Statele membre ale Uniunii Europene au decis marți, la Bruxelles, lansarea a încă 14 proiecte comune destinate apărării europene, crescând numărul acestora la 60 proiecte aprobate de la lansarea cooperării structurate permanente (PESCO), în 2017, informează un comunicat al Consiliului Uniunii Europene remis CaleaEuropeană.ro.
Consiliul a adoptat o decizie de actualizare a listei de proiecte care urmează să fie întreprinse în cadrul cooperării structurate permanente a UE. Ca urmare, 14 noi proiecte vor fi adăugate la lista celor 46 de proiecte existente care au fost elaborate în cadrul PESCO începând din decembrie 2017.
Noile proiecte reprezintă un nou pas spre investiții și dezvoltare comună în domeniul apărării, în special în domeniile aerian și spațial, arată sursa citată. În total, 21 de state membre ale UE din cele 25 participante la PESCO sunt implicate în proiectele din cadrul acestui val. România este implicată în patru dintre aceste proiecte: Proiectul “Vehiculul de suprafață semiautonom de dimensiuni medii (M-SASV)”, Noua generație de RPAS de mici dimensiuni, Apărarea activelor spațiale și Hub-ul comun pentru imagistică guvernamentală (CoHGI). Din totalul de 60 de proiecte PESCO, România este implicată în 16 proiecte, două dintre ele fiind inițiate de către țara noastră.
Cele 14 proiecte lansate în cel de-al patrulea val acoperă cinci domenii militare – terestru (2), maritim (2), aerian (6), cibernetic/C4ISR (2) și spațial (2) -, informează Agenția Europeană de Apărare. Proiectele variază de la dezvoltarea de noi capacități militare și identificarea nevoilor viitoare în domenii precum puterea aeriană și escorta maritimă de suprafață, până la îmbunătățirea schimbului de imagini guvernamentale clasificate și antrenamentul comun pentru tancurile de luptă principale. Printre proiectele PESCO adoptate de Consiliu se numără:
Transportul aerian strategic de mărfuri supradimensionate
Proiectul “Transport aerian strategic pentru mărfuri supradimensionate” (SATOC) are ca obiectiv să acopere deficitul critic de transport strategic pentru mărfuri supradimensionate și grele, un instrument esențial pentru misiunile și operațiunile militare. SATOC implică o abordare treptată în trei etape, în primul rând prin identificarea unui număr suficient de membri ai proiectului – cu o posibilă participare a unui stat terț, armonizarea cerințelor și, în final, identificarea și convenirea unei soluții europene comune pentru transportul de mărfuri supradimensionate.
Cele cinci națiuni participante sunt: Germania, Cehia, Franța, Țările de Jos și Slovenia. Un calendar inițial al proiectului pentru colectarea și armonizarea cerințelor se va desfășura până în 2023, cu un posibil acord asupra unei soluții europene și un proiect ulterior prevăzut pentru 2026.
Vehicul de suprafață semiautonom de dimensiuni medii
Proiectul “Vehiculul de suprafață semiautonom de dimensiuni medii (M-SASV)” va dezvolta un vehicul de suprafață semiautonom de dimensiuni medii (250-500 de tone) cu mai multe module de misiune, cum ar fi: informații, supraveghere, recunoaștere (ISR), război antisubmarin, război antisuprafață (ASuW) și război naval împotriva minelor (NMW).
Platforma M-SASV va fi dezvoltată urmând o abordare cu echipaj uman (atunci când este necesar) și fără echipaj uman (atunci când este posibil) și va oferi o flexibilitate operațională și o protecție sporită a echipajului. Proiectul pentru M-SASV se va concentra pe operațiunile litorale, însă platforma va putea fi desfășurată și ca parte a grupurilor operative navale.
Cele patru națiuni participante sunt: Estonia, Franța, Letonia și România. Cerințele inițiale de capacitate au fost deja redactate, iar partenerii din industrie lucrează la crearea unui consorțiu.
Noua generație de RPAS de mici dimensiuni
Proiectul Next Generation Small RPAS (NGSR) are ca scop dezvoltarea unui RPAS tactic de mici dimensiuni (150 kg), foarte ușor de utilizat, multifuncțional și cu roluri multiple. Sistemul va fi capabil să se desfășoare, să decoleze, să aterizeze și să opereze într-un mediu tactic fără a avea nevoie de o pistă. Aspectul multifuncțional/multirol al sistemului va oferi comandanților tactici o mare varietate de instrumente atât în domeniul maritim, cât și în cel aerian.
NGSR va avea, de asemenea, un potențial ca sistem cu dublă utilizare, și anume pentru agențiile de aplicare a legii și pentru agențiile de intervenție în caz de dezastre/urgențe. Acest proiect vizează, de asemenea, reducerea semnăturii radar, acustice și infraroșii a UAS de mici dimensiuni. NGSR va oferi, de asemenea, un RPAS tactic european suplimentar, deoarece mai puțin de jumătate din platformele aflate în prezent în serviciu au fost fabricate în Europa.
