Connect with us

COMISIA EUROPEANA

”Per aspera ad astra”. Uniunea Europeană avansează ideea creării unei Forțe Spațiale Europene pentru a rivaliza cu SUA și China

Published

on

Uniunea Europeană ar trebui să ia în calcul înființarea unei Forțe Spațiale Europene, a precizat comisarul europen pentru Economie și Societate Digitală, Elzbieta Bienkowska, informează EuObserver.

”Mai multe state membre abordează acum modalități de consolidare a politicii de apărare spre dimensiunea spațială. Vorbesc despre forțele spațiale. Ceea ce devine o realitate la nivel național, probabil ar trebui să devină o realitate și la nivel european. Trebuie să discutăm, pe termen mediu și lung, despre o Forță Spațială Europeană”, a menționat comisarul european Elzbieta Bienkowska, al cărei portofoliu include și politica spațială a Uniunii Europene, la cea de-a 11-a Conferință anuală a Politicii spațiale a Uniunii Europene, desfășurată la Bruxelles.

Nu este clar la care state s-a referit comisarul european atunci când a amintit că mai multe state iau în calcul ideea de a înființa forțe spațiale.

Amintim faptul că în luna decembrie a anului trecut, președintele american, Donald Trump ordona Departamentului Apărării să creeze un nou comandament militar însărcinat pentru spațiu, menit să supervizeze activitățile noii aripi a Pentagonului, intitulată Forța Spațiului.

Se așteaptă ca ideea înființării unei Forțe Spațiale Europene să fie primită cu scepticism și critici, având în vedere că afacerile militare reprezintă un domeniu gestionat de guvernele naționale, drept argument stând polarizarea Uniunii Europene cu privire la înființarea unei armate europene.

Cu toate acestea, se așteaptă ca programele spațiale finanțate de Uniunea Europeană, care erau inițial destinate uzului civil, să fie folosite de forțele militare europene, făcând trimitere, în acest caz, la proiectul Galileo, care cuprinde 24 de sateliți ce oferă o poziție de navigație foarte precisă.

O sursă europeană care a dorit să-și păstreze anonimatul a declarat că este nevoie ca Uniunea Europeană să devină mai independentă în domeniul militar.

”Trebuie să facem acest lucru cât mai curând posibil pentru că, cu Trump la conducere, Statele Unite ar putea, de exemplu, să se retragă din NATO de la o zi la alta”, a completat sursa europeană.

Îngrijorările unei posibile astfel de idei amintite mai sus se reflectă și în decizia pe care Camera Reprezentanților din Statele Unite a adoptat-o marți, 22 ianuarie.

Camera, condusă de democrați, a adoptat marți, în urma unui vot bipartizat încheiat cu 357 de voturi pentru și 22 împotrivă, un document intitulat ”NATO Support Act”, prin care este prevăzută interzicerea utilizării fondurilor federale pentru a retrage Statele Unite din NATO, o alianță septuagenară, începând cu acest an.

Hotărârea forului american survine în contextul în care, săptămâna trecută, New York Times, relata că, pe parcurusl anului 2018, președintele american, Donald Trump a invocat de mai multe ori, în convorbiri private, retragerea SUA din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

Citiți și: 

VIDEO China a reușit prima aselenizare realizată vreodată pe faţa nevăzută a Lunii

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen prezintă miercuri planul de redresare a UE post-COVID-19 în plenul Parlamentului European

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri, 27 mai, propunerile executivului european privind bugetul pe termen lung revizuit și planul de redresară, într-o ședință plenară specială a Parlamentului European.

Prezentarea va avea loc începând cu ora locală 13.30 (14.30 ora României) și va fi urmată de o dezbatere, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că bugetul european va fi “nava-mamă” a relansării economiceiar la sesiunea plenară din 13-15 mai, șefa executivului european a anunțat că relansarea economică a Uniunii Europene va fi posibilă prin pachet format din bugetul european și un instrument de redresare finanțat printr-o marjă de manevră foarte mare care va fixa suma maximă de bani pe care Comisia Europeană o poate împrumuta de pe piețele de capital cu garanția statelor membre.

Ținând cont de impactul crizei COVID-19, Parlamentul Europeană a solicitat o revizuire substanțială a cadrului bugetar al UE pentru perioada 2021-2027, inclusiv includerea unui fond de redresare, în rezoluțiile adoptate la 17 aprilie și 15 mai.

