NATO
Pentru prima dată, poziția de secretar general NATO face parte, neoficial, din pachetul de negocieri pentru funcțiile de top din UE (Politico). Ce înseamnă asta pentru Klaus Iohannis și România
Published
2 years agoon
Competiția dintre premierul în exercițiu olandez Mark Rutte și președintele român Klaus Iohannis pentru funcția de secretar general al NATO plasează negocierile pentru succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței într-o situație inedită. Este pentru prima dată când această funcție face parte, deși neoficial, din pachetul mai larg de negocieri privind funcțiile de lideri ai instituțiilor UE ce va fi discutat după alegerile europene din 6-9 iunie.
Subiectul este abordat de Politico Europe într-un material ce precedă reuniunea informală a miniștrilor de externe din NATO de la Praga, care va avea loc joi și vineri în capitala cehă. Deși așteptată să se concentreze pe sprijinul pentru Ucraina și pregătirea summitului de la Washington în perspectiva agresiunii militare ruse în vecinătatea estică a Alianței, reuniunea reprezintă o ultimă ocazie la nivel ministerial pentru a tranșa negocierile pentru următorul secretar general al NATO, altfel subiectul ar putea ajunge pe masa celor 32 de lideri euro-atlantici la summitul din 9-11 iulie din capitala SUA.
Politico Europe: Klaus iohannis, un joc pe termen lung pentru a-și securiza o funcție de top
În culise, o serie de oficiali și diplomați europeni citați de Politico Europe consideră că Iohannis practică un joc pe termen lung și că se folosește de candidatura sa la NATO pentru a se poziționa pentru un alt rol important în UE.
Publicația amintește că Rutte, susținut de 29 de state membre, excepție făcând România, Ungaria și Slovacia, are nevoie de unanimitatea statelor aliate pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, a cărui carieră de zece ani în fruntea Alianței ar trebui să se încheie la 30 septembrie 2024.
În timp ce miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc joi și vineri la Praga, Politico Europe subliniază că perspectiva ca președintele Iohannis să nu se retragă din cursă face ca procesul de desemnare a viitorului secretar general al Alianței să devină parte a negocierilor de culise pentru ocuparea pozițiilor de conducere din UE după alegerile europene din 6-9 iunie.
Asemenea tradiției, după alegerile europene, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE se vor întruni într-unul sau mai multe summit-uri ale Consiliului European pentru a decide asupra funcțiilor de președinte al Comisiei Europene, de președinte al Consiliului European și de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. În vreme ce candidatul pentru președinția Comisiei îl vor nominaliza pentru a fi ales în plenul Parlamentului European, pe ocupanții celorlalte două funcții liderii UE îi vor alege direct.
Având în vedere că Înaltul Reprezentant este și membru al Comisiei Europene din partea statului din care provine, liderii europeni vor încerca, de asemenea, să obține și portofoliile pe care le doresc din cadrul Comisiei Europene.
Acum, “pentru prima dată, NATO face parte din pachet. Oficial nu este, dar neoficial este”, a declarat un oficial UE, care a solicitat anonimatul pentru a vorbi despre această temă.
Palatul Cotroceni a respins afirmațiile potrivit cărora președintele Klaus Iohannis ar fi fost supus unor presiuni pentru a părăsi cursa. “Nu există o astfel de presiune în ceea ce privește retragerea candidaturii. Acesta este răspunsul oficial al Administrației Prezidențiale”, a declarat Administrația Prezidențială într-un e-mail pentru Politico Europe.
În același timp, chiar dacă Rutte ar fi singurul candidat, acesta tot ar avea problema numită Ungaria, cu ministrul de externe Peter Szijjarto reafirmând recent opoziția Budapestei pentru ca aceasta să devină următorul secretar general al Alianței și preferința pentru un candidat din estul continentului.
Ce opțiuni are Klaus Iohannis?
Citând alți oficiali, Politico avansează scenariul potrivit căruia președintele Iohannis ar putea renunța la cursa pentru șefia NATO cu o lună înainte de summitul aliat de la Washington ca parte a unor discuții cu aliații cheie occidentali cu privire la funcțiile cheie din UE. În mod public, Klaus Iohannis a afirmat deseori că se concentrează pentru candidatura în fruntea Alianței.
