Connect with us

NATO

PESCO: Țările UE au lansat un nou val de proiecte în domeniul apărării europene. România, implicată în patru dintre cele 14 proiecte aprobate

Published

on

© European External Action Service

Statele membre ale Uniunii Europene au decis marți, la Bruxelles, lansarea a încă 14 proiecte comune destinate apărării europene, crescând numărul acestora la 60 proiecte aprobate de la lansarea cooperării structurate permanente (PESCO), în 2017, informează un comunicat al Consiliului Uniunii Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Consiliul a adoptat o decizie de actualizare a listei de proiecte care urmează să fie întreprinse în cadrul cooperării structurate permanente a UE. Ca urmare, 14 noi proiecte vor fi adăugate la lista celor 46 de proiecte existente care au fost elaborate în cadrul PESCO începând din decembrie 2017.

Noile proiecte reprezintă un nou pas spre investiții și dezvoltare comună în domeniul apărării, în special în domeniile aerian și spațial, arată sursa citată. În total, 21 de state membre ale UE din cele 25 participante la PESCO sunt implicate în proiectele din cadrul acestui val. România este implicată în patru dintre aceste proiecte: Proiectul “Vehiculul de suprafață semiautonom de dimensiuni medii (M-SASV)”, Noua generație de RPAS de mici dimensiuni, Apărarea activelor spațiale și Hub-ul comun pentru imagistică guvernamentală (CoHGI). Din totalul de 60 de proiecte PESCO, România este implicată în 16 proiecte, două dintre ele fiind inițiate de către țara noastră

Cele 14 proiecte lansate în cel de-al patrulea val acoperă cinci domenii militare – terestru (2), maritim (2), aerian (6), cibernetic/C4ISR (2) și spațial (2) -, informează Agenția Europeană de Apărare. Proiectele variază de la dezvoltarea de noi capacități militare și identificarea nevoilor viitoare în domenii precum puterea aeriană și escorta maritimă de suprafață, până la îmbunătățirea schimbului de imagini guvernamentale clasificate și antrenamentul comun pentru tancurile de luptă principale. Printre proiectele PESCO adoptate de Consiliu se numără:

Transportul aerian strategic de mărfuri supradimensionate

Proiectul “Transport aerian strategic pentru mărfuri supradimensionate” (SATOC) are ca obiectiv să acopere deficitul critic de transport strategic pentru mărfuri supradimensionate și grele, un instrument esențial pentru misiunile și operațiunile militare. SATOC implică o abordare treptată în trei etape, în primul rând prin identificarea unui număr suficient de membri ai proiectului – cu o posibilă participare a unui stat terț, armonizarea cerințelor și, în final, identificarea și convenirea unei soluții europene comune pentru transportul de mărfuri supradimensionate.

Cele cinci națiuni participante sunt: Germania, Cehia, Franța, Țările de Jos și Slovenia. Un calendar inițial al proiectului pentru colectarea și armonizarea cerințelor se va desfășura până în 2023, cu un posibil acord asupra unei soluții europene și un proiect ulterior prevăzut pentru 2026.

Vehicul de suprafață semiautonom de dimensiuni medii

Proiectul “Vehiculul de suprafață semiautonom de dimensiuni medii (M-SASV)” va dezvolta un vehicul de suprafață semiautonom de dimensiuni medii (250-500 de tone) cu mai multe module de misiune, cum ar fi: informații, supraveghere, recunoaștere (ISR), război antisubmarin, război antisuprafață (ASuW) și război naval împotriva minelor (NMW).

Platforma M-SASV va fi dezvoltată urmând o abordare cu echipaj uman (atunci când este necesar) și fără echipaj uman (atunci când este posibil) și va oferi o flexibilitate operațională și o protecție sporită a echipajului. Proiectul pentru M-SASV se va concentra pe operațiunile litorale, însă platforma va putea fi desfășurată și ca parte a grupurilor operative navale.

Cele patru națiuni participante sunt: Estonia, Franța, Letonia și România. Cerințele inițiale de capacitate au fost deja redactate, iar partenerii din industrie lucrează la crearea unui consorțiu.

