Competiția dintre premierul în exercițiu olandez Mark Rutte și președintele român Klaus Iohannis pentru funcția de secretar general al NATO plasează negocierile pentru succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței într-o situație inedită. Este pentru prima dată când această funcție face parte, deși neoficial, din pachetul mai larg de negocieri privind funcțiile de lideri ai instituțiilor UE ce va fi discutat după alegerile europene din 6-9 iunie.
Subiectul este abordat de Politico Europe într-un material ce precedă reuniunea informală a miniștrilor de externe din NATO de la Praga, care va avea loc joi și vineri în capitala cehă. Deși așteptată să se concentreze pe sprijinul pentru Ucraina și pregătirea summitului de la Washington în perspectiva agresiunii militare ruse în vecinătatea estică a Alianței, reuniunea reprezintă o ultimă ocazie la nivel ministerial pentru a tranșa negocierile pentru următorul secretar general al NATO, altfel subiectul ar putea ajunge pe masa celor 32 de lideri euro-atlantici la summitul din 9-11 iulie din capitala SUA.
Politico Europe: Klaus iohannis, un joc pe termen lung pentru a-și securiza o funcție de top
În culise, o serie de oficiali și diplomați europeni citați de Politico Europe consideră că Iohannis practică un joc pe termen lung și că se folosește de candidatura sa la NATO pentru a se poziționa pentru un alt rol important în UE.
Publicația amintește că Rutte, susținut de 29 de state membre, excepție făcând România, Ungaria și Slovacia, are nevoie de unanimitatea statelor aliate pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, a cărui carieră de zece ani în fruntea Alianței ar trebui să se încheie la 30 septembrie 2024.
În timp ce miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc joi și vineri la Praga, Politico Europe subliniază că perspectiva ca președintele Iohannis să nu se retragă din cursă face ca procesul de desemnare a viitorului secretar general al Alianței să devină parte a negocierilor de culise pentru ocuparea pozițiilor de conducere din UE după alegerile europene din 6-9 iunie.
Asemenea tradiției, după alegerile europene, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE se vor întruni într-unul sau mai multe summit-uri ale Consiliului European pentru a decide asupra funcțiilor de președinte al Comisiei Europene, de președinte al Consiliului European și de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. În vreme ce candidatul pentru președinția Comisiei îl vor nominaliza pentru a fi ales în plenul Parlamentului European, pe ocupanții celorlalte două funcții liderii UE îi vor alege direct.
Având în vedere că Înaltul Reprezentant este și membru al Comisiei Europene din partea statului din care provine, liderii europeni vor încerca, de asemenea, să obține și portofoliile pe care le doresc din cadrul Comisiei Europene.
Acum, “pentru prima dată, NATO face parte din pachet. Oficial nu este, dar neoficial este”, a declarat un oficial UE, care a solicitat anonimatul pentru a vorbi despre această temă.
Palatul Cotroceni a respins afirmațiile potrivit cărora președintele Klaus Iohannis ar fi fost supus unor presiuni pentru a părăsi cursa. “Nu există o astfel de presiune în ceea ce privește retragerea candidaturii. Acesta este răspunsul oficial al Administrației Prezidențiale”, a declarat Administrația Prezidențială într-un e-mail pentru Politico Europe.
În același timp, chiar dacă Rutte ar fi singurul candidat, acesta tot ar avea problema numită Ungaria, cu ministrul de externe Peter Szijjarto reafirmând recent opoziția Budapestei pentru ca aceasta să devină următorul secretar general al Alianței și preferința pentru un candidat din estul continentului.
Ce opțiuni are Klaus Iohannis?
Citând alți oficiali, Politico avansează scenariul potrivit căruia președintele Iohannis ar putea renunța la cursa pentru șefia NATO cu o lună înainte de summitul aliat de la Washington ca parte a unor discuții cu aliații cheie occidentali cu privire la funcțiile cheie din UE. În mod public, Klaus Iohannis a afirmat deseori că se concentrează pentru candidatura în fruntea Alianței.
Desemnarea liderilor instituțiilor UE va ține cont de mai multe criterii, îndeosebi apartenența politică, geografia și criteriul de gen.
În cazul în care Mark Rutte ar obține funcția de secretar general al NATO, liderii europeni ar putea ține cont de faptul că această poziție a fost câștigată de un liberal olandez, au declarat doi diplomați.
Potrivit sondajelor, Partidul Popular European, din care provine Klaus Iohannis, va obține cele mai multe mandate în noul Parlament European, dar va avea nevoie de Socialiștii Europeni, care se mențin pe poziția a doua și de liberalii de la Renew Europe, aflați în scădere, pentru a forma o majoritate pro-europeană și pentru a obține ceea ce deja revendică și anume șefia Comisiei Europene. În acest context, social-democrații europeni își doresc funcția de președinte al Consiliului European, în vreme ce poziția de Înalt Reprezentant a fost deținută, încă de la crearea sa în 1999, numai de reprezentanți din partea Socialiștilor.
În materialul său, Politico Europe explorează două scenarii: acela ca președintele Klaus Iohannis să îi succeadă Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene dacă această nu reușește să obțină sprijinul liderilor europeni pentru securizarea unui al doilea mandat pentru care candidează și scenariul potrivit căruia șeful statului român ar putea fi numit comisar european din partea României pentru portofoliul de apărare pe care Ursula von der Leyen vrea să-l creeze și dorește să-l ofere unui reprezentant din estul Europei, dar o poziție pentru care cel mai vehiculat nume este ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski.
Scenariul ca președintele Iohannis să fie preferat în locul Ursulei von der Leyen a mai fost vehiculat într-un material publicat în luna aprilie de Euronews, care preciza că “strategul” Klaus Iohannis este între cei șapte lideri din Europa care ar putea fi următorul președinte al Comisiei Europene dacă Ursula von der Leyen nu primește susținere.
von der Leyen se confruntă cu probleme similare cu ale lui Rutte, și anume opoziția Ungariei, dar și cu provocări generate de afirmațiile sale potrivit cărora ar putea accepta o majoritate cu dreapta suveranistă, exprimări care nu au fost pe placul Franței și Germaniei.
În același timp, Klaus Iohannis, vorbitor de germană și laureat al mai multor premii, inclusiv Premiul Carol cel Mare pentru contribuția la unitatea europeană, este între primii trei cei mai longevivi lideri din Consiliul European – alături de Mark Rutte și premierul maghiar Viktor Orban -, fapt care îl poate menține și pe lista pentru șefia Consiliului European.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.
Aflat la începutul lunii mai la Washington, unde a fost distins cu Premiul Atlantic Council Distinguished Leadership Awards, Klaus Iohannis a fost primit la Casa Albă de Joe Biden, cu care a convenit “să continue dialogul” privind candidatura la șefia NATO. Șeful statului a respins teza potrivit căreia pot exista rupturi în cadrul Alianței Nord-Atlantice dacă există doi candidați.
“Alianța este puternică”, a asigurat Klaus Iohannis, el insistând mereu asupra faptului că și-a anunțat candidatura pentru NATO și că pe acest demers se concentrează.