Desemnarea liderilor instituțiilor UE va ține cont de mai multe criterii, îndeosebi apartenența politică, geografia și criteriul de gen.
În cazul în care Mark Rutte ar obține funcția de secretar general al NATO, liderii europeni ar putea ține cont de faptul că această poziție a fost câștigată de un liberal olandez, au declarat doi diplomați.
Potrivit sondajelor, Partidul Popular European, din care provine Klaus Iohannis, va obține cele mai multe mandate în noul Parlament European, dar va avea nevoie de Socialiștii Europeni, care se mențin pe poziția a doua și de liberalii de la Renew Europe, aflați în scădere, pentru a forma o majoritate pro-europeană și pentru a obține ceea ce deja revendică și anume șefia Comisiei Europene. În acest context, social-democrații europeni își doresc funcția de președinte al Consiliului European, în vreme ce poziția de Înalt Reprezentant a fost deținută, încă de la crearea sa în 1999, numai de reprezentanți din partea Socialiștilor.
În materialul său, Politico Europe explorează două scenarii: acela ca președintele Klaus Iohannis să îi succeadă Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene dacă această nu reușește să obțină sprijinul liderilor europeni pentru securizarea unui al doilea mandat pentru care candidează și scenariul potrivit căruia șeful statului român ar putea fi numit comisar european din partea României pentru portofoliul de apărare pe care Ursula von der Leyen vrea să-l creeze și dorește să-l ofere unui reprezentant din estul Europei, dar o poziție pentru care cel mai vehiculat nume este ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski.
Scenariul ca președintele Iohannis să fie preferat în locul Ursulei von der Leyen a mai fost vehiculat într-un material publicat în luna aprilie de Euronews, care preciza că “strategul” Klaus Iohannis este între cei șapte lideri din Europa care ar putea fi următorul președinte al Comisiei Europene dacă Ursula von der Leyen nu primește susținere.
von der Leyen se confruntă cu probleme similare cu ale lui Rutte, și anume opoziția Ungariei, dar și cu provocări generate de afirmațiile sale potrivit cărora ar putea accepta o majoritate cu dreapta suveranistă, exprimări care nu au fost pe placul Franței și Germaniei.
În același timp, Klaus Iohannis, vorbitor de germană și laureat al mai multor premii, inclusiv Premiul Carol cel Mare pentru contribuția la unitatea europeană, este între primii trei cei mai longevivi lideri din Consiliul European – alături de Mark Rutte și premierul maghiar Viktor Orban -, fapt care îl poate menține și pe lista pentru șefia Consiliului European.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.
Aflat la începutul lunii mai la Washington, unde a fost distins cu Premiul Atlantic Council Distinguished Leadership Awards, Klaus Iohannis a fost primit la Casa Albă de Joe Biden, cu care a convenit “să continue dialogul” privind candidatura la șefia NATO. Șeful statului a respins teza potrivit căreia pot exista rupturi în cadrul Alianței Nord-Atlantice dacă există doi candidați.
“Alianța este puternică”, a asigurat Klaus Iohannis, el insistând mereu asupra faptului că și-a anunțat candidatura pentru NATO și că pe acest demers se concentrează.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
-
Comisia Europeană lansează un set de instrumente pentru securitatea lanțurilor de aprovizionare IT&C, în contextul creșterii riscurilor cibernetice
-
“Europa s-a întors dintr-o vacanță de la istorie”, decretează Merz la München: “Ordinea mondială nu mai există. În epoca rivalității marilor puteri, nici măcar SUA nu va fi atât de puternică pe cont propriu”
-
Începe Conferința de Securitate de la München: Peste 60% dintre români consideră că securitatea națională este amenințată și au încredere în capacitatea UE de a întări apărarea și securitatea
-
“O Europă, o piață” – Liderii UE au demarat la Alden Biessen refondarea pieței unice: 2026 este anul în care schimbăm viteza în 5 domenii. Comisia va prezenta o foaie de parcurs la summitul din martie
-
Cooperarea consolidată, pe masa liderilor UE la summitul din Alden Biesen: Mario Draghi le-a propus o Europă cu mai multe viteze pentru “a avansa mai repede”
-
Parlamentul European solicită Comisiei Europene să acționeze urgent pentru eradicarea sărăciei până cel târziu în 2035
NATO
“Hai să reparăm și să reînnoim încrederea transatlantică”: Merz și Rubio au discutat la München despre întărirea parteneriatului SUA-Europa
Published
11 hours agoon
February 13, 2026

Cancelarul german Friedrich Merz a lansat vineri un apel la repararea și reînnoirea încrederii transatlantice, după o întrevedere pe care a avut-o cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, în cadrul Conferinței de Securitate de la München.
