Connect with us

GENERAL

Performanțele politicii externe a UE, sub lupă. România se află în Top 10. Sancțiunile împotriva Rusiei și cooperarea UE-SUA, capitolele la care Bucureștiul s-a remarcat

Published

on

Robert LUPIȚU

rp_eu-countries-flags1-300x188.jpgEuropean Council on Foreign Relations (ECFR) un think-tank european concentrat pe tematica afacerilor externe și relațiilor internaționale a analizat pentru al patrulea an consecutiv performanțele Uniunii Europene și ale statelor membre în materie de politică externă.  Acest studiu s-a axat pe randamentul instituțiilor UE și ale statelor membre în raport cu șase regiuni fundamentale: Rusia; Statele Unite; Europa Extinsă; Orientul Mijlociu și Africa de Nord; Asia și China; aspecte multilaterale.

Politica externă față de Rusia, în trend ascendent

Astfel, în ceea ce privește Rusia, politica externă a Uniunii Europene a fost notată per ansamblu cu calificatul B- , ceea ce înseamnă satisfăcător. Reacția întârziată și lipsită de vitalitate din primele momente ale anexării Crimeei a afectat performanța politicii externe a UE, în ciuda abordării hotărâte din partea a doua a anului.. Din relația cu Rusia, capitolele la care diplomația europeană a excelat sunt sancțiunile (A -, ceea ce semnifică foarte bine spre excelent), politica vizelor (B+, adică foarte bine), reasigurarea securității europene (B+) și acțiunile oficiale față comportamentul Rusiei în Estul Europei (B+). La polul opus se află problematica drepturilor omului și guvernanței, acolo unde UE nu a putut contribui la respectarea drepturilor fundamentale și statului de drept în Rusia (C-, foarte insuficient). La majoritatea capitolelor din relația cu Rusia, unitatea din rândul statelor membre a obținut un scor maxim 5/5, mai puțin în ceea ce privește diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale, unde scorul a fost de 3/5, iar rating-ul a fost C+ (insuficient). Evoluțiile din acest raport arată cu profilul actual al politicii externe europene față de Rusia este cu mult mai coerent și eficient decât la începutul crizei din Ucraina.

Relația cu SUA se consolidează, însă UE pierde teren în celelalte regiuni globale

Relația cu Statele Unite a fost notată cu B (bine), cea cu Europa Extinsă cu B- (satisfăcător), iar cea cu Orientul Mijlociu și Africa de Nord a primit calificativul C (insuficient). În ceea ce privește politica externă față de Asia și China, UE a primit calificativul B- (satisfăcător), același ca și în cazul aspectelor multilaterale. Dacă în cazul SUA, consolidarea relațiilor externe este una firească, ținând seama de longevitatea parteneriatului euro-atlantic și de atitudinea lor de balansare împotriva unui potențial hegemon, în situația de față Rusia, raporturile cu celelalte regiuni nu au fost punctul forte al politicii externe europene.

 Calea europeană adoptată de Georgia, Moldova și Ucraina a fost un succes, dar per total eforturile UE față de vecinătatea sa au fost inconsistente. Extinderea spre Balcanii de Vest a fost înghețată, în vreme ce relația cu Turcia s-a deteriorat pe seama tendințelor anti-democratice de la Ankara. Conflictele din Libia, Siria, Yemen, plus intensificarea prezenței ISIS în Orientul Mijlociu au reprezentat probleme față de care UE nu a identificat soluții viabile pentru a oferi un răspuns strategic acestor provocări. În ceea ce privește preocuparea externă a Uniunii față de Asia și China, aceasta a continuat sub același aspect economic, însă opoziția statelor europene față de pretențiile maritime ale Chinei s-a limitat doar la reiterarea importanței dreptului internațional. Problematicile multilaterale sunt un alt capitol la care Bruxelles-ul nu a apucat să exceleze, în principal din cauza austerității interne (vezi crizele din Mali, Republica Centrafricană), iar în ceea ce privește diplomația multiterală față de criza ucrainiană, a fost accentuat încă o dată decalajul de percepție dintre statele din vest și cele din est.

Performanțele statelor membre: România este în TOP 10, Germania conduce detașat

Analiza celor de la ECFR a fost extinsă și asupra fiecărui stat membru și contribuțiilor acestora față de politica externă europeană. Randamentul statelor membre a fost interpretat sub termeni de “leader” și “slacker” codaș) , în funcție de capitolele la care acestea au excelat sau contribuția rol a fost insignifiantă. Topul este condus de Germania care este considerată lideri în 17 situații de politică externă (printre care contribuție la succesul negocierilor pentru Parteneriatul Transatlantic, sprijinirea eforturilor de reformă democratică în statele Parteneriatului Estic și Balcanii de Vest, coordonarea poziției UE vis-a-vis de China, sprijinirea securității în Afganistan sau ajutor umanitar și asistență pentru dezvoltare). Pe locurile următoare se clasează Marea Britanie (11 “leader”), Franța (8 “leader”), Polonia (6 “leader”), Olanda, Estonia, Lituania, Letonia (cu câte 5 capitole la care au excelat), iar apoi topul este încheiat de statele cu câte 4 situații în care și-au asumat leadership-ul: România, Italia, Demarca și Irlanda.

Țara noastră s-a remarcat la nivelul problematicilor: dezvoltarea sancțiunilor împotriva Moscova (capitolul Rusia), consolidarea cooperării UE-SUA în raport cu Kremlin-ul (capitolul SUA), oferirea de asistență bilaterală statelor din Parteneriatul Estic (capitolul Europa Extinsă), și diferențierea de tratament economic dintre Israel și teritoriile ocupate (capitolul Orientul Mijlociu și Nordul Africii). Există totodată și două aspecte la care România a eșuat să aducă un aport important: asistență pentru dezvoltare și ajutor umanitar și lupta împotriva schimbărilor climatice (unde a primit eticheta de “slacker”.

Per ansamblu, politica externă pe care Uniunea Europeană a desfășurat-o în anul 2014 a fost puternic influențată de comportamentul agresiv al Rusiei în estul continentului și de riscurile de securitate pe care criza ucraineană le implică. Totodată, pentru pretențiile de actor global pe care Europa și le-a proclamat, calificativele reieșite din analiza celor de ECFR nu ilustrează o politică externă multi-dimensională și capabilă să proiecteze interesul Uniunii la nivel global. Faptul că evenimentele din Ucraina au acaparat agenda de securitate și de afaceri externe a Uniunii nu constituie o scuză pentru ca Bruxelles-ul să neglijeze implicarea sa în alte zone internaționale, în care multilateralismul eficace  duce lipsa implicării decisive a actorului care l-a promovat prin Strategia Europeană de Securitate din 2003.

Într-adevăr, aspectele pozitive sunt redate de unitatea dintre statele membre cu privire la majoritatea subiectelor de politică externă și de efectele pozitive ale sancțiunilor impuse Federației Ruse. La nivelul statelor membre, trio-ul Berlin-Londra-Paris domină leadership-ul politicii externe a UE, în timp ce state precum Polonia și România își consolidează rolul. Profilul de politică externă pe care diplomația de la București a căutat să-l contureze la nivelul agendei externe a Uniunii reflectă atât nevoia de protejare asupra riscurilor iminente de securitate, importanța relațiilor cu SUA și menținerea prezenței americane pe teritoriul european ca garanție de securitate, cât și dezideratul de sprijinire a parcursului european al Republicii Moldova.

Studiul integral îl puteți consulta aici.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

GENERAL

Eurostat: România, pe ultimul loc în UE la sumele alocate anual pentru prestațiile familiale

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană raportat la sumele alocate anual pentru prestaţiile familiale (alocații pentru copii, alocații de creștere a copilului, etc.), cu 104 euro pe cap de locuitor în 2017, în condiţiile în care media în UE a fost de 675 de euro şi chiar şi Bulgaria a alocat 130 de euro, arată datele publicate luni, 1 iunie, de Eurostat.

Potrivit sursei citate, 27 de state membre ale UE au cheltuit în total 301 miliarde de euro pentru prestații familiale în 2017, echivalent cu 2,3% din PIB-ul UE. Această sumă a reprezentat 8,6% din totalul cheltuit pentru prestații de protecție socială.

Ponderea cheltuielilor pentru prestațiile familiale cea mai mare în Luxemburg, cea mai mică în Olanda

Ponderea cheltuielilor cu protecția socială pentru prestațiile familiale a variat semnificativ între statele membre ale UE. Acesta a reprezentat mai mult de 15% din prestațiile sociale totale numai în Luxemburg (15,3%), urmată de Polonia (13,4%) și Estonia (13,1%). Cele mai mici acțiuni au fost înregistrate în Olanda (4,2%) și Portugalia (4,9%).

În ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru prestaţiile familiale în totalul prestaţiilor sociale, România (cca. 7%) se situează înaintea unor state precum Franţa, Belgia, Italia, Spania, Portugalia sau Olanda.

Cheltuielile anuale pentru prestațiile familiale pe cap locuitor au fost, de asemenea, cele mai ridicate în Luxemburg (3.100 de euro per locuitor), urmate de Danemarca (1.700 €), Suedia (1.400 €), Germania (1.300 €) și Finlanda (1.200 €). Vă rugăm să rețineți că valoarea este supraestimată pentru Luxemburg în comparație cu alte țări, deoarece o proporție semnificativă a prestațiilor se acordă persoanelor care locuiesc în afara țării.

La polul opus, în 2017, trei țări au avut cheltuieli pentru prestații familiale sub 200 de euro pe cap de locuitor: România (104 €), Bulgaria (130 €) și Lituania (180 €).

Continue Reading

GENERAL

Răspunsul la Covid-19: Comisia Europeană, consultări cu sectorul financiar european pentru a sprijini cetățenii și întreprinderile

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat ieri, 28 mai, prima sa masă rotundă cu sectorul financiar european, inclusiv cu reprezentanții consumatorilor și ai întreprinderilor, pentru a analiza modul în care poate dezvolta cele mai bune practici în sprijinul cetățenilor și întreprinderilor din UE.

După cum s-a anunțat în pachetul de măsuri bancare ale Comisiei din 28 aprilie 2020, această reuniune marchează începutul unui dialog cu sectorul financiar european, pentru a se stabili ce măsuri practice de sprijin pot fi puse în aplicare pentru a atenua impactul crizei cauzate de coronavirus. La reuniune au fost invitați o gamă largă de reprezentanți, inclusiv asociații de consumatori și de întreprinderi, asociații bancare, de asigurări și de creditare nebancare, precum și autoritățile europene de supraveghere. Comisia va prezida reuniunea.

Consumatorii casnici și întreprinderile au nevoie de toate ajutoarele pe care le pot obține pentru a face față perturbărilor cauzate de criza provocată de coronavirus. De aceea, lansăm astăzi un dialog între sectorul financiar și grupuri care reprezintă consumatorii și întreprinderile. Prin aceste dialoguri, dorim să găsim soluții practice la problemele concrete cu care se confruntă întreprinderile și consumatorii casnici din întreaga UE. Trebuie să ne asigurăm că robinetele de lichidități sunt deschise și că întreprinderile și consumatorii, în special întreprinderile mici, pot beneficia de sprijinul de care au nevoie. Aștept cu interes aceste discuții.”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor

Discuțiile au ca scop  principal analiza modului în care industria (asociațiile din sectorul bancar, al asigurărilor și al împrumuturilor nebancare) poate sprijini cetățenii și întreprinderile pe parcursul pandemiei. Acest răspuns trebuie să fie coordonat, pentru a se evita fragmentarea la nivel național și pentru a se asigura condiții de concurență echitabile. Participanții vor evalua și măsurile de sprijin pe care industria le-a implementat deja sau pe care le planifică. Asociațiile de consumatori și de întreprinderi vor oferi feedback cu privire la eficacitatea măsurilor existente, precum și cu privire la acțiunile suplimentare și la coerența acestora în întreaga UE.

Va participa și comisarul pentru justiție, Didier Reynders, care va prezenta informații cu privire la creditele de consum.

Continue Reading

GENERAL

Coronavirus: Statele Unite solicită Chinei să închidă definitiv pieţe de animale vii, menţionând ”legătura strânsă între animalele sălbatice vândute ilegal în aceste piețe și bolile zoonotice”

Published

on

Statele Unite au solicitat Chinei să închidă definitiv piețele de animale vii, a declarat secretarul de stat american Mike Pompeo, subliniind legăturile dintre acestea și bolile zoonotice, anunță Reuters, potrivit Agerpres.

”Dată fiind legătura strânsă între animalele sălbatice ilegal vândute în aceste pieţe şi bolile zoonotice, SUA solicită Republicii Populare Chineze să închidă definitiv aceste pieţe de animale sălbatice şi toate pieţele care vând animale sălbatice ilegale”, a declarat Pompeo într-un comunicat dat publicităţii târziu miercuri seara.

În același timp, Mike Pompeo, și-a arătat îngrijorarea cu privire la securitatea mai multor laboratoare chineze, sugerând efectuarea unor inspecții internaționale în cadrul acestor facilități, conform Le Figaro, care citează AFP.

Administrația Trump a evocat săptămâna trecută o ”anchetă” pentru cercetarea tezei conform căreia un angajat al Institutului de Virusologie din Wuhan a fost infectat din greșeală cu un coronavirus natural studiat în acest laborator, înainte de a se propaga în acest oraș, considerat punctul de unde a pornit pandemia.

Această sugestie, precizată pentru prima dată în articole de presă, a fost respinsă de institutul mai sus amintit, dar a căpătat un ecou considerabil în declarațiile americane.

”Trebuie să se ţină cont de faptul că aceste laboratoare sunt deschise încă în China. Astfel de laboratoare, unde există agenţi patogeni complecşi, care fac obiectul unor cercetări, se află nu doar la Institutul de Virusologie din Wuhan, există multe laboratoare de acest gen în China”, a declarat miercuri Mike Pompeo.

”Este important ca aceste materiale să fie manipulate într-un mod sigur, în deplină siguranţă, pentru a evita orice propagare accidentală”, a punctat acesta.

”Trebuie să ne asigurăm că guvernul chinez manipulează aceste materiale în mod corespunzător nu doar la Institutul de Virusologie din Wuhan, ci oriunde altundeva”, a afirmat Pompeo, comparând această situaţie cu cea din domeniul nuclear, care prevede că ”lumea inspectează siturile pentru a asigura o bună gestionare”.

Cu toate acestea, potrivit Le Figaro, secretarul de stat american nu a sugerat cine ar trebui să efectueze inspecțiile internaționale.

Majoritatea oamenilor de ştiinţă consideră că noul coronavirus a fost transmis probabil oamenilor de la un animal. O piaţă din Wuhan este incriminată pentru că ar fi vândut animale sălbatice vii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending