O întâlnire la nivel înalt între președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel, și președintele SUA, Joe Biden, ar urma să aibă loc pe 20 octombrie la Washington, a precizat un oficial al administrației americane, conform Politico Europe.

Ultimul summit UE-SUA a avut loc în iunie 2021, deși Biden a participat ulterior la o întâlnire a liderilor din UE în luna martie a anului 2022. Bruxelles și Washington au consolidat cooperarea în contextul războiului pe scară largă declanșat de Rusia în Ucraina, observându-se o îmbunătățire a relației transatlantice după anii furtunoși din timpul mandatului lui Trump la Casa Albă.

În pofida acestui fapt, cele două părți încearcă să aducă sub același numitor viziunile transatlantice diferite cu privire la politica comercială.

UE și SUA doresc să ajungă la un acord privind mineralele esențiale astfel încât Uniunea să beneficieze de anumite scutiri în cadrul Actului privind reducerea inflației, care prevedere subvenții de miliarde de euro pentru tehnologii verzi pentru companiile nord-americane.

Cele două părți speră, de asemenea, să rezolve o dispută mai veche privind oțelul și aluminiul, care datează de pe vremea Administrației Trump, din 2018. În cazul în care nu este convenită o înțelegere până la 31 octombrie, SUA și UE ar putea reimpune tarife comerciale de miliarde de dolari asupra produselor celeilalte părți.

Data ar putea avea implicații și pentru un alt summit la nivel înalt. Comisia Europeană a insistat asupra faptului că următorul summit China-UE, programat pentru sfârșitul acestui an, poate avea loc numai după reuniunea transatlantică.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene însărcinat cu o economie în serviciul cetățenilor, s-a aflat recent în China unde a avut discuții la nivel înalt cu oficiali chinezi.

Fostul secretar de stat american Hillary Clinton l-a ironizat marţi pe preşedintele rus Vladimir Putin cu privire la extinderea NATO, spunând: “Păcat, Vladimir. Tu ai atras-o asupra ta”.

Ea a făcut aceste remarci la sediul Departamentului de Stat al SUA, acolo unde a participat la ceremonia de dezvăluire a portretului său din perioada în care a fost titulara politicii externe americane.

Al 67-lea secretar de stat din istoria SUA, Hillary Clinton a fost însoțită de soțul său, fostul președinte Bill Clinton, la ceremonia găzduită de actualul secretar de stat Antony Blinken, cel care a lucrat pentru administrația Clinton în anii ’90 și a scris discursul pe care fostul lider de la Casa Albă l-a susținut la 11 iulie 1997 la București, când a fost lansat Parteneriatul Strategic România – SUA.

Clinton s-a folosit, de asemenea, de acest moment pentru a-şi arăta dezgustul faţă de politicile fostului preşedinte republican Donald Trump, care a învins-o în alegerile prezidenţiale americane din 2016, pentru a sublinia acțiunile pozitive ale administrației democrate conduse de Joe Biden.

Ea a sugerat că ar fi putut exista întrebări cu privire la capacitatea SUA de a aduna sprijin pentru Ucraina pentru a rezista invaziei ruse din 2022 din cauza moştenirii lui Trump de înstrăinare a aliaţilor.

“Oamenii s-ar fi putut îndoi de asta pentru că am ars atât de multe poduri cu aliaţii şi prietenii noştri”, le-a spus ea unor actuali şi foşti oficiali în Benjamin Franklin State Dining Room a Departamentului de Stat.

“Restabilirea unei politici externe care aduce oameni aproape de noi, şi nu îi îndepărtează, ar fi fost considerată extrem de dificilă. Şi într-adevăr a fost, dar s-a realizat”, a adăugat ea, mulţumindu-i secretarului de stat Antony Blinken pentru că “a ajutat la restabilirea poziţiei Americii”.