“De trei generații, încrederea dintre aliați și parteneri a făcut din NATO cea mai puternică alianță din toate timpurile. În era rivalității dintre marile puteri, apartenența la NATO nu reprezintă doar un avantaj competitiv pentru Europa. Așadar, haideți să reparăm și să reînnoim împreună încrederea transatlantică”, a scris Merz, pe X, după întrevedere.
El a reluat astfel mesajul pe care l-a formulat pe scena Conferinței de Securitate, căreia i s-a adresat în deschidere.
For three generations, trust amongst allies and partners has made NATO the strongest alliance of all times. In the era of great power rivalry, being a part of NATO is not only Europe’s competitive advantage. So let’s repair and revive transatlantic trust together. pic.twitter.com/Io05Q0COzD
— Bundeskanzler Friedrich Merz (@bundeskanzler) February 13, 2026
Într-un comunicat transmis de Departamentul de Stat se arată că Rubio și Merz au discutat despre provocările globale urgente, inclusiv securizarea lanțurilor de aprovizionare, intensificarea eforturilor pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina și consolidarea parteneriatului dintre Statele Unite și Europa.
“Secretarul și-a exprimat aprecierea pentru sprijinul puternic acordat de Germania Ucrainei, inclusiv asistența în valoare de peste 76 de miliarde de dolari acordată începând din 2022, și a discutat despre coordonarea continuă a eforturilor de reconstrucție. Secretarul Rubio și cancelarul Merz au reiterat importanța aprofundării parteneriatului dintre SUA și Germania în ceea ce privește aceste priorități critice”, a transmis diplomația americană.
In my meeting earlier today with German Chancellor Friedrich Merz, we discussed our shared efforts to secure supply chains, advance efforts to end the Russia–Ukraine war, and strengthen the partnership between the United States and Europe. pic.twitter.com/VdaAvWp2PE
— Secretary Marco Rubio (@SecRubio) February 13, 2026
Pe scena Conferinței cancelarul german Friedrich Merz a decretat că „Europa s-a întors dintr-o vacanță de la istorie”, una în care „ordinea mondială nu mai există” și o epocă „a rivalității marilor puteri, nici măcar SUA nu va fi atât de puternică pe cont propriu”.
Punctul de plecare al ediției din acest an este raportul Conferinței, care avertizează că cea mai mare provocare la adresa ordinii internaționale liberale „vine din interior”, prin schimbarea dramatică a modului în care actuala administrație americană își privește alianțele, cu sentimentul de insecuritate al Europei care o plasează între negare și acceptare că epoca de securitate garantată de americani s-a sfârșit.
Acesta este în cadrul în care delegația Statelor Unite este condusă de secretarul de stat Marco Rubio, care promite că mesajul său va fi bine primit de europeni, după discursul furibund și critic al lui JD Vance de anul trecut la adresa Europei, întrebuințând România ca exemplu. Participarea șefului diplomației americane la München va reprezenta cel mai înalt nivel de reprezentare pe care Washington-ul îl trimite la Conferința de Securitate în acest an. Wolfgang Ischinger, veteranul diplomat care prezidează Conferința Securitate de la München, a precizat că prezența lui Rubio va sublinia importanța relațiilor transatlantice în ciuda unei “crize de încredere”.
Raportul Conferinței de Securitate, a cărui copertă ilustrează un elefant, pune pe masa dezbaterilor una dintre cele mai incerte perspective globale din ultimele opt decenii, și anume că „la mai bine de 80 de ani de la începutul construcției, ordinea internațională postbelică condusă de SUA după 1945 se află acum în curs de destrămare”. Totodată, potrivit raportului, cea mai proeminentă dintre cei care promit să elibereze țara lor de constrângerile ordinii existente și să reconstruiască o națiune mai puternică și mai prosperă este actuala administrație americană, cu președintele Donald Trump portretizat în rolul de „demolator” și cu Statele Unite considerate „elefantul din cameră” când vine vorba de destrămarea ordinii.