Noua generație de RPAS de mici dimensiuni

Proiectul Next Generation Small RPAS (NGSR) are ca scop dezvoltarea unui RPAS tactic de mici dimensiuni (150 kg), foarte ușor de utilizat, multifuncțional și cu roluri multiple. Sistemul va fi capabil să se desfășoare, să decoleze, să aterizeze și să opereze într-un mediu tactic fără a avea nevoie de o pistă. Aspectul multifuncțional/multirol al sistemului va oferi comandanților tactici o mare varietate de instrumente atât în domeniul maritim, cât și în cel aerian.

NGSR va avea, de asemenea, un potențial ca sistem cu dublă utilizare, și anume pentru agențiile de aplicare a legii și pentru agențiile de intervenție în caz de dezastre/urgențe. Acest proiect vizează, de asemenea, reducerea semnăturii radar, acustice și infraroșii a UAS de mici dimensiuni. NGSR va oferi, de asemenea, un RPAS tactic european suplimentar, deoarece mai puțin de jumătate din platformele aflate în prezent în serviciu au fost fabricate în Europa.

Cele cinci națiuni participante sunt: Spania, Germania, Portugalia, Slovenia și România. Un calendar inițial al proiectului pentru incubare se va desfășura până în 2023, urmat de teste de integrare a sistemelor și de interoperabilitate în 2024 și 2025, urmând ca în final să se livreze un prim prototip în 2026.

Apărarea activelor spațiale

Proiectul de apărare a activelor spațiale (Defence of Space Assets – DoSA), realizat de șase națiuni, are ca scop creșterea eficienței operaționale a UE în domeniul spațial prin utilizarea optimă a activelor spațiale actuale și viitoare. Printre principalele sale obiective se numără definirea tehnologiilor și identificarea nevoilor operaționale comune care vor fi necesare mâine pentru apărarea activelor spațiale. DoSA implică o abordare în trei etape care combină formarea pentru operațiuni militare spațiale, reziliența spațială și accesul la spațiu și manevrabilitatea în spațiu.

Cele șapte națiuni participante sunt: Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, Austria și România. Un calendar inițial al proiectului include identificarea unui set de priorități și/sau capacități tehnologice și un prim exercițiu comun în 2022. Specificații suplimentare, inclusiv un concept comun de operațiuni (CONOPS) a studii de fezabilitate vor fi dezvoltate până în 2024 și 2024, cu o propunere finală pentru viitoarele sisteme așteptată în 2026.

Hub-ul comun pentru imagistică guvernamentală (CoHGI)

Acest proiect face parte din domeniul spațial. Obiectivul este de a crea un centru comun pentru a facilita schimbul de imaginilor guvernamentale clasificate la nivel european între statele membre, precum și cu entitățile UE, beneficiind pe deplin de EUSatCen pentru a consolida capacitățile de a-și îndeplini misiunea sa principală. 

Cele nouă națiuni participante sunt: Germania, Spania, Franța, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Austria și România.

Lista de proiecte noi include, de asemenea, următoarele: Elemente esențiale ale escortei europene (4E) pentru domeniul maritim, Future Medium-size Tactical Cargo (FMTC), Next Generation Small RPAS (NGSR), Rotorcraft Docking Station for Drones, Small Scalable Weapons (SSW) și Air Power pentru sistemele aeriene. Parteneriatul militar al UE (EU MilPart) este inclus în domeniul sistemelor terestre. În cele din urmă, modelarea automată, identificarea și evaluarea pagubelor din terenul urban (AMIDA-UT) și Federațiile de raioane cibernetice (CRF) sunt incluse în domeniul sistemelor de apărare cibernetică și C4ISR (comandă, control, comunicații, calculatoare).

Cooperarea structurată permanentă, sau PESCO, este unul dintre elementele de bază ale politicii de apărare a UE. A fost înființată în 2017 pentru a permite statelor membre ale UE să colaboreze mai strâns în domeniul securității și al apărării. Acest cadru permanent de cooperare în domeniul apărării permite statelor membre care doresc și sunt capabile să dezvolte în comun capacități de apărare, să investească în proiecte comune și să îmbunătățească pregătirea operațională și contribuția forțelor lor armate.