Cele cinci națiuni participante sunt: Spania, Germania, Portugalia, Slovenia și România. Un calendar inițial al proiectului pentru incubare se va desfășura până în 2023, urmat de teste de integrare a sistemelor și de interoperabilitate în 2024 și 2025, urmând ca în final să se livreze un prim prototip în 2026.
Apărarea activelor spațiale
Proiectul de apărare a activelor spațiale (Defence of Space Assets – DoSA), realizat de șase națiuni, are ca scop creșterea eficienței operaționale a UE în domeniul spațial prin utilizarea optimă a activelor spațiale actuale și viitoare. Printre principalele sale obiective se numără definirea tehnologiilor și identificarea nevoilor operaționale comune care vor fi necesare mâine pentru apărarea activelor spațiale. DoSA implică o abordare în trei etape care combină formarea pentru operațiuni militare spațiale, reziliența spațială și accesul la spațiu și manevrabilitatea în spațiu.
Cele șapte națiuni participante sunt: Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, Austria și România. Un calendar inițial al proiectului include identificarea unui set de priorități și/sau capacități tehnologice și un prim exercițiu comun în 2022. Specificații suplimentare, inclusiv un concept comun de operațiuni (CONOPS) a studii de fezabilitate vor fi dezvoltate până în 2024 și 2024, cu o propunere finală pentru viitoarele sisteme așteptată în 2026.
Hub-ul comun pentru imagistică guvernamentală (CoHGI)
Acest proiect face parte din domeniul spațial. Obiectivul este de a crea un centru comun pentru a facilita schimbul de imaginilor guvernamentale clasificate la nivel european între statele membre, precum și cu entitățile UE, beneficiind pe deplin de EUSatCen pentru a consolida capacitățile de a-și îndeplini misiunea sa principală.
Cele nouă națiuni participante sunt: Germania, Spania, Franța, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Austria și România.
Lista de proiecte noi include, de asemenea, următoarele: Elemente esențiale ale escortei europene (4E) pentru domeniul maritim, Future Medium-size Tactical Cargo (FMTC), Next Generation Small RPAS (NGSR), Rotorcraft Docking Station for Drones, Small Scalable Weapons (SSW) și Air Power pentru sistemele aeriene. Parteneriatul militar al UE (EU MilPart) este inclus în domeniul sistemelor terestre. În cele din urmă, modelarea automată, identificarea și evaluarea pagubelor din terenul urban (AMIDA-UT) și Federațiile de raioane cibernetice (CRF) sunt incluse în domeniul sistemelor de apărare cibernetică și C4ISR (comandă, control, comunicații, calculatoare).
Cooperarea structurată permanentă, sau PESCO, este unul dintre elementele de bază ale politicii de apărare a UE. A fost înființată în 2017 pentru a permite statelor membre ale UE să colaboreze mai strâns în domeniul securității și al apărării. Acest cadru permanent de cooperare în domeniul apărării permite statelor membre care doresc și sunt capabile să dezvolte în comun capacități de apărare, să investească în proiecte comune și să îmbunătățească pregătirea operațională și contribuția forțelor lor armate.
Până în prezent, 25 de state membre ale UE și-au asumat angajamentele mai obligatorii care stau la baza PESCO. Odată cu decizia de astăzi, numărul proiectelor de colaborare a crescut la 60 și acoperă diverse domenii, cum ar fi: facilități de instruire, sisteme de formare terestră, sisteme maritime și aeriene, sisteme cibernetice, precum și activarea serviciilor multiple comune și a spațiului.
O listă inițială de 17 proiecte care urmează să fie dezvoltate în cadrul PESCO a fost adoptată de Consiliu la 6 martie 2018. Un al doilea lot de 17 proiecte care urmează să fie dezvoltate în cadrul PESCO a fost adoptat de Consiliu la 19 noiembrie 2018. Și, în cele din urmă, un al treilea lot de 13 proiecte suplimentare care urmează să fie dezvoltate în cadrul PESCO a fost adoptat de Consiliu la 12 noiembrie 2019. Un proiect PESCO din primul lot a fost închis în mod oficial de către membrii săi de proiect.
S-au înregistrat progrese în ceea ce privește proiectele care au fost adoptate și care sunt în curs de desfășurare. Echipele de reacție rapidă în domeniul cibernetic și Comandamentul medical european sunt în prezent operaționale. Eforturile ar trebui să se concentreze acum pe obținerea de rezultate tangibile pentru cât mai multe proiecte posibil – mai mult de o treime până în 2025.
Cele 25 de state membre care participă la PESCO sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Bulgaria, Croația, Cehia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Suedia.