Această optică a fost invalidată luni, la Berlin, de ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker. Invitat să vorbească la evenimentul de lansare al raportului Conferinței de Securitate de la München, Whitaker a „respins complet tot ce tocmai am auzit”, subliniind că Statele Unite nu doresc destrămarea NATO sau subminarea alianțelor existente și a ordinii mondiale, ci doar să „echilibreze” modul în care este împărțită povara apărării între aliați.
Astfel, reuniunea miniștrilor apărării din țările NATO, desfășurată joi la Bruxelles, a fost marcată de un discurs strategic dur al subsecretarului pentru politică al Departamentului de Război al SUA, Elbridge Colby, care a prezentat o viziune clară de restructurare a Alianței, împărțind evoluția acesteia în trei etape: „NATO 1.0”, „NATO 2.0” și ceea ce el a numit „NATO 3.0”. Arhitect al strategiei de apărare a SUA, Colby a confirmat o schimbare majoră de ton din partea Washingtonului, afirmând explicit că „Europa trebuie să își asume responsabilitatea principală pentru propria sa apărare convențională” și că aceasta „nu este o viziune anti-europeană”.
NATO
Merz a discutat cu Macron despre “o forță nucleară europeană de descurajare” în contextul incertitudinii privind securitatea garantată de SUA
Published
13 hours agoon
February 13, 2026

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat vineri, la Conferința de Securitate de la München, că a discutat cu președintele francez Emmanuel Macron despre posibilitatea unei forțe nucleare europene de descurajare.
„Am discutat cu Emmanuel Macron despre o forță nucleară europeană de descurajare”, a declarat Merz în dialogul cu președintele Conferinței, Wolfgang Ischinger, abordând unul dintre cele mai sensibile subiecte din arhitectura de securitate a Europei.
Comentariul face referire la discuțiile în curs despre modul în care Europa ar putea să-și consolideze protecția strategică în contextul incertitudinii privind garanțiile de securitate pe termen lung ale SUA.
Franța deține singurul arsenal nuclear complet independent din Europa.
De altfel, cancelarul german și președintele francez au convenit în vara anului trecut că Franța și Germania vor purta un “dialog strategic” legat de umbrela nucleară franceză în Europa. În martie anul trecut, Emmanuel Macron a anunțat „o nouă eră” în care Franța este dispusă să extindă umbrela nucleară către aliații europeni, lucru care a generat reacții din partea unor țări precum Danemarca, Polonia, Norvegia și Germania.
În prezent, descurajarea nucleară a Europei este asigurată în principal de Statele Unite, care dispun de arme nucleare pe continent și de zeci de mii de militari staționați în baze europene.
Raportul Conferinței de Securitate, a cărui copertă ilustrează un elefant, pune pe masa dezbaterilor una dintre cele mai incerte perspective globale din ultimele opt decenii, și anume că „la mai bine de 80 de ani de la începutul construcției, ordinea internațională postbelică condusă de SUA după 1945 se află acum în curs de destrămare”. Totodată, potrivit raportului, cea mai proeminentă dintre cei care promit să elibereze țara lor de constrângerile ordinii existente și să reconstruiască o națiune mai puternică și mai prosperă este actuala administrație americană, cu președintele Donald Trump portretizat în rolul de „demolator” și cu Statele Unite considerate „elefantul din cameră” când vine vorba de destrămarea ordinii.
Această optică a fost invalidată luni, la Berlin, de ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker. Invitat să vorbească la evenimentul de lansare al raportului Conferinței de Securitate de la München, Whitaker a „respins complet tot ce tocmai am auzit”, subliniind că Statele Unite nu doresc destrămarea NATO sau subminarea alianțelor existente și a ordinii mondiale, ci doar să „echilibreze” modul în care este împărțită povara apărării între aliați. SUA cer Europei să preia “apărarea convențională sub umbrela nucleară americană”, a spus Whitaker.
