez cu dumneavoastră”, a adăugat el.

Ceremonia în urma căreia Klaus Iohannis a devenit primul președinte care pleacă din funcție prin demisie a durat în jur de 30 de minute.

Iohannis l-a întâmpinat pe Bolojan în Holul de Onoare al Palatului Cotroceni, au făcut o fotografie și au avut o scurtă întrevedere.

“Mult succes! Să aveți grijă de România”, i-a transmis Iohannis lui Bolojan.

Ulterior, pe Platoul Marinescu a avut loc o ceremonie de plecare. Klaus Iohannis a trecut în revistă, pentru ultima dată, Garda de Onoare. A fost intonat Imnul național al României, iar Klaus Iohannis a salutat Drapelul țării.

La ceremonia de plecare s-au aflat numeroși angajați ai Administrației Prezidențiale și jurnaliști.

Klaus Iohannis le-a mulțumit angajaților Administrației Prezidențiale și la final s-a îndreptat spre jurnaliștii care relatau, rostind fraza “Dumnezeu să binecuvânteze România!“.


Citiți și Klaus Iohannis se retrage din funcția de președinte miercuri, devenind primul președinte din istoria României care demisionează: “Dumnezeu să binecuvânteze România!”

Citiți și O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României

Citiți și Ecouri în presa internațională după demisia lui Klaus Iohannis: Un lider “de lungă durată” și “pro-european” iese din scenă ”la presiunea populiștilor”, cu un ”discurs emoționant”


Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia din funcția de președinte al României. Deși a calificat procedura de suspendare a sa din funcție drept un demers “inutil”, “nefondat” și “păgubos”, Iohannis a precizat că în plan intern, referendumul va fi unul “eminamente negativ”, deoarece societatea va fi divizată, iar în plan extern efectele vor fi de durată și foarte negative în raport cu partenerii.

Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România”, a spus Klaus Iohannis, cu vocea tremurândă.

Cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie la data de 21 decembrie 2024, însă în motivarea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, ca urmare unui a proces electoral viciat, Curtea Constituțională a stabilit că președintele Iohannis își va exercita mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul, evocând aplicabilitatea art. 83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”.

Conform Constituției, interimatul funcției de președinte al României va fi asigurat de președintele Senatului, Ilie Bolojan, în timp ce alegerile prezidențiale au fost programate deja pentru data de 4 mai.

Ilie Bolojan va deveni miercuri al treilea președinte interimar din istoria României. Primii doi – Nicolae Văcăroiu și Crin Antonescu – au ajuns temporar la Cotroceni pe fondul celor două suspendări ale președintelui Traian Băsescu.

Președintele interimar al României preia atribuțiile constituționale ale președintelui până la alegerea unui nou șef de stat. Printre acestea se numără: reprezentarea statului atât pe plan intern, cât și internațional, promulgarea legilor și solicitarea reexaminării acestora, sesizarea Curții Constituționale privind constituționalitatea legilor, numirea și revocarea miniștrilor la propunerea premierului și îndeplinirea funcției de comandant suprem al forțelor armate.

Un președinte interimar nu poate să dizolve Parlamentul, nu se poate adresa Parlamentului și nu poate iniţia un referendum.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Reacția UE după ce Donald Trump a impus sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale: Sancționarea CPI amenință independența instanței. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității

Published

on

© European Union, 2024

Decizia președintelui american Donald Trump de a impune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI) „amenință independența” tribunalului, a avertizat vineri președintele Consiliului European, Antonio Costa, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Sancționarea CPI amenință independența instanței și subminează întregul sistem de justiție internațională”, a scris Antonio Costa, pe platforma X.

 

Antonio Costa s-a întâlnit joi, la Bruxelles, cu președintele CPI, Tomoko Akane, și a reamintit cu această ocazie „rolul esențial” jucat de acest tribunal internațional în „a face dreptate victimelor unora dintre cele mai îngrozitoare crime din lume”.

„CPI joacă un rol esențial în înfăptuirea justiției pentru victimele unora dintre cele mai îngrozitoare crime din lume. Independența și imparțialitatea sunt caracteristici esențiale ale activității Curții. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității și de a asigura răspunderea pentru toate încălcările dreptului internațional”, a subliniat Antonio Costa.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adoptat o poziție asemănătoare, reacție care a fost transmisă tot pe platforma X.

„CPI garantează răspunderea pentru crimele internaționale și oferă o voce victimelor din întreaga lume. Aceasta trebuie să aibă posibilitatea de a urmări liber lupta împotriva impunității globale. Europa va susține întotdeauna justiția și respectarea dreptului internațional”, a transmis von der Leyen.

 

Președintele american Donald Trump a autorizat joi sancțiuni economice și de călătorie vizând persoanele care lucrează la anchete ale Curții Penale Internaționale împotriva unor cetățeni americani sau aliați ai SUA, precum Israelul, repetând o măsură luată în timpul primului său mandat.

Măsura coincide cu o vizită la Washington a premierului israelian Benjamin Netanyahu, care – împreună cu fostul său ministru al apărării și un lider al grupării militante palestiniene Hamas – este căutat de CPI din cauza războiului din Fâșia Gaza.

CPI, care numără 125 de membri, este o instanță permanentă care poate trimite în judecată persoane pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid și crimă de agresiune împotriva teritoriului statelor membre sau de către resortisanții acestora. Statele Unite, China, Rusia și Israelul nu sunt membre.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
INTERNAȚIONAL15 hours ago

”Securitatea Europei se află la un punct de cotitură”, a declarat președinta CE la începutul Summitului de urgență de la Paris

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Sfatul comisarului european pentru afaceri interne: UE ”trebuie să se concentreze asupra îndeplinirii propriilor sarcini și să nu se îngrijoreze de ceea ce spun americanii în fiecare minut”

NATO17 hours ago

Primele mișcări de politică externă ale lui Bolojan: Președintele interimar participă marți la summitul PPE și se întâlnește cu ambasadorii străini acreditați în România

U.E.17 hours ago

Polonia nu trimite trupe în Ucraina. Tusk avertizează împotriva dezbinării alianței Europa-SUA: Nu poate exista loc pentru ”fie unul, fie celălalt”

PPE17 hours ago

”România e parte a Europei civilizate și a blocului euroatlantic. Este singura cale spre libertate, democrație și prosperitate”, subliniază eurodeputatul Dan Motreanu

U.E.17 hours ago

Von der Leyen și echipa sa vor vizita Ucraina pentru a marca trei ani de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei. UE pregătește intensificarea sprijinului militar pentru Kiev

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Zelenski le transmite lui Trump și Putin că Ucraina va considera nul orice acord SUA-Rusia: Ucraina nu va lua parte la negocierile din Arabia Saudită

PARLAMENTUL EUROPEAN18 hours ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, propune cinci direcții ”esențiale” pentru politica externă a României: Trebuie să fim un actor influent

U.E.18 hours ago

Germania consideră „premature” discuțiile privind o eventuală trimitere de trupe în Ucraina

ROMÂNIA18 hours ago

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

ROMÂNIA18 hours ago

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

ROMÂNIA5 days ago

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ2 weeks ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Trending