Franţa şi Republica Moldova, o ţară mică care trăieşte şi ea în frica agresiunii ruse, au început negocierea unui acord de apărare, a aflat luni AFP de la biroul ministrului francez al apărării în vizită la Chişinău.

“Franţa va continua să stea alături de moldoveni în faţa oricărei tentative de destabilizare”, a indicat biroul ministrului în urma deplasării efectuate de Sébastien Lecornu, citat de Agerpres.

Frontalieră Ucrainei, Republica Moldova include Transnistria, o regiune separatistă pro-rusă cu 300.000 de locuitori în estul ţării.

În cursul vizitei sale, ministrul francez şi omologul său Anatolie Nosatîi au semnat “o scrisoare de intenţie pentru a întări cooperarea în domeniul apărării şi a asista Republica Moldova în modernizarea instrumentelor sale militare”, a anunţat Sébastien Lecornu pe X, fost Twitter.

Déplacement historique à Chișinău – le premier d’un ministre des Armées -, pour réaffirmer le soutien de la France à la Moldavie.

Merci à la présidente @sandumaiamd pour son accueil, témoignage d’une relation d’amitié et de confiance entre nos deux pays. pic.twitter.com/9Zbdem6aTp

— Sébastien Lecornu (@SebLecornu) September 25, 2023

Pe de altă parte, Chişinăul a anunţat achiziţia unui radar Ground Master 200 (GM 200). Acest radar, comandat deja de Kiev şi produs de Thales, cu o rază de acţiune de 250 de kilometri, urmează să permită consolidarea supravegherii spaţiului aerian moldovenesc.

“Dincolo de asta, vom efectua un audit al mijloacelor de apărare aeriană pentru a contribui la întărirea securităţii cerului” Republicii Moldova, a indicat Sébastien Lecornu.

Luni, fragmente de rachetă au fost găsite în Transnistria, au anunţat autorităţile, fără a face în acest stadiu o legătură cu un nou atac rusesc în sudul Ucrainei vecine. 

Președintele Klaus Iohannis a enunțat joi, la New York, trei condiții “sine qua non” (indispensabile) pentru încheierea războiului declanșat de Rusia în Ucraina, subliniind că Republica Moldova este cea mai afectată țară după Ucraina și că securitatea transatlantică, cea a Ucrainei și cea a Republicii Moldova sunt puternic interconectate.

Șeful statului a susținut o alocuțiune în cadrul evenimentului World Leaders Forum, desfășurat sub tema “Perspectiva României asupra războiului împotriva Ucrainei și impactul acestuia asupra securității la Marea Neagră”, iar apoi a interacționat cu studenții pe teme privind sprijinul pentru Ucraina, relația României cu Republica Moldova, consolidarea flancului estic al NATO sau reacția României la incidentele cu fragmentele de dronă ale Rusiei căzute pe teritoriul țării noastre ca urmare a atacurilor împotriva Ucrainei.

“Un lucru este evident: pentru securitatea noastră, a tuturor, Ucraina trebuie să câștige. Dar ce fel de rezultat final poate fi acceptat de către Ucraina și de către comunitatea internațională? În acest sens, cred că trebuie avute în vedere câteva condiții sine qua non”, a spus Iohannis.

În primul rând, a arătat președintele, nu poate exista pace fără a garanta pe deplin și a restaura independența, integritatea teritorială și suveranitatea depline ale Ucrainei.

“Trebuie să lucrăm împreună pentru a oferi asigurările necesare Ucrainei că o pace pe termen lung nu va fi desființată de o altă agresiune a Rusiei. Acesta a fost motivul pentru care România s-a alăturat Declarației G7 în sprijinul Ucrainei”, a amintit el.

În al doilea rând, a apreciat Iohannis, Ucraina și Republica Moldova trebuie să continue să primească sprijin deplin pentru integrarea lor în Uniunea Europeană.

“Știm din propria noastră experiență că integrarea în Uniunea Europeană reprezintă un proces cu adevărat transformator – cultivând democratizarea, dezvoltarea economică, stabilitatea și securitatea. O decizie rapidă de deschidere a negocierilor de aderare cu ambele țări reprezintă un imperativ“, a adăugat președintele.

Klaus Iohannis a precizat că a treia condiție este aceea că nu poate exista pace fără justiție.

“Agresorul trebuie să plătească prețul pentru agresiunea sa, în baza instrumentelor de drept internațional. Toți cei care au comis crime oribile în Ucraina și împotriva Ucrainei trebuie să fie aduși în fața justiției”, a spus el.

“Toate țările cu aceeași viziune sunt de acord că trebuie să continuăm să susținem Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei. Cu toate acestea, modul de ieșire din acest război și de îndreptare către pace va reprezenta un nou test pentru comunitatea internațională. Există actori la nivel internațional care deja monitorizează atent unitatea și hotărârea noastre. Mai direct spus, nu ne putem permite să fim slabi, divizați sau incoerenți în răspunsul nostru. Trebuie să apărăm ordinea mondială bazată pe reguli, precum și comunitatea noastră de valori și securitate. Trebuie să apărăm democrația și să respingem tirania. Trebuie să apărăm diplomația și dialogul și să respingem folosirea forței în relațiile internaționale”, a conchis Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a condus, în perioada 18-22 septembrie 2023, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 78-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii.

Reprezentând România pentru a șaptea oară la lucrările unicului for politic la nivel global, șeful statului a susținut un discurs în plenul Adunării Generale și a fost invitat de onoare la evenimentul World Leaders Forum organizat de Universitatea Columbia din New York cu tema perspectivei României privind impactul asupra securității la Marea Neagră generat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

De asemenea, președintele a participat la dineul oficial oferit de președintele SUA Joe Biden, a fost vorbitor în cadrul Summitului privind Agenda Durabilă 2023 și a Summitului privind ambiția climatică. Șeful statului a avut întrevederi bilaterale cu președintele Kazahstanului, cu premierul Vietnamul și o reuniune cvadrilaterală cu președintele Ucrainei, cu președinta Comisiei Europene și cu vicepremierul Bulgariei.