Astfel, reuniunea miniștrilor apărării din țările NATO, desfășurată joi la Bruxelles, a fost marcată de un discurs strategic dur al subsecretarului pentru politică al Departamentului de Război al SUA, Elbridge Colby, care a prezentat o viziune clară de restructurare a Alianței, împărțind evoluția acesteia în trei etape: „NATO 1.0”, „NATO 2.0” și ceea ce el a numit „NATO 3.0”. Arhitect al strategiei de apărare a SUA, Colby a confirmat o schimbare majoră de ton din partea Washingtonului, afirmând explicit că „Europa trebuie să își asume responsabilitatea principală pentru propria sa apărare convențională” și că aceasta „nu este o viziune anti-europeană”. Într-un “NATO 3.0”, Europa ar trebui să fie apărătorul convențional al teatrului european, susținută de puterea strategică americană.
NATO
“Europa s-a întors dintr-o vacanță de la istorie”, decretează Merz la München: “Ordinea mondială nu mai există. În epoca rivalității marilor puteri, nici măcar SUA nu va fi atât de puternică pe cont propriu”
Published
14 hours agoon
February 13, 2026

Cancelarul german Friedrich Merz a deschis Conferința de Securitate de la München cu un mesaj dur despre mediul de securitate global, afirmând că evenimentele recente au pus capăt ceea ce el a numit „o lungă vacanță din istoria mondială”, schimbare ce semnalează o revenire la politica puterii și la conflicte drept cadru definitoriu pentru politica europeană – axată pe descurajare, cheltuieli de apărare și competiție geopolitică.
La prima sa ediție a conferinței din capitala bavareză în calitate de cancelar, Merz și-a început discursul cu amabilități, definind Conferința de Securitate drept „un seismograf pentru situația politică”, bazându-se pe experiența sa de a veni aici de ani de zile pentru a „cultiva relațiile cu prietenii noștri americani”. În același timp, cancelarul a apreciat că tema ediției din acest an – o ordine internațională aflată în curs de destrămare – este un motto „sumbru”.
„Trebuie să-l formulăm în termeni și mai duri. Această ordine mondială nu mai există. Europa tocmai s-a întors dintr-o vacanță de la istorie”, a afirmat el.
În opinia lui Merz, Europa și lumea întreagă se confruntă o eră „marcată de politica marilor puteri”, inclusiv „revizionismul violent” al Rusiei prin agresiunea sa împotriva Ucrainei și o Chină care „dorește să fie un lider în modelarea lumii”, dar „folosește în mod sistematic dependențele altora și redefinește ordinea internațională în favoarea sa”.
În același timp, rolul Statelor Unite de leadership global este „contestat și, probabil, pierdut”, a arătat cancelarul german
Merz a trecut apoi la limba engleză și s-a adresat direct delegației americane cu o mustrare foarte puternică la adresa SUA.
De generații întregi, „încrederea dintre aliați, parteneri și prieteni a făcut din NATO cea mai puternică alianță din toate timpurile. Europa știe foarte bine cât de prețioasă este aceasta. În era rivalității marilor puteri, nici măcar Statele Unite nu vor fi suficient de puternice pentru a acționa singure. Dragi prieteni, apartenența la NATO nu este doar un avantaj competitiv pentru Europa, ci și pentru Statele Unite. Așadar, să reparăm și să reînnoim împreună încrederea transatlantică. Noi, europenii, ne facem partea noastră”, a afirmat cancelarul german, în aplauzele sălii.
La conferință se află peste 50 de membri ai Congresului SUA, cea mai mare delegație parlamentară americană prezentă vreodată la München.
At #MSC2026, 🇩🇪 @bundeskanzler Merz emphasizes that the advantage of NATO membership applies to both sides. pic.twitter.com/jF7urOrOdy
— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 13, 2026
Revenind la limba germană, Merz recunoaște și unele erori europene, afirmând că „nimeni nu ne-a forțat să ajungem în această dependență excesivă față de Statele Unite în care ne-am aflat recent”.
„Această dependență a fost autoimpusă, dar acum renunțăm la această stare cât mai repede posibil”, a mai spus el.