La 17 aprilie, eurodeputații au votat o rezoluție prin care au solicitat un pachet masiv de investiții pentru a sprijini economia europeană după criza COVID-19, care să fie finanțat printr-un Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 majorat.

Pentru a stimula redresarea economică și socială, deputații europenii au votat la 15 mai o nouă rezoluție prin care solicită un pachet solid de aproximativ 2 mii de miliarde de euro integrat în cadrul financiar multianual (CFM), însă adițional sumelor propuse anterior. Noul buget pe șapte ani trebuie să acopere nevoile imediate ale cetățenilor și să vizeze coeziunea socială și dezvoltarea economică durabilă în UE, pornind de la prioritățile tranziției digitale și ecologice.

Pentru a obține aprobarea Parlamentului European, noul plan de redresare trebuie să fie finanțat prin obligațiuni de redresare garantate de bugetul UE și să evite soluții financiare care ar ocoli controlul democratic, mai arată sursa citată.

Ulterior, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europenevor discuta noile propuneri și vor decide asupra formei finale în urma negocierilor.

Având în vedere probabilitatea unei perioade de mai multe luni până la încheierea unui acord, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene, într-o rezoluție adoptată la 13 mai, să propună un plan de urgență pentru a facilita demararea fără probleme a programelor financiare în 2021.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vicepreședinta Comisiei Europene Vera Jourova: O legătură între fondurile europene și statul de drept este “astăzi mai necesară ca niciodată”

Published

on

© Vera Jourova/ Twitter

Vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori transparență, Vera Jourova, a afirmat luni că stabilirea unei legături între acordarea fondurilor europene și criteriul respectării statului de drept este “astăzi mai necesară ca niciodată”, informează EU Observer.

Trebuie să ne asigurăm că statul de drept rămâne parte a unui acord privind cadrul financiar multianual“, a adăugat Jourova, în cursul unei discuții cu membri ai Parlamentului European.

Jourova a făcut aceste clarificări înainte ca executivul european să prezinte miercuri, 27 mai, o versiune actualizată a propunerii privind cadrul financiar multianual 2021-2027, adaptată la nevoile socio-economice provocate de pandemia de corovonavirus, precum și un fond de redresare economică, Parlamentul European solicitând Comisiei Europene un amplu program cu 2.000 de miliarde de euro.

De asemenea, instituțiile UE – îndeosebi Comisia și Parlamentul – așteaptă operaționalizarea Biroului Procurorului Public European pentru a investiga cazurile de fraudă cu fonduri europene.

O “condiționalitate privind statul de drept” face parte din propunerea de buget a UE pe termen lung a Comisiei, dar a fost criticată de țări precum Polonia și Ungaria.

Polonia și Ungaria sunt țările UE împotriva cărora Comisia Europeană, în cazul Poloniei, și Parlamentul European, în privința Ungariei, au activat articolul 7 din Tratatul UE privind riscul unor încălcări flagrante ale valorilor fundamentale ale UE, precum statul de drept și independența justiției.

Puterea de la Varșovia este criticată pentru schimbările efectuale în cadrul sistemului judiciar, în timp ce acțiunile guvernului premierului maghiar Viktor Orban au fost subiectul unei noi dezbateri în Parlamentul European, după ce Parlamentul de la Budapesta a acordat puteri sporite executivului pentru a conduce țara în timpul situației de urgență, generând riscuri pentru încălcarea de drepturi și libertăți.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a creat un portal în limba română dedicat luptei împotriva dezinformării cu privire la coronavirus

Published

on

În contextul recent, spațiul sănătății a fost invadat de informații false – publicate voit sau din neștiință – inclusiv în ceea ce privește

Executivul European încurajează cetățenii blocului comunitar să se bazeze doar pe surse oficiale atunci când vor să caute ultimele date despre COVID-19.

”Vă sugerăm să urmați recomandările autorităților de sănătate publică din țara dumneavoastră și să consultați site-urile organizațiilor internaționale și ale UE relevante: ECDC și OMS. Și dumneavoastră puteți combate dezinformarea! Nu distribuiți conținut neverificat din surse dubioase”, transmite Comisia.

Totodată, Comisia Europeană luptă împotriva dezinformării, în strânsă cooperare cu platformele online: ”Le încurajăm să promoveze surse oficiale, să penalizeze conținutul care se dovedește fals sau înșelător și să șteargă conținutul ilegal și pe cel care ar putea dăuna sănătății sau integrității fizice a oamenilor.”

Portalul poate fi accesar la următorul link.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending