Connect with us

GENERAL

Performanțele politicii externe a UE, sub lupă. România se află în Top 10. Sancțiunile împotriva Rusiei și cooperarea UE-SUA, capitolele la care Bucureștiul s-a remarcat

Published

on

Robert LUPIȚU

rp_eu-countries-flags1-300x188.jpgEuropean Council on Foreign Relations (ECFR) un think-tank european concentrat pe tematica afacerilor externe și relațiilor internaționale a analizat pentru al patrulea an consecutiv performanțele Uniunii Europene și ale statelor membre în materie de politică externă.  Acest studiu s-a axat pe randamentul instituțiilor UE și ale statelor membre în raport cu șase regiuni fundamentale: Rusia; Statele Unite; Europa Extinsă; Orientul Mijlociu și Africa de Nord; Asia și China; aspecte multilaterale.

Politica externă față de Rusia, în trend ascendent

Astfel, în ceea ce privește Rusia, politica externă a Uniunii Europene a fost notată per ansamblu cu calificatul B- , ceea ce înseamnă satisfăcător. Reacția întârziată și lipsită de vitalitate din primele momente ale anexării Crimeei a afectat performanța politicii externe a UE, în ciuda abordării hotărâte din partea a doua a anului.. Din relația cu Rusia, capitolele la care diplomația europeană a excelat sunt sancțiunile (A -, ceea ce semnifică foarte bine spre excelent), politica vizelor (B+, adică foarte bine), reasigurarea securității europene (B+) și acțiunile oficiale față comportamentul Rusiei în Estul Europei (B+). La polul opus se află problematica drepturilor omului și guvernanței, acolo unde UE nu a putut contribui la respectarea drepturilor fundamentale și statului de drept în Rusia (C-, foarte insuficient). La majoritatea capitolelor din relația cu Rusia, unitatea din rândul statelor membre a obținut un scor maxim 5/5, mai puțin în ceea ce privește diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale, unde scorul a fost de 3/5, iar rating-ul a fost C+ (insuficient). Evoluțiile din acest raport arată cu profilul actual al politicii externe europene față de Rusia este cu mult mai coerent și eficient decât la începutul crizei din Ucraina.

Relația cu SUA se consolidează, însă UE pierde teren în celelalte regiuni globale

Relația cu Statele Unite a fost notată cu B (bine), cea cu Europa Extinsă cu B- (satisfăcător), iar cea cu Orientul Mijlociu și Africa de Nord a primit calificativul C (insuficient). În ceea ce privește politica externă față de Asia și China, UE a primit calificativul B- (satisfăcător), același ca și în cazul aspectelor multilaterale. Dacă în cazul SUA, consolidarea relațiilor externe este una firească, ținând seama de longevitatea parteneriatului euro-atlantic și de atitudinea lor de balansare împotriva unui potențial hegemon, în situația de față Rusia, raporturile cu celelalte regiuni nu au fost punctul forte al politicii externe europene.

 Calea europeană adoptată de Georgia, Moldova și Ucraina a fost un succes, dar per total eforturile UE față de vecinătatea sa au fost inconsistente. Extinderea spre Balcanii de Vest a fost înghețată, în vreme ce relația cu Turcia s-a deteriorat pe seama tendințelor anti-democratice de la Ankara. Conflictele din Libia, Siria, Yemen, plus intensificarea prezenței ISIS în Orientul Mijlociu au reprezentat probleme față de care UE nu a identificat soluții viabile pentru a oferi un răspuns strategic acestor provocări. În ceea ce privește preocuparea externă a Uniunii față de Asia și China, aceasta a continuat sub același aspect economic, însă opoziția statelor europene față de pretențiile maritime ale Chinei s-a limitat doar la reiterarea importanței dreptului internațional. Problematicile multilaterale sunt un alt capitol la care Bruxelles-ul nu a apucat să exceleze, în principal din cauza austerității interne (vezi crizele din Mali, Republica Centrafricană), iar în ceea ce privește diplomația multiterală față de criza ucrainiană, a fost accentuat încă o dată decalajul de percepție dintre statele din vest și cele din est.