În același timp, Friedrich Merz a respins „politica marilor puteri” în Europa, precizând că aceasta nu este o opțiune pentru Germania. Cu toate acestea, el a subliniat că este important „să schimbăm comutatorul din mintea noastră” pentru a face din Europa o superputere și a face față haosului noii ordini mondiale.
„Dacă Europa este sfâșiată, și noi suntem sfâșiați”, a mai punctat Merz, referindu-se la alianțele din UE, formatul E3 cu Franța și Regatul Unit și formatul extins cu Italia și cu Polonia.
„Pe termen lung, vom avea succes doar dacă îi aducem și pe ceilalți europeni alături de noi, iar pentru noi, germanii, nu există alternativă. Suntem în inima Europei. Dacă Europa este sfâșiată, și noi suntem sfâșiați. Germania este sfâșiată”, a mai afirmat el.
Punctul de plecare al ediției din acest an este raportul Conferinței, care avertizează că cea mai mare provocare la adresa ordinii internaționale liberale „vine din interior”, prin schimbarea dramatică a modului în care actuala administrație americană își privește alianțele, cu sentimentul de insecuritate al Europei care o plasează între negare și acceptare că epoca de securitate garantată de americani s-a sfârșit.
Acesta este în cadrul în care delegația Statelor Unite va fi condusă de secretarul de stat Marco Rubio, care promite că mesajul său va fi bine primit de europeni, după discursul furibund și critic al lui JD Vance de anul trecut la adresa Europei, întrebuințând România ca exemplu. Participarea șefului diplomației americane la München va reprezenta cel mai înalt nivel de reprezentare pe care Washington-ul îl trimite la Conferința de Securitate în acest an. Wolfgang Ischinger, veteranul diplomat care prezidează Conferința Securitate de la München, a precizat că prezența lui Rubio va sublinia importanța relațiilor transatlantice în ciuda unei “crize de încredere”.
Raportul Conferinței de Securitate, a cărui copertă ilustrează un elefant, pune pe masa dezbaterilor una dintre cele mai incerte perspective globale din ultimele opt decenii, și anume că „la mai bine de 80 de ani de la începutul construcției, ordinea internațională postbelică condusă de SUA după 1945 se află acum în curs de destrămare”. Totodată, potrivit raportului, cea mai proeminentă dintre cei care promit să elibereze țara lor de constrângerile ordinii existente și să reconstruiască o națiune mai puternică și mai prosperă este actuala administrație americană, cu președintele Donald Trump portretizat în rolul de „demolator” și cu Statele Unite considerate „elefantul din cameră” când vine vorba de destrămarea ordinii.
Această optică a fost invalidată luni, la Berlin, de ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker. Invitat să vorbească la evenimentul de lansare al raportului Conferinței de Securitate de la München, Whitaker a „respins complet tot ce tocmai am auzit”, subliniind că Statele Unite nu doresc destrămarea NATO sau subminarea alianțelor existente și a ordinii mondiale, ci doar să „echilibreze” modul în care este împărțită povara apărării între aliați.
Astfel, reuniunea miniștrilor apărării din țările NATO, desfășurată joi la Bruxelles, a fost marcată de un discurs strategic dur al subsecretarului pentru politică al Departamentului de Război al SUA, Elbridge Colby, care a prezentat o viziune clară de restructurare a Alianței, împărțind evoluția acesteia în trei etape: „NATO 1.0”, „NATO 2.0” și ceea ce el a numit „NATO 3.0”. Arhitect al strategiei de apărare a SUA, Colby a confirmat o schimbare majoră de ton din partea Washingtonului, afirmând explicit că „Europa trebuie să își asume responsabilitatea principală pentru propria sa apărare convențională” și că aceasta „nu este o viziune anti-europeană”.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
“Hai să reparăm și să reînnoim încrederea transatlantică”: Merz și Rubio au discutat la München despre întărirea parteneriatului SUA-Europa
Maia Sandu, la Conferința de la München: “Războiul cognitiv” este cel mai dificil. Rusia a cheltuit 2% din PIB-ul Moldovei pentru a influența alegerile
