Connect with us

S&D

PES salută victoriile Partidului Socialist din Franța în alegerile locale: Alegătorii și-au pierdut încrederea în proiectul Macron și au votat pentru Franța mai echitabilă, socială și mai durabilă

Published

on

@ pes.eu

Partidul Socialiștilor Europeni (PSE) salută rezultatele alegerilor locale din Franța, în care Partidul Socialist (PS) a obținut victorii importante și si-au consolidat pozițiile în marile orașe din Franța, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Victoriile PS din țară – de la Paris la Nantes, de la Lille la Nancy și de la Dijon la Montpellier și nu numai – arată o nouă ascensiune pentru stânga, pe măsură ce socialiștii și ecologiștii își consolidează pozițiile electorale în orașe și sate.

„Acesta este un rezultat puternic pentru PS. Datorită campaniei dedicate și a unui mesaj puternic, PS a obținut victorii chiar în toată țara. Alegătorii și-au pierdut încrederea în proiectul Macron – primarii socialiști au fost aleși pentru a-și servi comunitățile cu misiunea de a crea Franța mai egală, socială și mai durabilă pe care o doresc cetățenii. Olivier Faure a fost ales să conducă PS în promisiunea unei stângi unite și renăscute în Franța. Lăstarii verzi ai acestui efort au apărut clar ieri. Unirea socialiștilor și ecologiștilor în spatele unei presiuni comune pentru o societate mai echitabilă și durabilă a dus la aceste victorii. Această strategie a abilitat acum stânga să continue această agendă în orașele și satele din Franța”, a declarat președintele PES, Serghei Stanishev.

Alianțele PS cu alți actori politici de stânga au unificat o masă de alegători socialiști, feministi și ecologiști care așteaptă schimbări și noi priorități politice pentru țară.

În Capitală, primarul general Anne Hidalgo a ieșit învingătoare cu o majoritate mare, obținând puțin sub jumătate din voturile exprimate după ce a primit sprijin din partea Europe Ecologie Les Verts (EELV), a comuniștilor și a mișcărilor cetățenești care au ajuns dincolo de organizațiile politice tradiționale.

Acest model s-a dovedit de succes în toată Franța, ceea ce a generat victorii puternice pentru PS și stânga în general într-o competiție între mai multe forțe politice majore. Candidații de stânga vor conduce 100 de orașe (peste 30.000 de locuitori), dintre care 48 vor fi sub conducerea PS.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu cere mai multă transparență din partea Guvernului privind folosirea fondurilor europene în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Investițiile în domeniul sănătății, precum și creșterea calității serviciilor medicale, trebuie să devină reale priorități pentru România, a afirmat joi europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D), solicitând Guvernului mai multă transparență în legătură cu modul în care sunt folosite fondurile europene pentru acest domeniu.

Potrivit eurodeputatului român, sunt câteva întrebări privind acest sector, care au nevoie de răspunsuri urgente.

“Ce se mai întâmplă cu Spitalele Regionale de la Craiova, Iași și Cluj-Napoca, care au studiile de fezabilitate realizate de ani buni, amplasamentele aprobate, dar și finanțările necesare? Când se vor lansa licitațiile și când va începe construcția efectivă a acestor spitale astfel încât cetățenii din aceste regiuni să beneficieze cât mai rapid de servicii de sănătate de calitate? Cum a folosit România măsurile excepționale adoptate de Parlamentul European încă din luna martie anul trecut, care ofereau o flexibilitate crescută în folosirea fondurilor europene din exercițiul financiar 2014-2020, acestea putând fi direcționate prioritar către domeniul sănătății? Care este stadiul negocierilor Programului Operațional Sănătate pentru perioada 2021-2027 și ce proiecte sunt incluse în acest program? Se confirmă includerea în Planul Național de Redresare și Reziliență a trei spitale noi: la Brașov, Focșani și Sibiu? Dacă da, ce măsuri sunt luate pentru ca realizarea acestora să se încadreze în termenul-limită al PNRR (decembrie 2026)?”, a scris ea pe Facebook.

“Cred că cetățenii merită aceste răspunsuri, pentru că reprezintă șanse cu care – foarte realist – România poate că nu se va mai întâlni”, a conchis Crețu.

