Liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, i-a adresat duminică un mesaj președintelui rus Vladimir Putin, solicitându-i acestuia să îi acorde opozantului Kremlinului, Aleksei Navalnîi, acces la îngrijiri medicale pe fondul înrăutățirii, în închisoare, a stării de sănătate a acestuia în urma.

“Domnule președinte Putin, lumea privește. Ca lideri ai Parlamentului European, noi suntem uniți: aveți obligația morală și umanitară să îi acordați asistență medicală lui Aleksei Navalnîi. Acționați acum sau vă veți păta mâinile cu sângele domnului Navalnîi“, a scris Cioloș, pe Twitter.

President #Putin, the world is watching. As @Europarl_EN leaders, we are united: you have a moral & humanitarian obligation to provide medical assistance to @navalny.

Act now, or the blood of Mr #Navalny will forever be on your hands. #FreeNavalny

— Dacian Cioloş (@CiolosDacian) April 18, 2021

Uniunea Europeană și Statele Unite au solicitat duminică Rusiei să-i acorde îngrijiri medicale principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, încarcerat în luna ianuarie și a cărui stare de sănătate s-a deteriorat în închisoare.

“UE este profund îngrijorată și solicită autorităților ruse să-i acorde (n.r. – lui Aleksei Navalnîi) acces imediat la profesioniștii medicali în care (Navalnîi) are încredere”, a afirmat șeful diplomației europene, Josep Borrell, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro înainte de reuniunea miniștrilor de externe din țările UE, ce are loc luni, în sistem videoconferință.

Mesajul său a fost întărit și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-a declarat “profund îngrijorată” de starea medicală a lui Aleksei Navalnîi.

“El trebuie să primească imediat un tratament medical adecvat. UE continuă să solicită eliberarea sa imediată și necondiționată”, a scris ea, pe Twitter.

În același stil ferm, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a invocat respectul pentru valorile umane, fâcând apel “la autoritățile ruse să îi ofere îngrijire medicală” lui Navalnîi și “să permită ca acesta să fie tratat de un doctor în care are încredere”.

După ce Josep Borrell a subliniat că miniștrii de externe europeni vor aborda acest subiect la reuniunea de luni, miniștrii de externe german și francez, Heiko Maas și Jean-Yves Le Drian, și-au alăturat vocile cerințelor occidentale ca Aleksei Navalnîi “să aibă acces la medici în care are încredere”, adăugând că “dreptul său la îngrijiri medicale trebuie să-i fie garantat fără întârziere”.

Separat, șeful diplomației franceze a evocat “responsabilitatea majoră” a preşedintelui Vladimir Putin și a lăsat să planeze şi ameninţarea unor noi sancţiuni europene, informează Agerpres.

Peste Ocean, Casa Albă a avertizat că vor exista “consecinţe” pentru Rusia dacă opozantul Aleksei Navalnîi, a cărui stare de sănătate s-a deteriorat, va muri.

“În ceea ce priveşte măsurile specifice pe care le vom lua, studiem diferite tipuri de costuri pe care le vom impune, şi nu le voi dezvălui public în acest stadiu dar am indicat că vor exista consecinţe dacă dl Navalnîi moare”, a declarat Jake Sullivan, consilier pentru securitate naţională al lui Joe Biden, pe canalul CNN.

Și preşedintele american Joe Biden a declarat sâmbătă că soarta lui Aleksei Navalnîi este “total nedreaptă”, în cadrul unor scurte declaraţii de presă.

Principalul opozant al Kremlinului a încetat să se alimenteze pe 31 martie pentru a protesta împotriva condiţiilor proaste de detenţie. În vârstă de 44 de ani, el a supravieţuit la limită otrăvirii cu un agent neurotoxic care l-a adus în comă în vara anului trecut. El a acuzat Kremlinul şi serviciile de securitate ruse că sunt responsabile pentru atac, ceea ce acestea au negat.

Medici apropiaţi de opozant au cerut sâmbătă să li se permită să-l vadă imediat, temându-se că acesta ar putea suferi oricând un atac cardiac letal.

Uniunea Europeană și Statele Unite au solicitat duminică Rusiei să-i acorde îngrijiri medicale principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, încarcerat în luna ianuarie și a cărui stare de sănătate s-a deteriorat în închisoare.

“UE este profund îngrijorată și solicită autorităților ruse să-i acorde (n.r. – lui Aleksei Navalnîi) acces imediat la profesioniștii medicali în care (Navalnîi) are încredere”, a afirmat șeful diplomației europene, Josep Borrell, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro înainte de reuniunea miniștrilor de externe din țările UE, ce are loc luni, în sistem videoconferință.

Mesajul său a fost întărit și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-a declarat “profund îngrijorată” de starea medicală a lui Aleksei Navalnîi.

“El trebuie să primească imediat un tratament medical adecvat. UE continuă să solicită eliberarea sa imediată și necondiționată”, a scris ea, pe Twitter.

În același stil ferm, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a invocat respectul pentru valorile umane, fâcând apel “la autoritățile ruse să îi ofere îngrijire medicală” lui Navalnîi și “să permită ca acesta să fie tratat de un doctor în care are încredere”.

După ce Josep Borrell a subliniat că miniștrii de externe europeni vor aborda acest subiect la reuniunea de luni, miniștrii de externe german și francez, Heiko Maas și Jean-Yves Le Drian, și-au alăturat vocile cerințelor occidentale ca Aleksei Navalnîi “să aibă acces la medici în care are încredere”, adăugând că “dreptul său la îngrijiri medicale trebuie să-i fie garantat fără întârziere”.

Separat, șeful diplomației franceze a evocat “responsabilitatea majoră” a preşedintelui Vladimir Putin și a lăsat să planeze şi ameninţarea unor noi sancţiuni europene, informează Agerpres.

Peste Ocean, Casa Albă a avertizat că vor exista “consecinţe” pentru Rusia dacă opozantul Aleksei Navalnîi, a cărui stare de sănătate s-a deteriorat, va muri.

“În ceea ce priveşte măsurile specifice pe care le vom lua, studiem diferite tipuri de costuri pe care le vom impune, şi nu le voi dezvălui public în acest stadiu dar am indicat că vor exista consecinţe dacă dl Navalnîi moare”, a declarat Jake Sullivan, consilier pentru securitate naţională al lui Joe Biden, pe canalul CNN.

Și preşedintele american Joe Biden a declarat sâmbătă că soarta lui Aleksei Navalnîi este “total nedreaptă”, în cadrul unor scurte declaraţii de presă.

Principalul opozant al Kremlinului a încetat să se alimenteze pe 31 martie pentru a protesta împotriva condiţiilor proaste de detenţie. În vârstă de 44 de ani, el a supravieţuit la limită otrăvirii cu un agent neurotoxic care l-a adus în comă în vara anului trecut. El a acuzat Kremlinul şi serviciile de securitate ruse că sunt responsabile pentru atac, ceea ce acestea au negat.

Medici apropiaţi de opozant au cerut sâmbătă să li se permită să-l vadă imediat, temându-se că acesta ar putea suferi oricând un atac cardiac letal.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, va participa luni la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care va avea loc în sistem videoconferinţă, unde va evidenţia poziţia principială a României privind susţinerea integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei și va exprima preocuparea pentru desfăşurarea de trupe şi echipamente militare ale Rusiei în Crimeea, la frontiera estică a Ucrainei şi, în general, în Marea Neagră.

Ministerul Afacerilor Externe informează duminică, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, că la reuniunea șefilor diplomațiilor din țările UE vor fi abordate situaţia din Georgia, relaţiile UE – India, situaţia din Myanmar, stadiul Planului Comun de Acţiune Cuprinzător privind dosarul nuclear iranian, relaţiile cu Mozambic şi perspectivele Acordului post-Cotonou. Agenda tematică propriu-zisă a reuniunii va include dezbateri referitoare la evoluţiile din Etiopia şi situaţia din Ucraina. De asemenea, miniştrii de externe europeni vor avea un schimb informal de opinii cu ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dimitri Kuleba.

În ceea ce priveşte situaţia din Georgia, miniştrii vor analiza evoluţiile recente, în contextul crizei politice interne. “Ministrul Bogdan Aurescu va reliefa importanţa continuării eforturilor de mediere ale UE cu obiectivul identificării de soluţii concrete. Va evidenţia, de asemenea, că sprijinul UE este esenţial pentru consolidarea democraţiei şi a rezilienţei Georgiei şi, în general, a statelor din Parteneriatul Estic, având în vedere multiplele provocări cu care se confruntă aceste ţări în ultima perioadă”, arată sursa citată.

Referitor la relaţiile UE – India, miniştrii europeni vor evalua stadiul pregătirii Summitului UE – India, care va avea loc la Porto, pe data de 8 mai, sub preşedinţia portugheză a Consiliului UE. Ministrul român de externe va exprima susţinerea pentru atingerea unor obiective cât mai ambiţioase cu ocazia reuniunii la nivel înalt. Potrivit MAE, el va arăta că un parteneriat solid şi cuprinzător cu India va contribui la crearea unui prim pilon al implicării strategice a UE în regiunea indo-pacifică.

Cât priveşte situaţia îngrijorătoare din regiunea Tigray din Etiopia, precum şi rolul Uniunii Europene în soluţionarea acestei crize, ministrul Bogdan Aurescu va sublinia importanţa eforturilor de detensionare pentru a evita riscul de contagiune în întreaga regiune a Cornului Africii, cu impact indirect şi asupra UE. De asemenea, va evidenţia rolul important deţinut de Uniunea Africană şi de Autoritatea Interguvernamentală pentru Dezvoltare.

Dezbaterea privind Ucraina va avea loc după vizita preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, la Kiev (3 martie) şi reuniunea Consiliului de Asociere UE – Ucraina (11 februarie).

O atenţie specială va fi acordată situaţiei de securitate din estul ţării, în urma evoluţiilor recente de securitate, precizează MAE. În plan intern, vor fi abordate eforturile de soluţionare a conflictului şi sprijinul UE în continuarea procesului de reforme. Demnitarul român va reitera sprijinul pentru parcursul european al Ucrainei şi pentru aprofundarea procesului de asociere politică şi integrare economică şi va încuraja continuarea eforturilor autorităţilor ucrainene în realizarea de reforme, în beneficiul tuturor cetăţenilor. De asemenea, va evidenţia poziţia principială a României privind susţinerea integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei. În acelaşi timp, va exprima preocuparea pentru desfăşurarea de trupe şi echipamente militare ale Rusiei în Crimeea, la frontiera estică a Ucrainei şi, în general, în Marea Neagră. În context, va accentua necesitatea unei viziuni strategice privind Parteneriatul Estic şi a unei agende ambiţioase post-2020, care să includă consolidarea dimensiunii de securitate a cooperării cu statele partenere prin utilizarea tuturor instrumentelor disponibile la nivelul UE.

Discuţia cu ministrul afacerilor externe ucrainean, Dimitri Kuleba, va oferi oportunitatea unui schimb de vederi pe teme precum relaţiile Ucrainei cu UE şi evoluţiile recente din estul ţării, se mai arată în comunicatul citat.