Maia Sandu, întâlnire bilaterală cu Marco Rubio la München: “Statele Unite susțin stabilitatea și suveranitatea Republicii Moldova”
“Aderă la UE, îți oferă protecție”, răspunde Stubb pe scena Conferinței de la München la întrebarea cum se pot proteja țările în noua ordine mondială
Comisia Europeană lansează un set de instrumente pentru securitatea lanțurilor de aprovizionare IT&C, în contextul creșterii riscurilor cibernetice
Ministrul Cătălin Predoiu și Însărcinatul cu afaceri al SUA la București, dialog strategic pentru întărirea cooperării în combaterea criminalității
Merz a discutat cu Macron despre “o forță nucleară europeană de descurajare” în contextul incertitudinii privind securitatea garantată de SUA
“Europa s-a întors dintr-o vacanță de la istorie”, decretează Merz la München: “Ordinea mondială nu mai există. În epoca rivalității marilor puteri, nici măcar SUA nu va fi atât de puternică pe cont propriu”
Ministrul ucrainean de externe l-a invitat pe omologul chinez in Ucraina. Kievul vede Beijingul drept un posibil actor in eforturile pentru o pace justa
UE și Austrialia au în vedere un nou acord ”echilibrat și de înaltă calitate”. Cele două părți realizează deja schimburi comerciale de peste 87,5 mld. euro anual
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
UE își actualizează Strategia pentru regiunea arctică. Kallas: Arctica a devenit linia de front a competiției globale pentru putere
Europol a destructurat o rețea de trafic de droguri sintetice care opera în UE. Rețeaua se angaja în activități de spălare de bani pentru a-și continua operațiunile ilicite
Ministerul Muncii și Banca Mondială facilitează dialogul regional privind reformele în serviciile sociale. Florin Manole: Dacă vrem servicii sociale care să conteze, trebuie să ieșim din zona de confort
Giorgia Meloni a discutat telefonic cu Donald Trump, căruia i-a transmis că amenințarea cu tarife vamale în chestiunea Groenlandei este „o eroare”
Președinții Braziliei și Comisiei Europene au sărbătorit acordul comercial UE-Mercosur. Ursula von der Leyen: Bine ați venit în cea mai mare zonă de liber schimb de pe planetă
Oana Țoiu: România și R. Moldova au cel mai puternic parteneriat diplomatic. Interesele țărilor noastre nu sunt doar aliniate, ci îndeplinite cu succes atâta timp cât le urmărim împreună
Rubio: SUA nu încearcă să impună un acord de pace între Ucraina și Rusia, ci să înțeleagă ce este dispusă fiecare parte să accepte și să ofere pentru a ajunge la o soluție negociată
Comisia Europeană prezintă două soluții pentru a sprijini nevoile de finanțare ale Ucrainei în perioada 2026-2027: împrumuturi UE și utilizarea activelor rusești înghețate pentru un împrumut pentru reparații
Industria de apărare din România face apel la un cadru legislativ modern, predictibil și capabil să susțină producția locală, lanțurile de furnizori și transferul de tehnologie
Șeful Biroului Grupului BEI în România prezintă instrumentele de finanțare ale Băncii Europene de Investiții pentru sectorul securității și apărării: Ambițiile noastre în acest domeniu s-au mărit considerabil
Trending
-
COMISIA EUROPEANA1 week ago“Absurditate totală” – Reacția Comisiei Europene la un raport al SUA care o acuză de cenzură și interferență în alegeri, inclusiv în România
-
SUA1 week agoRaport SUA: Comisia Europeană interferează în alegerile din statele UE; Alegerile anulate din România, cazul cu cele mai agresive măsuri de cenzură
-
INTERNAȚIONAL1 week agoRomânia, una din cele 5 țări UE prezente la nivel de ministru de externe la reuniunea mineralelor rare de la Washington: Țara noastră – actor strategic în lanțul de aprovizionare a Europei (MAE)
-
ROMÂNIA1 week agoAnularea alegerilor, “un act juridic intern de protecție a ordinii constituționale în fața unei amenințări asimetrice”, afirmă Nicușor Dan după raportul SUA: Ingerințele Rusiei, evidențiate în rapoarte NATO și UE
-
CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ5 days ago“În curs de destrămare”: (Dez)ordinea post-postbelică, “demolatorul” Trump și incertitudinea Europei – negare vs. acceptare a sfârșitului securității garantate de SUA? (raport MSC)