Clinton a spus că preşedintele democrat Joe Biden a urmat multe dintre priorităţile administraţiei Obama, în care ea a fost şefa diplomaţiei în primul mandat (2009-2013) şi el a fost vicepreşedinte al lui Barack Obama (2009-2017).

Clinton a descris ceea ce ea consideră a fi priorităţile comune ale lui Biden şi Obama: “extinderea NATO, înfruntarea agresiunii ruseşti şi gestionarea provocărilor din partea Chinei”.

“Apărând democraţia în Ucraina, extinzând NATO – ca o paranteză: Păcat, Vladimir. Tu ai atras-o asupra ta”, a spus ea, provocând râsete şi aplauze.

“Am spus întotdeauna: oamenii nu sunt forţaţi să adere la NATO. Oamenii aleg şi vor să adere la NATO”, a adăugat ea, în contextul în care Clinton a fost unul dintre artizanii politicii de resetare a relațiilor Statelor Unite cu Rusia, semnând, împreună cu omologul său Serghei Lavrov, Tratatul New Start privind reducerea armamentelor strategice, la Conferința de Securitate de la Munchen din februarie 2011.

Kremlinul a ripostat miercuri la adresa fostului secretar de stat al SUA, în urma remarcii la adresa lui Putin, subliniază Reuters. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova îşi aminteşte de gafa din 2009, când un buton simbolic conceput pentru a marca o “resetare” a relaţiilor dintre SUA şi Rusia înseamnă “supraîncărcare” în limba rusă.

Statele Unite au solicitat Ucrainei realizarea unei serii de reforme urgente în agențiile sale anticorupție, sistemul de justiție și în sector de securitate, conform unei scrisori al cărei conținut a fost dat publicității de Ukrainska Pravda, citată de EFE, informează Agerpres.

Solicitările, care stabilesc termene de implementare de minimum trei luni și de maximum un an și jumătate, au fost înaintate de consilierul adjunct pentru securitate naţională al Casei Albe, Mike Pyle, premierului (Denis Şmîgal), preşedintelui ucrainean (Volodimir Zelenski), precum şi Platformei de coordonare a donatorilor, înfiinţată de G7 pentru a armoniza sprijinul acordat Ucrainei.

Ambasada SUA în Ucraina a confirmat că această scrisoare a fost trimisă către Platformă de coordonare a donatorilor.

Scrisoarea are ca titlu ”Reforme legate de condiţiile privind asistenţa SUA” şi expune o ”lista de reforme”, prezentate ca ”fiind necesare să fie pusă în aplicare” pentru ca Ucraina ”să poată primi în continuare asistenţă militară din partea SUA”, notează Ukrainska Pravda.

În viziunea SUA, cele mai urgente reforme sunt clarificarea funcţiilor şi îmbunătăţirea criteriilor de selecţie pentru Procuratura Anticorupţie, în conformitate cu recomandările Fondului Monetar Internaţional (FMI), şi consolidarea Oficiului Naţional Anticorupţie cu mai mulţi agenţi.

Washingtonul cere Ucrainei ca funcționarii publici să își facă cunoscute averile în mai puțin de 90 de zile.

Printre priorităţile stabilite pentru anul viitor se remarcă cele vizând Ministerul Apărării, cerându-se transparenţă şi control civil în domeniul apărării. Astfel, Kievului i se solicită să ”redreseze procesele” în domeniul achiziţiilor de armament şi altor tipuri de materiale într-o manieră care să reflecte standardele NATO de transparenţă.

La mijlocul lunii iunie, Uniunea Europeană a propus crearea unui mecanism de 50 de miliarde de euro în următorii patru ani pentru redresarea și reconstrucția Ucrainei.

Acest mecanism ar urma să fie finanțat în trei moduri: cu granturi de la bugetul UE; cu împrumuturi obținute pe piețele de capital; și, în cele din urmă, cu veniturile din activele rusești înghețate.

La fel ca și SUA, și Uniunea Europeană a anunțat că va corela reformele ucrainene de investițiile europene.