Până în prezent, 25 de state membre ale UE și-au asumat angajamentele mai obligatorii care stau la baza PESCO. Odată cu decizia de astăzi, numărul proiectelor de colaborare a crescut la 60 și acoperă diverse domenii, cum ar fi: facilități de instruire, sisteme de formare terestră, sisteme maritime și aeriene, sisteme cibernetice, precum și activarea serviciilor multiple comune și a spațiului.

O listă inițială de 17 proiecte care urmează să fie dezvoltate în cadrul PESCO a fost adoptată de Consiliu la 6 martie 2018. Un al doilea lot de 17 proiecte care urmează să fie dezvoltate în cadrul PESCO a fost adoptat de Consiliu la 19 noiembrie 2018. Și, în cele din urmă, un al treilea lot de 13 proiecte suplimentare care urmează să fie dezvoltate în cadrul PESCO a fost adoptat de Consiliu la 12 noiembrie 2019. Un proiect PESCO din primul lot a fost închis în mod oficial de către membrii săi de proiect.

S-au înregistrat progrese în ceea ce privește proiectele care au fost adoptate și care sunt în curs de desfășurare. Echipele de reacție rapidă în domeniul cibernetic și Comandamentul medical european sunt în prezent operaționale. Eforturile ar trebui să se concentreze acum pe obținerea de rezultate tangibile pentru cât mai multe proiecte posibil – mai mult de o treime până în 2025.

Cele 25 de state membre care participă la PESCO sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Bulgaria, Croația, Cehia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Suedia.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

Published

on

© Joe Biden / Twitter

Preşedintele SUA, Joe Biden, ar putea să efectueze o vizită în Europa Centrală cel mai probabil în luna februarie, a anunţat miercuri Poloniei, Andrzej Duda, adăugând că nu ştie deocamdată care dintre ţările din regiune ar fi incluse ca destinaţii în cadrul acestei vizite a lui Joe Biden, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

“Cel mai probabil, preşedintele va veni în partea noastră de Europă în luna februarie”, a afirmat Duda în cursul unei conferinţe de presă susţinute la Riga, în Letonia, unde se află într-o vizită de lucru.

“Partea noastră de Europă înseamnă Europa Centrală … aceasta este o zonă care se întinde din România până în Estonia”, a mai spus preşedintele polonez, indicând că pe moment este dificil de spus concret care sunt ţările pe care Joe Biden le va vizita cu acest prilej. Deocamdată, “nu avem astfel de informaţii”, a adăugat el.

Anterior, publicaţia poloneză Dziennik Gazeta Prawna lăsase să se înţeleagă că liderul ucrainean Volodimir Zelenski ar putea să aibă o întâlnire cu preşedintele Joe Biden la sfârşitul lunii februarie, când şeful Casei Albe este aşteptat să efectueze o vizită în Polonia, potrivit ediţiei de miercuri a Ukrainska Pravda.

Conform ziarului polonez, pentru această întrevedere sunt luate în considerare două oraşe din Polonia – capitala Varşovia şi Rzeszów, din sud-estul ţării.

“Preşedintele ucrainean va prezenta un plan de pace şi va lansa un apel la organizarea unei conferinţe internaţionale privind Ucraina”, a declarat pentru publicaţia poloneză o sursă diplomatică de la Kiev, familiară cu acest subiect.

Cu această ocazie, Zelenski va ridica din nou problema garanţiilor de securitate pentru Ucraina după încheierea războiului declanşat de Rusia, conform interlocutorului Dziennik Gazeta Prawna.

La ora actuală, Casa Albă nu ia în considerare o vizită a preşedintelui Joe Biden în Ucraina, potrivit media citate.

Însă, presa americană relata săptămâna trecută că președintele SUA ar putea vizita Europa în jurul datei de 24 de februarie pentru a marca un an de la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.

Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie 2022. La doar câteva săptămâni mai târziu, în luna martie a anului trecut, Biden a făcut o călătorie planificată în grabă la Bruxelles și în Polonia, într-o încercare timpurie de a arăta că SUA vor fi unite cu Ucraina și cu aliații Americii împotriva Rusiei.

Citiți și Joe Biden, discurs epocal la Varșovia: Suntem într-o mare și lungă bătălie între democrație și autocrație. Este sarcina generației noastre să apere democrația în fața unui dictator. Acest om nu mai poate rămâne la putere

De atunci, SUA și Europa au rămas în mare parte unit cu un răspuns menit să-l izoleze pe președintele rus Vladimir Putin și să lovească economia Rusiei prin sancțiuni economice. Dar niciunul dintre acești pași nu a constrâns Rusia să se retragă în Ucraina, în timp ce Putin continuă să vizeze zone civile și infrastructura ucraineană.

O vizită în Europa i-ar permite lui Biden să se angajeze într-o diplomație personală cu liderii cheie de pe continent, în timp ce se străduiește să mențină unitatea în cadrul alianței americano-europene pe fondul războiului care continuă.

Continue Reading

NATO

Turcia privește pozitiv cererea Finlandei de aderare la NATO, dar Suedia ”să nu se deranjeze în acest moment” pentru că nu vom spune ”da” candidaturii sale, anunță președintele Recep Tayyip Erdogan

Published

on

© Turkish Presidency / Twitter

Turcia privește pozitiv cererea de aderare a Finlandei la NATO, dar nu susține candidatura Suediei, a anunțat miercuri președintele Recep Tayyip Erdogan, conform Reuters, citat de Agerpres.

”Suedia să nu se deranjeze să încerce în acest moment. Nu vom spune <<da>> candidaturii lor la NATO cât timp ei permit arderea Coranului”, a spus Erdogan într-un discurs în faţa deputaţilor din partidul său Justiţie şi Dezvoltare (AKP).

Duminică, liderul de la Ankara a lăsat să se înțeleagă că țara sa va aproba candidatura Finlandei la NATO, fără a face la fel și în cazul Suediei.

”Dacă este necesar, putem transmite un mesaj diferit în ce priveşte Finlanda. Suedia va fi şocată când noi vom da un mesaj diferit despre Finlanda”, a spus şeful statului turc, în răspuns la o întrebare referitoare la candidatura la NATO a celor două ţări nordice.

O astfel de sugestie a fost lansată săptămâna trecută și de ministrul finlandez de externe,  Pekka Haavisto, chiar dacă el a dat asigurări că aderarea comună a celor două țări nordice rămâne ”prima opțiune”.

Propunerea sa venea după ce Erdogan a spus că Suedia nu mai poate conta pe sprijinul său pentru a adera la NATO după ce, în cadrul unei manifestaţii autorizate de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran, act vizând să denunţe negocierile suedeze cu Ankara privind NATO.

Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, l-a îndemnat pe Erdogan să revină asupra deciziei sale și să permită extinderea NATO.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Conform Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt Ungaria și Turcia. Ankara este singura capitală care încă șovăie, în vreme ce Budapesta, prin vocea premierului Viktor Orban, a anunțat că Parlamentul va ratifica aderarea Finlandei și Suediei la NATO la începutul anului acesta.

Continue Reading

JAPONIA

NATO și Japonia se angajează să consolideze coordonarea strategică în ”cel mai grav și mai complex mediu de securitate de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace”

Published

on

© NATO/ Flickr

Secretarul genera al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat miercuri planul Japoniei de a-și dubla cheltuielile militare în următorii cinci ani, apreciind că acest lucru reflectă angajamentul arhipelagului pentru securitate într-o lume ”volatilă”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Sunt fericit că Japonia prevede (creşterea bugetului său militar, n.r.) pentru a atinge pragul de referinţă al NATO de 2% din PIB consacrat apărării”, a declarat el în cadrul unui discurs susţinut la universitatea Keio din Tokyo.

Timp de decenii, Japonia şi-a plafonat cheltuielile militare la circa 1% din PIB, însă guvernul prim-ministrului Fumio Kishida a aprobat în decembrie o nouă doctrină de securitate, care prevede în special creşterea bugetului său al apărării la 2% din PIB până în 2027. ”Asta demonstrează că Japonia ia securitatea internaţională în serios”, a afirmat Stoltenberg.

De altfel, NATO și Japonia au semnat o declarație comună în patru puncte care se concentrează pe următoarele aspecte: un mediu strategic provocator într-un punct de inflexiune istoric, provocări strategice complexe cu care se confruntă comunitatea internațională, îmbunătățirea cooperării Japonia-NATO într-o nouă eră.

”Comunitatea internațională se confruntă cu schimbări care definesc o eră. Ordinea internațională liberă și deschisă, bazată pe statul de drept, este în pericol, iar noi suntem martorii unor schimbări în raporturile de putere și a intensificării concurenței geopolitice. Lumea se află într-un punct de inflexiune istoric, în cel mai grav și mai complex mediu de securitate de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace”, este precizat în documentul mai sus amintit.

Aceasta precizează că ”agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a spulberat pacea și a zdruncinat fundamentul ordinii internaționale bazate pe reguli”.

”Ea a modificat grav mediul de securitate în spațiul euroatlantic și dincolo de acesta. Echilibrul de putere se schimbă rapid, de asemenea, în Indo-Pacific, iar noi împărtășim opinia că schimbarea unilaterală a status quo-ului prin forță sau coerciție nu este acceptabilă nicăieri în lume. Recunoaștem că securitatea euro-atlantică și cea a Indo-Pacificului sunt strâns legate și subliniem necesitatea consolidării în continuare a cooperării dintre Japonia și NATO, pentru a răspunde la mediul strategic în schimbare. Japonia salută hotărârea NATO de a consolida dialogul și cooperarea cu partenerii din Indo-Pacific”, este precizat în document.

Cei doi lideri au ”salutat evoluțiile din cadrul cooperării Japonia-NATO în abordarea provocărilor tradiționale în materie de securitate, cum ar fi securitatea maritimă și controlul armelor, dezarmarea și neproliferarea”.

”Având în vedere mediul internațional de securitate sever și noile provocări de securitate, reafirmăm importanța cooperării în domenii precum spațiul cibernetic, spațiul cosmic, dezinformarea și comunicațiile strategice, combaterea provocărilor hibride, reziliența, tehnologiile critice și emergente și inovarea pentru a ne consolida capacitatea de a aborda provocările emergente în noi domenii. În plus, explorăm extinderea cooperării la domenii precum știința și tehnologia apărării, inclusiv activitățile cu Organizația NATO pentru știință și tehnologie (OTS)”, se angajează Stoltenberg și Kishida.

În egală măsură, NATO și Japonia se angajează să consolideze coordonarea strategică privind cooperarea, în scopul de a face bilanțul progreselor înregistrate până în prezent și de a analiza calea de urmat în ceea ce privește cooperarea Japonia-NATO”.

”Suntem convinși că cooperarea Japonia-NATO își va demonstra valoarea în acest mediu de securitate sever și complex. Prin parteneriatul nostru ferm, suntem hotărâți să contribuim la susținerea și consolidarea ordinii internaționale libere și deschise bazate pe statul de drept”, se încheie declarația.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan, apel către președinția suedeză a Consiliului UE să supună la vot aderarea României la Schengen: Românii contribuie esențial la stăvilirea migrației ilegale

MAREA BRITANIE4 hours ago

Discuțiile dintre Marea Britanie și UE privind Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, dar nu s-a ajuns încă la un acord, clarifică Ursula von der Leyen

ROMÂNIA4 hours ago

Eurostat: Cu o pondere de circa 25% din cheltuielile gospodărești, românii sunt europenii care cheltuie cel mai mult pe alimente și băuturi fără alcool

SCHENGEN5 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, asigurat de omologul estonian că “România poate să conteze solid și ferm pe Estonia pentru aderarea la Schengen”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Legea privind serviciile digitale: CE oferă orientări pentru platformele online și motoarele de căutare cu privire la publicarea numărului de utilizatori în UE

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Mortalitatea prin cancer în România este peste media Uniunii, această boală reprezentând a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, relevă raportul UE și OCDE

ENERGIE6 hours ago

Ursula von der Leyen salută inițiativa Transgaz și a operatorilor de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia de a extinde cooperarea UE cu Azerbaidjan

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

NATO7 hours ago

Turcia privește pozitiv cererea Finlandei de aderare la NATO, dar Suedia ”să nu se deranjeze în acest moment” pentru că nu vom spune ”da” candidaturii sale, anunță președintele Recep Tayyip Erdogan

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO4 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.5 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO5 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO6 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

Team2Share

Trending