Programul de guvernare al actualei coaliții prevede, pentru domeniul sănătății, crearea unui fond de inovație în sănătate; investitii de cel puțin 1,8 miliarde euro din fonduri europene prin Planul național de redresare și reziliență pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale al pacienților critici cu scopul de a asigura acces la tratament în regim de urgență și de a reduce mortalitatea pacienților aflați în stare critică pe perioade/crize pandemice, și investiții în sănătate de cel putin 2,8 miliarde euro din fonduri europene prin Programul Operațional Sănătate prin investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi cu impact teritorial major, creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară și a serviciilor oferite în regim ambulatoriu, servicii de reabilitare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populației şi profilului epidemiologic al morbidităţii, digitalizarea sistemului medical și măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament.

De asemene, este prevăzută și accesarea de fonduri europene pentru sănătate din programele centralizate gestionate de Comisia Europeană EU4Health, Digital Europe și Horizon Europe.

Continue Reading

S&D

Eurodeputatul Victor Negrescu cere Guvernului să nu taie sumele pentru educație din PNRR: Educația nu are culoare politică

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Tăierea sumelor pentru educație din Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă un eșec major, a atenționat miercuri eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), vicepreședinte al Comisiei pentru cultură și educație din Parlamentul European.

“Am atras atenția asupra acestui lucru încă de săptămâna trecută, dar guvernanții ne mințeau spunând că pe educație totul merge bine. Am aflat acum că pentru ei totul merge bine când există riscul să pierzi 1,1 miliarde de euro. Din păcate, tăierile sunt realizate exact în domeniile care ar crește calitatea educației și ar conecta învățământul cu formările și competențele necesare astăzi. Se pare că măsurile respinse au fost redactate greșit și nu au respectat cerințele europene”, a scris Negrescu, pe Facebook.

Europarlamentarul PSD a subliniat că a fost cel care a solicitat, la nivel european, 10% pentru educație din Mecanismul de Redresare și Reziliență, și a inițiat campania prin care a solicitat creșterea sumei pentru educație de la circa 1 miliard de euro la peste 4 miliarde.

“Educația trebuie să rămână o prioritate în PNRR. Solicit guvernanților să se lupte pentru aceste fonduri. Personal, voi solicita Comisiei Europene să reanalizeze măsurile pentru educație și să permită României redepunerea lor. Educația nu are culoare politică, deși se pare că incompetența și incapacitatea de a redacta reforme are”, a conchis Victor Negrescu.

 

Cu o zi în urmă, eurodeputatul PSD a subliniat că România nu poate risca să fie ultima țară care depune Planul de Redresare și Reziliență și că este nevoie ca procesul să fie accelerat pentru ca Bucureștiul să evite un eșec.

Polonia a devenit luni cel de-al 14-lea stat membru al Uniunii Europene care și-a depus la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care Varșovia urmărește să primească 36 de miliarde de euro pentru redresarea economiei sale, din care aproape 24 de miliarde euro sub formă de granturi.

Portugalia a fost primul stat membru care și-a transmis PNRR la 22 aprilie, urmat de Germania și Grecia la 28 aprilie, Franța și Slovacia la 29 aprilie și Danemarca, Letonia, Luxemburg și Spania, la 30 aprilie, respectiv Austria, Belgia, Italia și Slovenia pe 1 mai

Prezentarea acestor planuri vine în urma unui dialog intens între Comisie și autoritățile naționale ale acestor state membre în ultimele luni.

În ce privește România, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică în luna martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 30,44 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Continue Reading

S&D

Eurodeputatul Victor Negrescu: România nu poate risca să fie ultima țară care depune Planul de Redresare și Reziliență. Este nevoie să accelerăm procesul pentru a evita un eșec

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

România nu poate risca să fie ultima țară care depune Planul de Redresare și Reziliență, a avertizat marți europarlamentarul Victor Negrescu (PSD, S&D) după ce jumătate din statele membre ale Uniunii Europene au trimis planurile lor naționale la Comisia Europeană.

“Este nevoie să accelerăm procesul de redactare și negociere pentru ca termenul de 31 mai să fie devansat și a evita, astfel, acest eșec. Jumătate din statele europene au depus deja oficial planurile lor, inclusiv din Estul Europei, iar celelalte țări se pregătesc să facă acest lucru în următoarele zile. Poate doar Bulgaria, care se pregătește de alegeri anticipate, să mai depună așa târziu ca noi. Interesant este că peste tot s-a înțeles că este nevoie de un efort național. Doar la noi guvernanții sunt încă în vacanță și ignoră dialogul cu partenerii sociali, societatea civilă, mediul academic și Parlamentul”, a scris Negrescu, pe Facebook.

Potrivit acestuia, cele 14 state europene care au depus planurile până ieri, 3 mai, sunt chiar statele cu cea mai mare alocare și care au susținut crearea acestui mecanism de redresare: Polonia, Belgia, Italia, Austria, Slovenia, Danemarca, Spania, Letonia, Luxemburg, Slovacia, Franța, Germania, Grecia, Portugalia.

“Statele care nu au depus încă fie nu au susținut crearea acestui mecanism de împrumut comun la nivel european, fie sunt state care au primit o alocare mică sau trec prin crize politice interne”, a conchis el.

Polonia a devenit luni cel de-al 14-lea stat membru al Uniunii Europene care și-a depus la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care Varșovia urmărește să primească 36 de miliarde de euro pentru redresarea economiei sale, din care aproape 24 de miliarde euro sub formă de granturi.

Portugalia a fost primul stat membru care și-a transmis PNRR la 22 aprilie, urmat de Germania și Grecia la 28 aprilie, Franța și Slovacia la 29 aprilie și Danemarca, Letonia, Luxemburg și Spania, la 30 aprilie, respectiv Austria, Belgia, Italia și Slovenia pe 1 mai

Prezentarea acestor planuri vine în urma unui dialog intens între Comisie și autoritățile naționale ale acestor state membre în ultimele luni.

În ce privește România, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică în luna martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 30,44 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

POLITICĂ2 mins ago

Cristian Diaconescu, videoconferință cu secretarul general al PPE: Popularii Europeni susțin demersurile PMP, al treilea partid ca scor politic la nivel național în urma alegerilor locale

CONSILIUL UE20 mins ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, la reuniunea cu omologii din UE: România sprijină consolidarea palierului operațional al Politicii de Securitate şi Apărare Comună

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, consideră că viitorul Europei depinde de inovare: Bugetul record pentru programul Orizont Europa, dovada că ne pasă de Uniunea pe care o vom lăsa moștenire

NATO17 hours ago

Bogdan Aurescu, despre prezența militară a Rusiei în regiune: România nu se simte amenințată. Marea Neagră e parţial şi un “lac” NATO

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu cere mai multă transparență din partea Guvernului privind folosirea fondurilor europene în domeniul sănătății

NATO17 hours ago

Șeful diplomației SUA, prima vizită în Europa de Est: Președintele Ucrainei îi cere lui Antony Blinken sprijinul SUA pentru a obține planul de acțiune de aderare la NATO

ROMÂNIA17 hours ago

Ludovic Orban: Parteneriatul Strategic dintre România și SUA, unul dintre pilonii de bază ai politicii externe

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR18 hours ago

CoR, mesaj către comisarul european pentru egalitate: Comunitățile locale sunt în prima linie privind promovarea egalității de șanse

EVENIMENTE18 hours ago

“Sibiul pune umărul pentru Europa”. Consiliul Județean Sibiu organizează pe 9 mai, de Ziua Europei, Summit-ul Muzical al Vaccinării, unde cetățenii se pot imuniza împotriva COVID-19

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

CE lansează o nouă Strategie privind mijloacele terapeutice pentru tratarea COVID-19: 142 de milioane de euro pentru dezvoltarea medicamentelor eficiente

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în negociere, nu a fost refuzat de Comisia Europeană. Este vorba de a remodela ce avem noi în planul de redresare şi rezilienţă

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Summitul privind clima. Joe Biden le cere liderilor lumii să se unească în lupta împotriva schimbărilor climatice: America s-a întors. Trebuie să trecem la acţiune noi toţi, în pas accelerat

ROMÂNIA2 weeks ago

Ioana Mihăilă a anunțat care sunt prioritățile mandatului său de ministru al Sănătății: Atragerea de fonduri europene, creşterea accesului la servicii medicale de bază şi reforma managementului

Advertisement
Advertisement

Trending