Performanțele statelor membre: România este în TOP 10, Germania conduce detașat

Analiza celor de la ECFR a fost extinsă și asupra fiecărui stat membru și contribuțiilor acestora față de politica externă europeană. Randamentul statelor membre a fost interpretat sub termeni de “leader” și “slacker” codaș) , în funcție de capitolele la care acestea au excelat sau contribuția rol a fost insignifiantă. Topul este condus de Germania care este considerată lideri în 17 situații de politică externă (printre care contribuție la succesul negocierilor pentru Parteneriatul Transatlantic, sprijinirea eforturilor de reformă democratică în statele Parteneriatului Estic și Balcanii de Vest, coordonarea poziției UE vis-a-vis de China, sprijinirea securității în Afganistan sau ajutor umanitar și asistență pentru dezvoltare). Pe locurile următoare se clasează Marea Britanie (11 “leader”), Franța (8 “leader”), Polonia (6 “leader”), Olanda, Estonia, Lituania, Letonia (cu câte 5 capitole la care au excelat), iar apoi topul este încheiat de statele cu câte 4 situații în care și-au asumat leadership-ul: România, Italia, Demarca și Irlanda.

Țara noastră s-a remarcat la nivelul problematicilor: dezvoltarea sancțiunilor împotriva Moscova (capitolul Rusia), consolidarea cooperării UE-SUA în raport cu Kremlin-ul (capitolul SUA), oferirea de asistență bilaterală statelor din Parteneriatul Estic (capitolul Europa Extinsă), și diferențierea de tratament economic dintre Israel și teritoriile ocupate (capitolul Orientul Mijlociu și Nordul Africii). Există totodată și două aspecte la care România a eșuat să aducă un aport important: asistență pentru dezvoltare și ajutor umanitar și lupta împotriva schimbărilor climatice (unde a primit eticheta de “slacker”.

Per ansamblu, politica externă pe care Uniunea Europeană a desfășurat-o în anul 2014 a fost puternic influențată de comportamentul agresiv al Rusiei în estul continentului și de riscurile de securitate pe care criza ucraineană le implică. Totodată, pentru pretențiile de actor global pe care Europa și le-a proclamat, calificativele reieșite din analiza celor de ECFR nu ilustrează o politică externă multi-dimensională și capabilă să proiecteze interesul Uniunii la nivel global. Faptul că evenimentele din Ucraina au acaparat agenda de securitate și de afaceri externe a Uniunii nu constituie o scuză pentru ca Bruxelles-ul să neglijeze implicarea sa în alte zone internaționale, în care multilateralismul eficace  duce lipsa implicării decisive a actorului care l-a promovat prin Strategia Europeană de Securitate din 2003.

Într-adevăr, aspectele pozitive sunt redate de unitatea dintre statele membre cu privire la majoritatea subiectelor de politică externă și de efectele pozitive ale sancțiunilor impuse Federației Ruse. La nivelul statelor membre, trio-ul Berlin-Londra-Paris domină leadership-ul politicii externe a UE, în timp ce state precum Polonia și România își consolidează rolul. Profilul de politică externă pe care diplomația de la București a căutat să-l contureze la nivelul agendei externe a Uniunii reflectă atât nevoia de protejare asupra riscurilor iminente de securitate, importanța relațiilor cu SUA și menținerea prezenței americane pe teritoriul european ca garanție de securitate, cât și dezideratul de sprijinire a parcursului european al Republicii Moldova.

Studiul integral îl puteți consulta aici.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

GENERAL

Eurostat: Creșterea industrială în România a stagnat la începutul lui 2021, în timp ce UE a înregistrat un avânt în acest sector

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Producţia industrială în Uniunea Europeană şi zona euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în luna ianuarie, însă în România a stagnat comparativ cu luna decembrie şi a scăzut comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, potrivit estimărilor Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.

În ianuarie 2021, producția industrială ajustată sezonier a crescut cu 0.8% în zona euro și cu 0.7% în UE, față de decembrie 2020,  În decembrie 2020, producția industrială a scăzut cu 0.1% în zona euro și a rămas stabilă în UE.

În ianuarie 2021 față de ianuarie 2020, producția industrială a crescut cu 0.1% în zona euro și cu 0.3% în UE.

Comparație lunară pe grupe industriale principale și pe state membre
În zona euro, în ianuarie 2021, față de decembrie 2020, producția de bunuri de consum durabile a crescut cu 0.8%, bunuri de consum nedurabile cu 0.6%, energie și bunuri de capital cu 0.4% și bunuri intermediare cu 0.3%.

În UE, producția de bunuri de consum nedurabile a crescut cu 0.8 %, energia și bunurile de capital cu 0.6 %, iar bunurile de consum intermediare și durabile cu 0.4 %.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Luxemburg (+3.8%), Grecia și Franța (atât +3.4%), cât și Belgia (+3.1%).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Estonia și Letonia (atât -1.5%), Portugalia (-1.3%) și Spania (-0.7%).

În România, producţia industrială a stagnat în luna ianuarie 2021 comparativ cu luna decembrie a anului trecut.

Comparație anuală pe grupe industriale principale și pe state membre
În zona euro, în ianuarie 2021, față de ianuarie 2020, producția de bunuri intermediare a crescut cu 1.8%, bunuri de consum durabile cu 1.6%, bunuri de capital cu 0.9% și energie cu 0.4%, în timp ce producția de bunuri de consum nedurabile a scăzut cu 3.9%.

În UE, producția de bunuri de consum durabile a crescut cu 3.0%, bunurile intermediare cu 2.2% și bunurile de capital cu 0.9%, în timp ce producția de energie a scăzut cu 0.5%, iar bunurile de consum nedurabile cu 3.2%.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Irlanda (+27.5%), Lituania (+11.8%) și Polonia (+5.6%).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Portugalia (-6.5%), Malta (-6.2%) și Slovacia (-4.0%).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a inițiat procedura de infringement împotriva României pentru netranspunerea Codului European al Comunicațiilor Electronice

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a inițiat joi, 4 februarie, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și a altor 23 de state membre ale Uniunii Europene pentru netranspunerea Codului European al Comunicațiilor Electronice, potrivit unui comunicat

Codul european al comunicațiilor electronice modernizează cadrul european de reglementare pentru comunicațiile electronice, pentru a spori opțiunile și drepturile consumatorilor, de exemplu prin asigurarea unor contracte mai clare, a unor servicii de calitate și a unor piețe concurențiale. Codul asigură, de asemenea, standarde mai ridicate ale serviciilor de comunicare, inclusiv comunicații de urgență mai eficiente și mai accesibile. În plus, acesta le permite operatorilor să beneficieze de norme care stimulează investițiile în rețele de foarte mare capacitate, precum și de o previzibilitate mai mare în materie de reglementare, conducând la servicii și infrastructuri digitale mai inovatoare.

Termenul pentru transpunerea Codului în legislația națională a fost 21 decembrie 2020. Până în prezent, doar GreciaUngaria și Finlanda au notificat Comisiei faptul că au adoptat toate măsurile necesare pentru transpunerea directivei, declarând astfel că au finalizat procesul de transpunere, în ciuda faptului că Bruxelles-ul le-a oferit statelor membre orientări și asistență ample, cu scopul de a le sprijini în procesul de transpunere a directivei în legislația națională. În plus, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) a elaborat și a publicat orientări menite să contribuie la punerea în aplicare cu succes a noilor norme.

Prin urmare, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere Belgiei, Bulgariei, Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Estoniei, Irlandei, Spaniei, Franței, Croației, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei și Suediei, prin care le solicită să adopte și să notifice măsurile relevante. Statele membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde.

Codul european al comunicațiilor electronice este un act legislativ esențial pentru a realiza societatea europeană a gigabiților și pentru a asigura participarea deplină a tuturor cetățenilor UE la economia digitală și la societate.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord privind “Fondul Social European +” de 88 de miliarde de euro

Published

on

© Curtea de Conturi Europeană

Președinția portugheză a Consiliului UE și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord politic privind regulamentul de instituire a Fondului Social European Plus (FSE+), care face parte din bugetul UE 2021-2027, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acordul politic a fost salutat de Comisia Europeană, printr-un comunicat publicat vineri.

FSE va fi un instrument-cheie financiar pentru punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, pentru sprijinirea locurilor de muncă și pentru crearea unei societăți echitabile și favorabile incluziunii sociale. De asemenea, va oferi statelor membre resursele necesare pentru redresarea societăților și economiilor noastre după criza COVID-19.

Cu un pachet financiar global de aproape 88 de miliarde de euro, FSE+ va sprijini investițiile în crearea noilor locuri de muncă, precum și în educație și formare. De asemenea, fondul va sprijini incluziunea socială, accesul la asistență medicală și măsurile pentru eradicarea sărăciei în UE.

Nelson de Souza, ministrul portughez pentru planificare a declarat: „Fondul Social European+ va avea o contribuție decisivă la atenuarea consecințelor negative ale crizei actuale, prin promovarea ocupării forței de muncă și reducerea nivelului sărăciei, creând oportunități mai bune pentru toți, în special pentru tineri și copii. Grupurile mai vulnerabile vor fi, de asemenea, favorizate de FSE+”.

FSE+ a fost propus pentru prima dată de Comisia Europeană în 2018, ca parte a pachetului legislativ pentru politica de coeziune 2021-2027.

Proiectul reunește mai multe instrumente, inclusiv fondul pentru persoanele defavorizate și programul de abordare a șomajului în rândul tinerilor. Acest lucru conferă statelor membre UE o flexibilitate mai mare și coerență între programe, reducând astfel birocrația. Proiectele finanțate de fond ar trebui să abordeze provocările identificate în recomandările anuale specifice fiecărei țări.

În 2020, FSE+ a fost adaptat la pachetul de redresare pentru a consolida, printre altele, sprijinul pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, menit să ofere oamenilor competențe adaptate pieței forței de muncă, în special, nevoilor tranzițiilor ecologice și digitale.

Textul include, de asemenea, o prevedere care acoperă măsurile temporare care permit utilizarea fondului în circumstanțe excepționale și neobișnuite.

Mai precis, echipele de negociere ale colegiuitorilor au convenit asupra cerințelor privind alocarea resurselor FSE+ la nivel național în conformitate cu obiectivele de politică ale fondului, precum incluziunea socială, abordarea lipsurilor materiale, sprijinirea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional și atenuarea sărăciei în rândul copiilor.

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „Fondul Social European Plus investește în oameni. Salut acordul politic încheiat, deoarece acest fond este mai important ca niciodată. Criza a pus în pericol tinerii, copiii și comunitățile vulnerabile”.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru economie a subliniat faptul că: „Acest instrument de finanțare va fi principala noastră cale de a investi în oameni și de a construi o Europă favorabilă incluziunii pe măsură ce ieșim din criză. FSE va contribui la crearea unor oportunități mai egale, la îmbunătățirea accesului pe piața forței de muncă, la condiții de muncă mai echitabile și la îmbunătățirea protecției sociale. Acesta se va concentra pe combaterea sărăciei și pe dezvoltarea competențelor adecvate pentru tranzițiile digitale și ecologice, subliniind valoarea și nevoile tinerilor: generația noastră următoare”.

Acordul politic va fi înaintat spre aprobare către ambasadorii statelor membre la UE (Coreper) și plenul Parlamentului European. Apoi, discuțiile vor continua la nivel tehnic pentru a finaliza textul integral al regulamentului.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dragoș Pîslaru6 mins ago

Dragoș Pîslaru: România, lăudată de PE pentru consultările publice privind elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

COMISIA EUROPEANA7 mins ago

Comisarul european Thierry Breton: Este posibil ca UE să nu prelungească contractul cu AstraZeneca din cauza întârzierilor în livrări

NATO11 mins ago

Generalul-locotenent Dumitru Scarlat și-a încheiat misiunea de reprezentant militar al României la NATO și UE

U.E.45 mins ago

Josep Borrell, privind refacerea economică post-pandemie: UE riscă să rămână ”serios” în urma SUA și a Chinei

SUA57 mins ago

UE și SUA propun un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia

Dacian Cioloș16 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj pentru Vladimir Putin: Lumea privește. Aveți obligația morală și umanitară să îi acordați asistență medicală lui Aleksei Navalnîi

SUA16 hours ago

UE solicită Rusiei să-i acorde lui Aleksei Navalnîi acces la îngrijiri medicale. SUA avertizează că “vor exista consecințe dacă Navalnîi moare”

CONSILIUL UE18 hours ago

Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din UE: România este preocupată pentru desfășurarea de trupe militare ale Rusiei în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Papa Francisc, îngrijorat de intensificarea activităților militare din Ucraina: “Sper că putem evita o amplificare a tensiunii”

S&D20 hours ago

Social-democrații din Parlamentul European au lansat platforma #Progressives4Europe pentru participarea cetățenilor la Conferința privind viitorul Europei

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending